8,381 matches
-
abătea pașii și Îi ducea să treacă pe sub Coroana de Piatră, cum se numea În popor castelul acela misterios, un octogon perfect, Înconjurat de tot atâtea turnuri cu aceeași formă. Un triumf al geometriei, despre care se credea că repeta Întocmai schema străvechiului Templu al lui Solomon. Iar Guido Bigarelli fusese cel care Îl proiectase. - Eu... eu l-am văzut, murmură iar bătrânul. - L-ai văzut pe Bigarelli scriind pe aceste hârtii? Ești sigur? - Arhitectul a Întocmit proiectul. Însă ideea Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
se adreseze istoricului. - Nu mă așteptam să te găsesc la o lecție despre originile lumii create. Te credeam mai curând interesat de forma secolului nostru. - Forma secolului, cum spui domnia ta, nu e decât consecința modalităților sub care s-a născut: Întocmai cum orice ființă vie, la vârsta adultă, nu e altceva decât dezvoltarea necesară a formei sale infantile. De aceea mă interesează chiar și Îndepărtata Geneză, răspunse Bernardo pe un ton evaziv. - Aud lecția marelui Aristotel Îndărătul cuvintelor dumitale și mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
că e mai plină de bun simț acea observație a lui Heraclit, anume că zilele noastre nu sunt decât praf al timpului, pierdute În cosmos precum atomii lui Lucrețiu? - Cred că există o ordine În lucruri. Dacă lumea ar fi Întocmai la Întâmplare, ce sens ar avea răsplata sau pedeapsa de după moarte? Și Fiul lui Dumnezeu ar fi trebuit să se Întrupeze grație unui eveniment Întâmplător și să moară pe cruce doar din pricina unei asocieri fortuite de atomi? Marcello clătină din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
sărindu-mi în ochi, numele lui Matziev, cu litere mari, deasupra unui mic articol din capul paginii. Incidentul avusese loc în 1894, într-o zi din decembrie. Cu o seară mai înainte: locotenentul Isidore Matziev, scria în ziar, și reproduc întocmai cuvintele: „își declarase, în fața unei adunări reunite în încăperea din spate a unei cafenele, convingerea în nevinovăția căpitanului Dreyfus. Aplaudat de publicul alcătuit din sindicaliști și revoluționari, Matziev, îmbrăcat în uniforma militară, spusese, de asemenea, că-i e rușine să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
priveam chipul de tânără moartă pe care șiroia apa, buzele învinețite de ultimul frig. Mi se pare că zâmbea, câteodată își înclina capul, iar gura părea să spună: „da, e adevărat, așa e, cum spune Pielea, totul s-a petrecut întocmai“. Se întâmpla în ajunul zilei în care fusese descoperit trupul. Pe la ora șase, îmi spuse Josăphine. Câini și lupi, ora pumnalelor și a sărutărilor furate. Josăphine trage căruța și mai trage din când în când câte o dușcă, pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
sunt În mai mare măsură decât tine. Cine e pișicher? Ce te face să fii pișicher? Amory căzu pe gânduri. — Ei, ei, presupun că indiciul clar este când un tip Își netezește părul pe spate cu apă. — Așa cum face Carstairs? — Întocmai. El e pișicher. Au cheltuit două nopți căutând definiția exactă. Pișicherul era un băiat chipeș, sau unul În orice caz curățel. Avea minte, adică o inteligență orientată social, și se folosea de toate mijloacele cuprinse În perimetrul larg al onestității
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
opream nesmintit la răscrucea aia de care am trecut. Pădurea se ridica În față amenințătoare, exact ca acum. Se auzeau urlete de câini, peste tot numai umbre și nici un sunet produs de om. Firește că populam pădurea cu toate grozăveniile, Întocmai ca tine... Și tu faci așa, nu? — Da, a recunoscut Amory. — Ei bine, eu am Început să analizez și fiindcă imaginația mea persista În a vedea drăcovenii În Întuneric, mi-am băgat În beznă chiar imaginația, ca să se uite la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
de păr muiat de ploaie și doi ochi strălucitori, ca de pisică. - Dă-te Înapoi, ia-ți elan și sări, l-a povățuit vocea, iar eu te prind de mână... Nu, nu de acolo! Din partea cealaltă! El a urmat indicațiile Întocmai și, cum aterizase pe burtă, pe latura stogului, cufundat În fân până la genunchi, o mânuță albă s-a Întins spre el, l-a apucat de braț și l-a tras până În vârf. - Iată-te, Juan! a strigat fata cu părul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
