3,872 matches
-
afară de Dumnezeu, Unul, Biruitorul, Domnul cerurilor și al pământului și a ceea ce se află între ele, Puternicul, Mult-Iertătorul.” (GG) Întrucât nici al-W"≤id nu apare niciodată fără al-Qahh"r și nici invers și întrucât în toate aceste contexte sensurile se întregesc reciproc, întreaga sintagma ar putea fi considerată un nume, semnificând: unicul invincibil, cu stăpânire absolută. 2.1.7. Stăpân Acest câmp semantic se întrepătrunde cu precedentul. Puterea lui Dumnezeu ține de esență să, dar ea se și exercita asupra universului
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ca cititorii lor să sesizeze prezenta și diversitatea numelor divine trimit în notă la numele original transliterat (cum face ASM). Mai greu este când astfel de sinonime sunt alăturate în cadrul unor liste din text; iar cand traducătorul vrea să-și întregească aparatul critic cu o listă de nume divine, așa cum face George Grigore, el se află în fața unui adevărat tur de forță. Pentru a evita redarea unor sinonime cu același cuvânt, e silit să le echivaleze de multe ori altfel decât
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
G-R); „pătrunzi” (BVA, BS, C); suníÄn (LXX); „qui vides” (Vg); „qui vois” (BJ); „who seest” (RSV). Acest participiu activ de la r"'"h, „a vedea”, metaforă universală pentru cunoaștere, în contextul citat mai sus (3.1.9.4. - Ier 20,12), întregește seria celor trei anterioare, fiind de același tip. Semnificație de bază: cel care știe totul, spre a judeca (+ metaforă antropomorfizantă). Caracterul concret al limbii ebraice biblice se manifestă vizibil la numele din acest câmp: în afară de primul menționat, un hapax (’Pl
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
sociale a gândirii, a cunoașterii individuale, În general. Au rămas semnificative În această privință cercetările lui George Herbert Mead (1934, 1963), Întărite de cele ale lui Jean Piaget (1969), Lev Semionovici VÎgoțki (1920, 1930), Henri Pièron și Maurice Reuchlin (1923), Întregite de contribuțiile lui Basil Bernstein (1961, 1965), Jerome Bruner (1985, 1990), Benjamin Bloom (1965, 1971), Albert Bandura (1986) ș.a. (Dave, 1991, pp. 151-152). În esență, s-a conturat concepția, potrivit căreia evoluția cognitivă a copilului nu poate fi disociată de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
studiat În variate forme multimedia și În multiple combinații ale acestora, cu consecințe vizibile asupra implicării elevilor/studenților În moduri (stiluri) active de Învățare. Avem În vedere modurile centrate pe a citi textul, a vedea imagini, a auzi informația, acțiuni Întregite cu a vorbi, a scrie, a acționa, a exersa (pe calculator). O Învățare prin excelență activă care este altceva decât cea limitată doar la moduri pasive axate pe a vedea, a citi, a asculta. Sistemele multimedia au marele avantaj că
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
la elevi?” sau „Care sunt sursele Învățării - luată ca formă specifică a cunoașterii?”. În mod real, cunoașterea În sine și Învățarea - ca formă specifică a cunoașterii, au origini diverse. De aici și aserțiunea că metodele pornesc de la experiențe diverse ce Întregesc și modelează cunoașterea (Învățarea) individuală. Astfel: a) unele pornesc de la experiența altora, respectiv de la experiența de cunoaștere a umanității condensată În valorile culturii, b) altele au În vedere experiența individuală directă, perceptivă, dedusă din contactul nemijlocit cu lumea obiectelor și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de invenție activității, care lasă loc liber „activității proprii” și „spontaneității”. Aceasta Înseamnă că, În realitate, metode care reprezintă o simplă exersare și aplicare a unor cunoștințe și deprinderi executorii - tehnica exercițiilor, repetiția, imitația modelelor, instructajul practic, grouptraining-ul etc. se Întregesc cu o largă și foarte nuanțată varietate de lucrări practice de atelier, laborator și de teren, cu studiul de caz, elaborarea de proiecte, activități creative (tehnice, științifice, literar-artistice etc.) - care solicită căutări, determinări, alternative și experiențe personale etc. Unele dintre
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
rată de absorbție, la finele anului 2012 și Începutul anului 2013, de 10%, respectiv 11%. Prin această contraperformanță, ne situăm pe ultimul loc În rândul celor 27 de Țări care alcătuiesc Uniunea Europeană. Peste această problemă, intervin și alte aspecte care Întregesc imaginea nefastă pe care o are România În procesul de absorbție a banilor europeni: suspendarea pe perioade destul de lungi a marii majorități a Programelor Operaționale; aplicarea unor corecții de 25% ca urmare a suspiciunilor de gestionare defectuoasă a fondurilor; depistarea
