2,273 matches
-
unui calm șlefuitor și simt cu disperare oarecum jucată, despuiat de virtuți de doi bani, că sînt lipsit de curaj fizic -mă cred artist beau alcool mort și scriu în așteptarea unei religii micuțe, perfect în viciul meu de a însufleți obiecte, chiar și pe văduva suedeză a lui Kafka ce aducea după spusele unora cu o curea de piele sau poate chiar cu sufletul care sub pămînt, precum fumul, pleacă învelit într-un țipăt - și mă gîndesc că viața are
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6119_a_7444]
-
iau astăzi cu asalt Amfiteatrul Odobescu, se înghesuie în bănci sau pe prichiciul ferestrelor, ascultă cu atenție și notează cu înfrigurare. Alți studenți se împărtășesc cu nesaț din tezaurul de erudiție al profesorului și sînt cuceriți de adînca umanitate ce însuflețește orice cuvînt al său. Mîine le va succeda o nouă generație de entuziaști. Profesorul o va primi la sine cu aceeași căldură inepuizabilă, ce nu-și poate afla asemănare decît în iubirea cu care el însuși este înconjurat de tineret
"Vivant professores!" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12327_a_13652]
-
omnipotența auctoriale erau simulate, iar nu autentice. De la un moment dat, în secolul XX, autorul a dat lucrurile pe față, și-a mărturisit condiția omenească, slăbiciunile, ezitările ori chiar, la limită, „ignoranța” în raport cu personajele și acțiunea pe care tocmai le însuflețea verbal, a mărturisit în fond falsul, situația stânjenitoare în care se afla: el nu era față de lumea descrisă în roman undeva în afară, deasupra lucrurilor, ca o divinitate străină-abstrasă-intangibilă, ci era parte din lumea descrisă și parte din lumea reconstruită
Singurătatea autorului de romane by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/4668_a_5993]
-
I, GNO, 41.1-4. footnote>. Prin uniunea apofatică a miresei cu Preaiubitul, sânii ei preiau caracterul pieptului Lui; ea devine sursă de hrană, trezind în alții atracția față de Dumnezeu spre care o atras-o frumusețea Cuvântului și pe care a însuflețit-o Duhul. Acest fenomen pare a fi o caracteristică a apofaticismului gregorian, pe care l-am denumit „Logophasis”: în contextul uniunii apofatice, faptele și discursul miresei preiau puterea atrăgătoare și transformatoare a Cuvântului și devin un vehicul al dinamicii întrupate
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
simandicoasă petrecută la teatru sau la operă își spuneau cuvântul în preferințele și comoditățile marelui public. Dar tot atunci, teatrul românesc trăia momente de glorie, de n-ar fi să ne amintim decât de pleiada de actori care l-a însuflețit și de repertoriul foarte bun, foarte diversificat, ce îți oferea în egală măsură interpretări memorabile atât în autohtonele O scrisoare pierdută sau Tache, Ianke și Cadâr, cât și în străinele Oameni și șoareci, Clipe de viață sau Sfânta Ioana. Cum
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
de multe ceasuri la Ocna Sibiului? - Da, m-am trezit accentuînd cu cuvinte cu o forță pe care nu mi-o puteam stăpîni. Am stăruit în ideea mea răsărită spontan care deodată pusese stăpînire pe mine și pe care o însuflețeam cu o expresie de o naivitate camuflată. Propunerea mea îndrăzneață părea că-l aruncase pe Maestru într-o dilemă absurdă. După cîteva clipe de nedumerire părea că își revenise dintr-o capcană pe care i-am întins-o. Își șterse
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
Deodată ca sub o putere străină de el, scăpată de sub control, l-am auzit rostind cu o hotărîre care m-a uimit: - Într-adevăr. Ce ar fi să îmi schimb itinerariul? Îmi dai răgaz să mă gîndesc? - Oh!, am exclamat însuflețită de succesul invitației făcute. Dar reacția mea după o clipă de entuziasm scăzu la o cotă neprevăzută. Părea că mi-am schimbat, pe nepregătite, planul pe care i-l prezentasem pînă atunci. Invitația făcută mă încărca cu o răspundere uriașă
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
Ioan Lăcustă Admiram la el, cu acea uimire în fața dăruirii care simți că dă sens unei vieți și care, în cele din urmă, se împlinește în destinul închis, pasiunea cu care știa să însuflețească o lume, altfel, dizgrațioasă și plină e contrarietăți pentru mine: aceea din spatele simplelor cronologii ale perindării guvernelor și miniștrilor din ultimul secol și jumătate de istorie românească. Ion Mamina (1941-2006) știa, ca nimeni altul, mersul guvernărilor la noi, nesfârșitul șir
Robit cărților, arhivelor... by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10801_a_12126]