drapelului roșu este, neîndoielnic, forța inspiratoare a tuturor reformelor. Ca să ți se acorde atenție, trebuie să Întreprinzi ceva senzațional. - Presupun că Rusia este exemplul dumitale de violență benefică? - Posibil, a fost de acord Amory. Desigur, și-a ieșit din matcă, Întocmai cum s-a Întâmplat cu Revoluția Franceză, dar n-am nici o Îndoială că este un experiment cu adevărat măreț, care trebuia făcut. - Așadar nu crezi În moderație? - De moderați nu ascultă nimeni și, oricum, e prea târziu. Adevărul este că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
PROSTEȘTI Tocmai am citit romanul lui Kazuo Ishiguro - Un artist al lumii trecătoare - și sunt foarte încântat. O lume care s-a prăbușit își distruge cu hotărâre până și adevărurile evidente în numele alteia și al altora care, probabil, vor repeta întocmai aceleași ciudate erori pe care omenirea le experimentează cu succes, văd, de milenii, spre stupoarea arheologilor care descoperă că civilizații fabuloase s-au prăbușit pentru că n-au izbutit să treacă peste mărunte chestiuni care puteau fi, de altfel, rezolvate uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
să te înalți și mai mult. Trebuie să iubești foarte mult pe cineva ca să‑i permiți respectivului să mănânce în prealabil un sandviș cu brânză. Anna îl iubește așa de mult pe Hans, că nici n‑a observat primul sandviș, întocmai ca o mamă care nici nu mai observă rahatul bebelușului ei. Hans spune că nu crede că asta a fost dragoste, deoarece dragostea se află încă înaintea lui și are mai degrabă chipul Sophiei, ba nu, chiar este Sophie. Mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
terorizat zi și noapte, Încât a ajuns să creadă că nu mai are decât o soluție ca să scape de tot calvarul acela. Știi care e aceea? Am simțit un fior lunecându-mi pe șina spinării. Să se prăbușească de-adevăratelea? — Întocmai. Dacă s-ar prăbuși, nu ar mai trebui să trăiască cu spaima că se va Întâmpla o dată și-o dată. Nu crezi că la fel s-a Întâmplat și cu Van Gogh? — Dac-ar fi așa, atunci și-ar fi scos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Șampania rozalie era atât de gustoasă, că-mi sfârâia pe gâtlej. Era un Krugg Rosé, colecția 1976. — S-a sinucis, nu-i așa? am Întrebat Încă o dată. — Mie era una din fanele mele, locuia În Nagano și avea un copil. Întocmai. Yazaki Împreună cu Keiko și Reiko Îi dăduseră să ia ecstasy și o umpluseră de secreții și de spermă. Dacă ți-a vorbit despre Mie, Înseamnă că ți-a dat detalii și despre celelalte femei. Ți-a povestit despre femeia căsătorită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
fiu prins. Din cauza asta am ajuns să nu mă mai pot detașa de imaginea că În momentele de relaxare sau În cele de maximă tensiune e cel mai probabil să fiu prins.“ Reiko mă privea fix În ochi În timp ce repeta Întocmai cuvintele lui Yazaki. Cu toate că nu imita nicidecum maniera lui de a vorbi, aveam impresia că În fața mea se afla Însuși Yazaki. Reiko nu Încerca să se transpună În persoana lui Yazaki În timp ce povestea, tot ce făcea era să se concentreze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
O perdea neagră mi se așternuse peste ochi și sub ea clipeau imaginile luminoase a unor flashbackuri. Prin fața ochilor mei defilau nu crâmpeie din viața mea, așa cum am auzit că se Întâmplă adesea, ci imagini cu Keiko Kataoka care poza Întocmai ca un manechin de modă. Tocmai mă gândeam că nu o văzusem niciodată dezbrăcată pe Keiko Kataoka, că am simțit o arsură atât de puternică În piciorul stâng de-ai fi zis că-mi luase foc. Ceva lipicios mi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
niciodată ceva așa cum te-ai fi așteptat. Mi-am scos o țigară și mi-am aprins-o nervos. Cu țigara arzând în colțul gurii uscate, m-am ridicat și am mers până la fereastra murdară. Nu vedeam decât tot alte ferestre, întocmai ca a mea, iar în vârful acoperișului antena de la stația radio a poliției. Mi-am stins țigara în cutia de cafea Mexico Mixture care servea drept scrumieră și m-am așezat din nou la masă. Se așteptau să încep să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
doilea Faust, într-o formă ritmică proprie domniei-sale. Păstrez despre poezia d-lui Philippide o amintire unică. Aștept ocazia să mă confrunt încă o dată cu visul intens, arzând acolo. Vinea, al cărui vers arhaic, de Carte Orientală descântă - forțează simpatia. Dar întocmai ca Blaga, închină unei tehnice preeuclidiene. Aș recomanda celor care abordează pe Blaga să înceapă cu poemul dramatic Fapta. Ea dă măsura întregii figuri pure, aproape neliterare, a acestui poet european. Baltazar e prea încărcat de daruri pentru a-l
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