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
participe la treburile obștești, dar care, pe de altă parte, au destulă forță fizică pentru munci grele. Aceștia, vânzându-și folosul forței și numind prețul acesteia simbrie, se numesc, pe cât cred, simbriași. Nu-i așa? Desigur. Deci și simbriașii vor întregi cetatea? Așa cred. Oare acum, Adeimantos, cetatea noastră a crescut îndeajuns, încât să fie desăvârșită? Probabil. Unde s-ar afla în ea, deci, dreptatea și nedreptatea și în care dintre /ocupațiile/ pe care le-am cercetat, s-ar putea ele
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
model interior al omului, unei „republici interioare”, singura în care textul lui Platon ar fi de luat în seamă sunt versiuni care ar putea contribui fără a fi neapărat exclusive la un principiu al domeniilor comunicante în care mesajul se întregește prin trecerea de la unul la altul. Desigur, o asemenea posibilitate ar putea fi corectă dacă, într-adevăr, analogia domeniilor în platonism este una garantată: suntem înclinați să admitem această presupoziție ca pe una evidentă, de vreme ce ne amintim analogia părților sufletului
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a se elibera de orice regulă” (1968, pp. 60-61). De cele mai multe ori, însă, bunicii constituie o sursă de experiență bogată și prețioasă pentru copil. Astfel, pentru copiii dintr-o familie numeroasă, bunicii oferă acel „surplus de cămin”, care completează și întregește mediul familial propriu-zis și în care fiecare dintre copii se bucură de o atenție egală. Copilul gelos, care consideră că alt copil (frate sau soră) i-a luat locul în inima părinților săi, vine la bunici, unde găsește un loc
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mișcări (de Vries, 1971). Astfel, fiecare din aceste metode prezintă avantaje, prima pentru că elimină detaliile și reprezintă versiunea statică a unui tip, cealaltă tocmai pentru că surprinde detalii foarte subtile și reprezintă secvențele dinamice prin care se desfășoară activitatea. Pentru a întregi metafora vizuală a diferitelor aspecte ale unui studiu de caz, ar trebui să adăugăm reprezentarea medicală a unei articulații osoase sau a altor structuri unde apare îmbinarea perfectă a două segmente distincte. Articulația segmentelor, atât structurală, cât și funcțională, este
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
vedere decît cel al cunoașterii imediate. Au creat o problematică a existenței și apoi și-au petrecut timpul În rezolvarea ei. De ce nu se acceptă lumea ca fiind de la sine Înțeleasă și apoi să se treacă mai departe, s-o Întregească prin gîndire? De ce au căutat ei sensul gîndirii numai În reluarea și reactualizarea dialectică a Creației, cînd gîndirea putea conduce și la alte lucruri? (de pildă, la coincidența cu creația, la creația propriu-zisă, la colaborarea eficientă cu viața) - „Drumul spre
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
la specializări ale domeniului prin legătura lor permanentă cu practica profesională orientată flexibil către noile cerințe/nevoi ce se cer a fi soluționate. Formarea în asistență socială implică totodată și dezvoltarea unei culturi profesionale de specialitate, al cărei orizont se întregește permanent pe parcursul vieții prin învățare continuă de tip calificare/specializare și preluarea cunoștințelor noi, prin modernizarea cadrului de exercitare a profesiei, prin receptivitatea crescută la dinamica practicii profesionale. Cultura profesională odată dobândită face deschiderea necesară către absorbția/interiorizarea acelor instrumente
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
mai înainte în același articol că „insist foarte mult să nu fiu greșit înțeles” și pomenind de feeriile shakespeariene, de mituri și basme, de E. T. A. Hoffmann, de suprarealism etc. și că deci în context fraza cu „plauzibilitatea” era întregită prin rest. Dar fiindcă, vorba lui Talleyrand: „Cela va sans dire, mais cela va beaucoup mieux en le disant”, și fiindcă în adevăr exprimarea mea era cam expeditivă, putând da satisfacție cui nu vreau, voi încerca acum (tot expeditiv, căci
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
n-ar fi avut valoare. Μ Fiecare om - exceptându-i, desigur, pe cei aparținând unor categorii ale psihopatologicului - este o promisiune, deoarece fiecare poartă În sine un potențial de devenire, de evoluție prin sine, prin propria voință de a se Întregi mereu ca ființă În lume. Căci ce ar fi totuși omul dacă nu și-ar găsi, până la urmă, un crez, un ideal de viață, un sens al existenței? Μ „Dragostea nu gândește răul” (I Corinteni 13.5): pentru că, Într-adevăr