-
sute de găleți Din apa freatică Și nu reușisem să-i scad nivelul Atunci mi-am dat seama că s-a spart coaja Și nu mai ține vraja că focul nu mai arde Genunchiul nu mai îngenunchează Iar sufletele se însuflețesc pe la amiază Ca să se împrăștie pe la icoane seara Să se îngrijească de sfinți Poate vin mai repede pînă nu Rupe apa asta care tot urcă pămîntul Să ne bată în piept Deci mai potrivit ar fi Etcaetera Pentru noul concept
Poezie by Traian Ștef () [Corola-journal/Imaginative/3576_a_4901]
-
moartea", lui Ionel Teodoreanu, care, ne amintim, rostise aceste cuvinte, și lui G. Călinescu, al doilea mare idol al său. Dorește să-i citească romanul înaintea tuturor. Lui, maestrului său spiritual, ține să-i exprime încă o dată admirația care-l însuflețise încă de pe băncile facultății (deși nu-l avusese profesor) și să-l încunoștiințeze că în timpul elaborării romanului "i-a fost prietenul cel mai aproape în planul înalt al gândului, cu toate dezamăgirile încercate uneori de pe urma anumitor labilități politice"; nu găsise
Un roman sentimental și un jurnal de creație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7998_a_9323]
-
Papaiani vor primi, joi, câte o stea pe Walk of Fame - Aleea Celebrităților din București, în semn de recunoaștere pentru întreaga lor carieră, potrivit unui comunicat. Cei doi cunoscuți actori de teatru și film, Ileana Stana-Ionescu și Sebastian Papaiani, au însuflețit numeroase personaje memorabile, având peste 100 de roluri jucate pe parcursul a mai bine de cinci decenii. Ei vor fi recompensați pentru întreaga activitate cu câte o stea pe Aleea Celebrităților - Walk of Fame din Piața Timpului din București. "Ileana Stana
Ileana Stana-Ionescu şi Sebastian Papaiani vor primi joi câte o stea pe Walk of Fame din Capitală () [Corola-journal/Journalistic/68863_a_70188]
-
prin aceasta un determinant al emoției sau trăirii emoționale (afectivității). Așadar, opera poate emoționa întrucât este un fapt propriu autorului însuflețitor. În denumirea acestui aspect folosim adesea sintagma de trăire interpretativă, pe considerentul că proiectăm asupra operei atributul uman de însuflețit. A face ca opera să semene cu o ființă nu ține însă nici de știința compozitorului, nici de imaginația artizanului și nici de dibăcia călăuzitorului (acordorului) ori de vocația verbalizatorului (interpretului). Resortul acestei putințe vine exclusiv din experiența de a
Aspecte ale rela?iei timp ? oper? by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
de furie umplut de pământ penetrează pământul și cuvintele desenează o poezie neagră umplută de bulgări de pământ umedă nouă ani de zile după moartea sa ani de zile după ultimul său țipăt am văzut eliberarea sufletului său de trup însuflețită de pământ împlinită de sunet juhan liiv este libeeeeeeeer
Huuullulund Hullunud lui Juhan Liiv by Peter Sragher () [Corola-journal/Imaginative/3635_a_4960]
-
fiecare din ei", ,, Avea aceeași fire posesivă și vrea să fie unica la amândoi", ,,Ea mizase pe distracția notorie a doctorului", ,,murise ca un șoarece otrăvit în gaura inimii ei" ș. a.). Totuși romanul impune prin amplitudine, prin forța de a însufleți câteva personaje credibile psihologic, prin analiza bine condusă a unor evoluții morale și prin racordarea întregii desfășurări la tema esențială a timpului care fuge ireparabil. Spuneam că există deosebiri între cazul Soranei Gurian și cele ale altor scriitori activi în
Sorana Gurian by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14874_a_16199]
-
X, Capitolul VI), răspundea enumerând mai întâi ce nu este Dumnezeu („Am întrebat despre Dumnezeu întregul univers, care mi-a răspuns: «Eu nu sunt Dumnezeu, sunt numai opera lui»), spre a conchide: „Suflete, îți spun, tu ești mai bun, pentru că însuflețești masa trupului cu care ești unit, comunicându-i viața pe care nici un corp nu poate să o dea altui corp.” Prin urmare: „La fel și Dumnezeu este pentru tine viața vieții tale.” Cu asemenea porți înalt ferecate, ne-am adresat
Lirică religioasă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/13324_a_14649]
-
a relațiilor de simetrie filogenică existente între aceste două mari credințe, creștinismul și islamul. Iar în ceea ce îl privește pe Daniel Deleanu, autorul acestei cărți deosebit de utile, întrezărim în el același spirit plin de originalitate și erudiție care i-a însuflețit pe alți doi istorici ai religiilor de origine română, și ne gândim aici, desigur, la Mircea Eliade și I. P. Culianu.