al poemului în proză... Ultima oră, 28 septembrie 1929 NOTE PENTRU O MĂRTURISIRE LITERARĂ Întrebarea prealabilă: Poetul trebuie și poate să-și explice opera? Răspunsul: nu trebuie neapărat, dar poate foarte bine să și-o explice. Analogia cu fizica. Poezia întocmai ca un fenomen fizic participă de misteriosul vieții. Și întocmai cum un fenomen fizic admite un model mecanic, tot așa stările de raritate și de vis ale poeziei pot fi reduse la un model rațional. Aș putea, folosind ușurința judecăților
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
PENTRU O MĂRTURISIRE LITERARĂ Întrebarea prealabilă: Poetul trebuie și poate să-și explice opera? Răspunsul: nu trebuie neapărat, dar poate foarte bine să și-o explice. Analogia cu fizica. Poezia întocmai ca un fenomen fizic participă de misteriosul vieții. Și întocmai cum un fenomen fizic admite un model mecanic, tot așa stările de raritate și de vis ale poeziei pot fi reduse la un model rațional. Aș putea, folosind ușurința judecăților prin comparație, să enunț chiar mai mult. Dacă o poezie
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
ale creației. Personalitatea fiecăruia o colorează deosebit după eterogeneitatea senzației și modului propriu de a-i reacționa temperamental. Tocmai în excluderea acestei expresii temperamentale stă inferioritatea inspirației suprapământești în care se complace lirismul britanic. În contemplația cosmică sau reveria transcendentă, întocmai ca în actul rațional al abstragerii, spiritele se identifică. Cu acest înțeles poezia engleză e asemănătoare științei; și ea evoluează într-un cadru omogen și general. După cum o teoremă de geometrie elementară îmi dezvăluie din acest moment al devenirii, din
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
are și o valoare pragmatică. O uneltă extrem de subțiată ce se intercalează între noi și creațiunea noastră. Proscris al speranței, nu poate concepe că înfăptuirea e mai întîi un act de speranță; că teoria e așteptare și mediațiune. Domnul Arghezi, întocmai ca d. Cocea în ziaristică, a făcut școală. În indigența noastră exclusivă, umbrele de idei pamfletare, fobiile sale, dar mai ales acel surd mârâit la săgeata Ideei, au fost îmbrățișate de mai slabi decât dânsul. Între victimele arghezismului nu cunosc
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
plante, din straturi avare îndelung grădinărite (Gloire du long desir, Idees!1) idei manifestate mai mult prin cercul lor de absență, decât prin substanța lor. Repulsivul sincronism, această idee, atârnă de la o vreme tangibil și gros ca un cablu, insolubil întocmai ca el, în marea vibrată a calității. * Așadar, invențiunea poetică maximă apare mentalității acesteia de croitor, a fi: gândirea numai cu o lună întîrziere a ceea ce Parisul sau Münchenul au încetat de a mai gândi. * Fenomenul este numit sincronism (deși
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Totuși spectacolul acestei vieți prodigioase nu trebuie să se traducă într-o acceptare necritică a operei algebrice a lui Galois. Știința e o construcție obiectivă care se desfășoară în afară de noi, devenită aproape anonimă prin mulțimea contribuțiilor care i se aduc. Întocmai ca și în arhitectura caracterelor, detaliile ieșite din mâna vreunui meșter iscusit se pierd în marele efort colectiv. Opera lui Galois nu poate fi despărțită de a comentatorilor săi, printre care cităm în special pe Betti și pe Camille Jordan
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
AFORISME Matematicile, la fel cu celelalte activități omenești, ridică probleme de stil care nu pot fi indiferente filozofilor culturii. * Matematicile pun în joc puteri sufletești nu mult diferite de cele solicitate de poezie și artă. * Operele matematice robesc și încîntă, întocmai ca operele pasiunii și imaginației. * Michel Angelo (acest got italian) vorbește undeva de sentimentul de care se întovărășește execuția operelor sale: acela de a elibera, din piatră compactă, statui preexistente. Poziția lui nu e cu mult diferită de a unui
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
o scriu cu majusculă, așa cum ar trebui să merite, de fapt -, la îndemnul unor politicieni anoști, în genere lipsiți de creier și discurs. O ură ce poate fi așezată fără urmă dubitativă în categoria mijloacelor de manipulare abjectă a colectivității. Întocmai ca la comanda precisă a unui dresor de circ, Homo sapiens sapiens dezvoltă o serie de mișcări bruște și iraționale taman în direcția pe care i-o indică mioriticul Zoon politikon de tinichea (care merită eutanasiat din plin, desigur, la
ALEGERI ELECTORALE CU IZ DE GONADE PRĂJITE CÂINEŞTI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364379_a_365708]