54,930 matches
-
discordiei în jurul căruia s-a purtat disputa universaliilor e îndeajuns să amintim ceea ce spuneam la începutul acestor rînduri: că în filozofie aproape totul se petrece la locul de întîlnire dintre realitatea lumii și cuvintele noastre. Pentru medievali, acest loc de întîlnire semăna cu o bolgie a confuziilor semantice, un fel de creuzet interminabil înlăuntrul căruia lămurirea unui cuvînt dădea naștere unor nelămuriri secundare a căror încercare de clarificare anula semnificația cuvîntului inițial. De pildă, cum se poate răspunde la întrebarea dacă
Cearta universaliilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10294_a_11619]
-
înseamnă a fi în stare să vezi într-o frunză toate frunzele, într-un copac toți copacii lumii. Într-un fel, poetul învestește lucrurile cu o capacitate holografică, sau, dacă vreți, actualizează potențialul lor holografic, descoperă generalul din individual. În întâlnirea extremelor, am ilustrat funcționarea principiului holografic în poezia lui Eminescu, atât în ipostaza sa temporală (clipa care exprimă eternitatea), cât și în aceea spațială (localul care exprimă globalul). Obișnuiesc să citez în această privință pe William Blake: "Să vezi lumea
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
seamă de alți autori, de a fi judecat, folosit, continuat de alții. Dacă reziști acestui test, atunci ești acceptat și tu ca partener în jocul internațional al cercetării, ți se cere mereu părerea despre lucrările altora, ești numit raportor la întâlniri internaționale, ești ales în comitete editoriale și în comitete de program ale unor întâlniri internaționale. Problema care s-a pus este dacă toate acestea sunt valabile, relevante și pentru domeniul socio-uman. Nu putem pune de-a valma disciplinele socio-umane. Economia
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
acestui test, atunci ești acceptat și tu ca partener în jocul internațional al cercetării, ți se cere mereu părerea despre lucrările altora, ești numit raportor la întâlniri internaționale, ești ales în comitete editoriale și în comitete de program ale unor întâlniri internaționale. Problema care s-a pus este dacă toate acestea sunt valabile, relevante și pentru domeniul socio-uman. Nu putem pune de-a valma disciplinele socio-umane. Economia, sociologia, psihologia, științele juridice, filozofia, lingvistica, istoria, științele politice se supun, în esență, acelorași
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
cu stele pe mîini/ și trec vapoarele și planetele." (Tuzla) Repusă în drepturi, după sfumato-uri care-i destrămaseră consistența, "pictura" lui Vinea e portretul cotidianului tăvălit prin simboluri. Modernismul greu, ca al lui Blaga, declină în mici șocuri ale întîlnirii, triste, mai totdeauna triste, cu banalul: "Treaz gînd mă-ntîrzie la proră/ înainte, unde nu sînt urme,/ vis întrerupt luna trece vămile./ - De ce ți-s ochii larg deschiși?/ Cine a rostit cuvintele, cine?/ Sentinela nu vorbește niciodată,/ sau numai: - Domnule, poate
Carte pentru niciodată by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10299_a_11624]
-
fond un text-composition de la 1855. Nimic nu mă mai miră. Trec pe lângă o partitură de Ferneyhough. îi admir picturalitatea, reflexele vizuale, golurile și plinurile din tușa crochiului. Un lucru îmi scapă: muzica. Așa cum treptat mi-a scăpat și entuziasmul la întâlnirea cu un parc - La Vilette - aflat, în afară de Cite de la Musique, într-o curioasă și imprevizibilă hibernare. Jeu des hombres. Năluca vechilor temple grecești, a armatelor napoleoniene cuceritoare; umbra stilului clasic, sobru, uneori chiar rece, degajată de interior, a gesturilor subtil
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]
-