Pe urmele lui Mircea Eliade by Thomas Kendall () [Corola-journal/Imaginative/14176_a_15501]
-
o să mă observe în sfârșit și o să i se topească inima după mine. Cu timpul, visele, închipuirile s-au rafinat și le-am trecut în poezie. Câteva, care mă obsedează: Visez că sunt închis într-un diamant și diamntul e însuflețit, doarme. Visez că mă prăbșesc în gol, iar eu sunt deopotrivă și cel care cade, dar și spațiul în care are loc căderea. Visez niște furnici care au desfăcut în fărâme infinitezimale cetatea ierusalimului și vin s-o reclădească în
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/8582_a_9907]
-
care se află lipit de acela al parvenirii plebeului incult, după cum acesta e vecin la rândul lui cu al celeilalte parveniri - a plebeului cult”. Spre a fixa și mai exact profilul lui Ion al Glanetașului, expresie a ascensiunii materiale țărănești, însuflețit de o mare voință și energie, Vladimir Streinu simte nevoia să se raporteze la personaje ale lui Balzac, Zola și Reymont. Tipul opus (ca într-un diptic) este al eroului caracterizat prin moleșirea energiei vitale, al apaticului, care-l amintește
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
ca de cele dintâi (cele inteligibile) să se prindă cu toată sârguința, iar pe celelalte (cele sensibile) să le disprețuiască. Mai apoi este simțirea care are puterea de aUntitled Document deosebi între plăcerea și durerea trupului. Această putere a trupurilor însuflețește și cele sensibile, convinge pe om să îmbrățișeze pe cea dintâi (adică plăcerea) și să respingă pe cea de-a doua (durerea). Dând această interpretare pomilor, Sfântul Maxim explică păcatul ca o consecință a unei priorități în alegerea pe care
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
faptului că "flacăra rece a Rașelicăi mistuie tot ce-i iese în cale, fără ca ea însăși să se consume, de parcă și-ar absorbi din moartea altora substanțele necesare pentru întreținerea arderii"10; ceea ce înseamnă nu numai că focul rece care însuflețește femeia are nevoie de multe victime pe care să le sacrifice pentru a continua să ardă, dar și că, în esența sa rece, el este mult mai puternic și distrugător decât focul lui Pașadia, pentru că s-a hrănit cu focul
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
lor comun. Tinerii prozatori din deceniul 9 vor exprima o predilecție a mișcării lor literare înspre alegerea existenței celor care nu au putere politică și, supuși Gulagului, nu au nici puterea celor lipsiți de putere. Ideea devine la V. Duda însuflețită de ficțiune, oricât de dominant analitică ar fi ea. Prozatorul are intuiția, imaginația, capacitatea de expresie a existenței autentice și devine artificial doar prin exercițiul în exces al acestora. Dar romanul acesta masiv are norocul unui echilibru între real și
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
hiperbolic și a expedia în câteva rânduri capitole întregi de activism tranzacțional în vechiul sistem, a descoperi multiple justificări pentru gesturile individuale și tot atâtea elemente agravante pentru inerția colectivă: iată procedura-standard pe care o putem identifica în numeroase scrieri însuflețite de entuziasmul relevării "adevărului integral". Spre deosebire de autorii care se străduiesc să-și ascundă ori să-și cosmetizeze episoadele biografice compromițătoare, Ion D. Sîrbu încearcă să dezvăluie. Astfel că discursul lui nu va fi în nici un caz unul legitimant și împăciuitorist
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
spiritul critic o trăsătură individualizatoare. Aparține și altora. Cât privește specificul național, iarăși nu credem să poată individualiza direcția de la Contemporanul. Chiar dacă nu socotim conceptul, ca Z. Ornea, total inactual, ci încă apt de regenerări, el nu mai poate totuși însufleți un curent nou, o direcție cu adevarat nouă în cultura românească. Și nu o poate face dintr-un motiv prea simplu: este vechi, istoric vorbind. A fost mai întâi obsesia pașoptismului, lucru firesc în plin veac al naționalităților, revenind periodic
O revistă de directie? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/18149_a_19474]
-
Cuza, cunoscutul făcător de troițe, care îi va școli pe cei ce vor să învețe sculptura în lemn, și Ionică Stepan, olarul din Biniș, care va învârti cele două roți pe care le-avem aici ca să arate doritorilor cum se-nsuflețește lutul și cum se naște ceramica populară. Asta la partea practică, pentru că lecțiile vor însemna și teorie: despre esențele lemnoase cele mai des folosite de cioplitorii tradiționali, despre motivele ornamentale tipice - zoomorfe, solare, geometrice, despre vasele de lut“. Pentru informații
Agenda2004-28-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282623_a_283952]
-
anume dezordine a priorităților, cele analitic-teoretice devansându-le adesea destul de brutal pe cele subordonate epicii afectului. Mi-au plăcut mai mult amintirile în condiția lor pură, decât considerațiile cu ambiții mai abstracte. Oricum ar sta lucrurile, amintirea rămâne resortul care însuflețește ideile acestui volum. Mai mult sau mai puțin evident, C. D. Zeletin cultivă concesia înaintea unei memorii mereu ofensive, nostalgia ca medicament (să-i spunem: amar de vreme) pe rănile timpului. Cu o anume ambiguitate însă, cu un cert, dar
Vremurile autorilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14646_a_15971]