până la deplina lor domesticire. Dresajul pacienților merge împreună și în același ritm cu desfășurarea "campionatului mondial" al religiilor. Patru preoți, reprezentanți ai Ortodoxiei (Paranasie), catolicismului (Ignațiu), budismului (Amanda) și islamismului (Zaid), urcă din pivnițele pavilionului (?) pentru a participa la Sărbătoarea întâlnirilor. Ei încearcă să-i convertească pe bolnavi la confesiunea pe care o apără și în numele căreia predică. Exact ca într-o înfruntare electorală, cu minute alocate fiecărui competitor, exponenții religiilor se întrec pentru a pune stăpânire pe sufletele și mințile pacienților
La ospiciu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10308_a_11633]
-
Foarță le semnează invitații, așa o să arate, ever, poezia. Și mot de passe - cine oare să fi povestit că,-n anii studenției, cine-l citea putea veni cu ei la o bere? - era Dimov. în fine, lectură, descoperire, pe urmă întîlnire. "Casa poetului". Sanctuar? Prostii, apartament de bloc, tămîiat cu fum de grătare. Și, "constrînsă/ a împărți cu noi grădina/ la bine și la rău, Marina." Episoade după episoade, scene mici dintr-o realitate paralelă. Una debranșată de la filmele alb-negru pentru
"Scrie visul de poet..." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10319_a_11644]
-
istoric. Președintele României și ambasadorul Americii au încuviințat tacit traseul unilateral al vizitei și astfel au introdus o discriminare în privința modului în care trebuie să ne întreținem memoria trecutului. Atunci, la Sighet, trei oameni importanți au ratat împreună și o întîlnire cu istoria și cu memoria unei națiuni. Căci istoria modernă a României nu începe o dată cu instaurarea regimului sovietic, nici cu dictaturile de dreapta sau de extremă dreaptă; și nici nu se reduce la alternanța fascism-comunism. În această țară a existat
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10322_a_11647]
-
găinilor, Degete mici și O limbă comună explorează destinul unor personaje menite să trăiască la marginea societății. Descentrarea lor concretă se face fie prin integrarea prin naștere într-un spațiu situat în afara marilor orbite urbane, fie prin apartenența la sau întâlnirea fortuită cu populația unei localități uitată de lume și cu atât mai pretabilă ficționalizării. Există însă și o descentrare simbolică, dureroasă, la nivelul mentalității publice, cu efecte poate chiar mai pregnante la adresa autoaprecierii și înțelegerii individului cu sine. Ego.Proza
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
strige drepturile invadate de un senzaționalism aproape canibalic. Sfidător sau evazionist, sinele doritor să-și păstreze trăsăturile particulare se vede propulsat în mijlocul unui război de gherilă cu toată lumea. În romanele fracturist-citadine, orașul funcționează ca expresie extremă a dezumanizării, loc de întâlnire al tuturor viciilor și ororilor unui univers în derivă: dominație a nefirescului demonic, generalizare a șocantului vădit intenționat. Clișeul cinematografic, captarea filmică a unei realități cataclismice sunt procedee preferate ale unei atare abordări a criticii sociale: impactul de sub centură se
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
Lacascade în Les Barbares... Ca să reziști, trebuie să fii bun prieten cu ordinea și rigoarea, să-ți fixezi prioritățile, să-ți marchezi conferințele și dezbaterile care te interesează, expozițiile, muzeele, spectacolele, spectacolele-lectură, orarul curselor spre locurile de joc din afara cetății, întîlnirile ș.a.m.d. Mirajul teatrului se amestecă cu aburii căldurii din sudul Franței, cu farmecul îmbătător al Provence-ului, cu zbieretul neîncetat al greierilor, cu locurile extraordinare care alimentează bugetul turismului, cu mirosurile lavandei, cu freamătul Rhonului, cu amețitorul mistral, cu
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
cu fiecare respirație că ceea ce faci, teatrul, este magnetul sufletelor și minților spectatorilor de oriunde. Și nu doar al creatorilor. Aici, la Avignon, te simți, tu și arta ta, în centrul lumilor. În fiecare vară. Orașul este un laborator al întîlnirilor, al dialogului - o mare, mare artă aici - al memoriei afective și subiective. La rînd la intrarea într-o sală, în autobuzele care te duc sau te aduc de la Cariera de la Boulbon, de pildă, la o cafea, în librărie, se discută
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
Europa. Coordonate istorice, instituționale și politice ale integrării europene a Republicii Moldova, iar a celei de la Bălti, ce a avut loc pe 28 noiembrie 2014 la Universitatea "Alecu Russo", a fost "Moldova Pro-Europeană. Parcursul democratizării Republicii Moldova în actualul context geopolitic". La întâlnirea de la Chișinău au conferențiat: lect.univ.dr. Alexandru Murad Mironov, Facultatea de Istorie, Universitatea din București, cu prelegerea Considerații istorice privind Europa ca punct de referință la frontiera de Est; cercetător științific Simion Gheorghiu, Institutul de Istorie "Nicolae Iorga" al Academiei Române
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Universitatea "Alecu Russo" din Bălti a fost organizată și cu sprijinul Consulatului General al României în Bălti, reprezentat de Consulul General, prof.univ.dr. Mihail Baciu, care, de altfel, a fost prezent și la conferința de la Chișinău și a avut la ambele întâlniri alocuțiuni de salut din partea Consulatului și al Guvernului României. Coordonatori ai ambelor evenimente au fost: prof.univ.dr. Doru Tompea, Rectorul Universității "Petre Andrei" din Iași, prof.univ.dr. Daniel Șandru, Presedintele Senatului Universității "Petre Andrei" din Iași, prof.univ.dr. Sorin Bocancea, Decanul Facultății de
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
al democratizării, și în al doilea rând pentru că, în ceea ce privește Republică Moldova, avem de-a face cu un vot geopolitic, între Est și Vest". În deschiderea conferinței, prof. Sorin Bocancea, moderatorul acesteia, a definit încă o dată obiectivul rundelor de conferințe: "Scopul întâlnirii noastre este de a aprofunda ideea de Europa, mai ales într-un moment atât de delicat și tensionat cum este cel al votului. Cred că este oportun și benefic pentru voi, tinerii, să știți ce vreți de la Europa și ce
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
societatea comunistă din trecut". Actorul a mărturisit că societatea comunistă l-a marcat în diferite feluri. "În primul rând, lipsa tatălui meu de acasă și, implicit, a întregii familii pentru că am fost singurul care nu am facut închisoare. Prima mea întâlnire cu Securitatea a fost la vârsta de 7 ani. Apoi, a fost încercarea de recrutare, când eram prin anul trei de facultate". Ion Caramitru a încheiat dezbaterea interpretând monologul lui Hamlet. Un eveniment de mare anvergură a avut loc pe
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
firavei tradiții modernizatoare. E uluitor cum, în secolul al douăzeci și unulea, un număr colosal de indivizi sunt capabili să muște momeli care începeau să fie respinse încă prin anul 1000. Și totuși, există o logică secretă a acestor tragice întâlniri - între fanatism și trădare. De regulă, e greu să învingi niște oameni a căror rațiune e profund alterată de bombardament ideologic printr-o confruntare directă. În primul rând, pentru că ei refuză o astfel de confruntare. De când cu Internetul, caracterul de
Terorismul de apartament by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10530_a_11855]
-
sînt împărtășite și de alții? Moda televizorului cu toptanul a înlocuit obișnuința lecturilor, lectura revistelor a înlocuit-o pe cea a cărților, cînd amîndouă nu sînt suplinite de Internet, moda reuniunilor gastronomice nelipsite de la sfîrșit de săptămînă domnește în dauna întîlnirilor în sala de teatru sau de cinematograf. Scriitorul Romulus Rusan povestea în cartea sa devenită clasică, America ogarului cenușiu, cît de frapat a fost de accentul nazal al femeilor pe care le-a întîlnit, făcînd greu diferențiabil timbrul uneia de
Universul clișeelor by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/10551_a_11876]
-
noua nevastă a lu' Mutu ? Ați văzut știrea la telejurnale? Bravo și ei, da' de unde naiba mai scociorâm niște știri de senzație ? Hei! Hallo! Realitatea Tv ? Dom' Tănase ? Vă rrrrrrroooog, din tot sufletul, vorbiți pe rând cu dom' Dinescu la întâlnirea de vineri seara, că nu se înțelege nimic... Hallo! Hei" Noa, s-o întrerupt... Hallo!... Bruiaj, voci, zgomote... TELEZICERI CARE AU ZGUDUIT LUMEA (de râs) Mihaela Rădulescu, la emisiunea "Duminica în familie" (Antena 1, 11.06), unei invitate, aviatoare: "-Ești
Cât-îi retingu' de mare... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10548_a_11873]
-
ești tu, izgonit din ogorul acesta, care și-a deschis gură ca să primească din mână ta sângele fratelui tău.” Nu este cazul să mai nuanțez acest ,,nu stiu”. Îl gustați, (dulcea otravă!) inconștient, de la tribuna, de la cine mai știe ce întâlnire cu aleșii , dar, mai ales, îl savurați seară de seară, de pe ecran, spus în fel și chip: nu eu, ci el, nu noi, ci ceilalți, nu noi, ci toți (mai ales când vorbitorul e de pe tărâmurile neoliticului) etc. Cu alte
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
am avut probleme mari cu autoritățile românești, neam lovit însă de inerția unor funcționari, ca de exemplu cei de la Ambasada Română. Eu însă nu m-am lăsat învins și am mers înainte , continuând lupta . MLC: Ce implicații ați avut la întâlnirea de la Luxembourg din 2005? NP: Acolo am răspuns unei invitații primite din partea Ambasadei Române din Washington DC de a participa la un eveniment unic la Luxembourg: ridicarea României la rangul de candidat pentru a deveni membru al Uniunii Europene, ceea ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
memoria lui R.B., victima a mineriadei aproximativ 5.000 de mineri... Au avut loc în centrul Capitalei și în alte câteva puncte violente stradale. Multe au fost comise de oameni în echipament mineresc (salopete, cizme, cască). La Complexul Expozițional, la întâlnirea cu Președintele României. Domnul Ion Iliescu, au participat circa 20.000 de oameni. Toți păreau mineri. Din Valea Jiului veniseră doar 5.000. Cine erau ceilalți?” Cine erau? “Minerul” care a ridicat ranga deasupra capului fiicei mele și a soțului ei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
meu de vedere, treptat lăsându-mă „balamalele”, grijile trecând în sarcina lui Netty. Nici nu știu cum au trecut de atunci aproape treizeci de ani. Dacă la început eram mândru de Netty pentru că rezolva problemele locale legate de întreprin dere, călătorii sau întâlniri cu un număr mare de prieteni, acum mă bazez pe devotamentul ei care mă face să trec mai ușor peste încercările pricinuite de vârstă și sănătate. De cel puțin două ori, în pofida voinței mele, Netty a avut intervenții datorită cărora
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de cunoaștere i se oferă șansa.” Mărturisirea cunoașterii este absolut valabilă acum pentru diplomatul-poet, Theodor RAPĂN, pe care l-am aflat adolescentul de acum mai bine de 40 de ani, în primă duminică de septembrie a anului 1970, la o întâlnire a cenaclului literar pe care il organiza, lunar, ziarul ,,Teleormanul”. Se citea literatura bună, se prezentau creații originale, se interpretau, se comentau. Fac această mărturisire cel puțin din două considerente. 1. Pentru a reaminti ceea ce știu deo viața, ca ,,dintre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]