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
text sau În note. SÎnt veritabile articole de dicționar (un asemenea instrument de lucru, ca realizare profesionistă, chiar lipsește istoriografiei române). De altfel, lucrarea istoricului britanic conține un bogat aparat critic. O „Bibliografie” și un „Indice” - totuși cam prea generale - Întregesc lucrarea istoricului britanic. În cercetarea sa, Dennis Deletant a utilizat surse diverse. Importante s-au dovedit documentele din arhivele Securității, gestionate Îndeosebi de unul dintre descendenții fostei poliții politice - Serviciul Român de Informații, unde a reușit să pătrundă Încă de la
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Românească” (Editura Minerva, București, 2001, 200 p.), al cărei titlu ne amintește de o realizare asemănătoare a lui Vasile Stoica, din 1926, sau de o carte publicată de Gelu Neamțu, În 1997. Această apariție prefațează de fapt Cuvinte despre românii-americani, Întregind, totodată, o investigație care a ajuns de mult una predilectă pentru un studios român - devenit la un moment dat român-american - absorbit de la Început de trecutul și prezentul acelora care și-au Însușit, Înaintea lui, o nouă identitate. De aceea, volumul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
grupul românilor-americani este o structură istorică În devenire”. Toate aceste considerații, care au fost nuanțate cu mulți ani Înainte de diverși studioși, au ajuns a fi recunoscute și de Alexandru Nemoianu, după o experiență unică, aceea a devenirii sale ca american, Întregită de o calitate pe care și-o revendică mereu și Întru totul justificat, aceea că și-a asumat „un rol important În promovarea conceptului de român-american și la stabilirea cararcteristicilor istorice ale comunității din care făceam parte”. Unele dintre textele
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
multe poziții În țară). Mark Ethridge a avut Întîlniri separate cu industriașii Max Auschnitt și A. Ștefănescu (În vreme ce la Întîlnirile cu precedenții interlocutori abordase chestiunile politice, la cea cu Auschnitt a fost interesat de aspectele economice, necesare pentru a-și Întregi imaginea asupra țării; Ștefănescu era pesimist În legătură cu viitorul României, crezînd că aceasta „a intrat Într-o temporară, dacă nu lungă, perioadă de Întuneric”); utilă s-a dovedit și Întîlnirea cu M. Durma, fost ministru de Finanțe În guvernul Groza (acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
baluri, politică, dispute electorale, mișcări sociale etc. Unele secvențe atinse de superficialitate, unele clișee întrucâtva sămănătoriste, stilul tern, lipsit de personalitate fac din romanul lui M. o scriere depășită chiar la vremea apariției. Câteva modeste traduceri din Balzac, Daudet, Maupassant întregesc o activitate îndelungată, animată nu atât de talent și har creator, cât de o neclintită dorință de a face literatură. SCRIERI: Zări senine, București, 1908; Floarea Tibrului, București, 1916; Răzbunarea lui moș Antohi, București, 1921; Grădina raiului, București, 1922; Orizonturi
MANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287977_a_289306]
-
versuri pentru copii Ultima corabie cu pânze (1976), un jurnal de front în proză - Mica „Eroică” (1971), câteva volume cu itinerarii de călătorie, un jurnal de detenție intitulat, Infernurile noastre (1993) ori un roman autobiografic, Galaxia Eros (1997), vin să întregească portretul de scriitor al lui M. Între cărțile sale de istorie literară se află lucrări despre poeți români moderni și contemporani, despre generația războiului, căreia îi aparținea, despre sensurile simbolismului și ale avangardismului românesc: Prolegomene argheziene (1968), Reviste românești de
MANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287996_a_289325]
-
sunt principalele elemente promovate de junimism, curent care și-a dovedit eficiența și prin aplicarea consecventă a propriilor reguli. Relevă că Junimea și-a întemeiat școala critică și pe un sistem formal și este de părere că acesta a fost întregit de un corp amplu de elemente de deontologie, proces care a contribuit la dezvoltarea criticii literare române moderne. Apreciind că pentru literatura română secolul al XIX-lea reprezintă o etapă determinantă în consolidarea orientării către sistemul literar european modern, îi
MANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
investigarea antumelor și a postumelor, urmărește să acrediteze ideea că Eminescu s-a desprins de experiența conjuncturală și s-a adâncit în cunoașterea ființei proprii, realizată printr-o recuzare totală a cotidianului. Preluând unele elemente din eminescologia anterioară, studiul le întregește printr-o interpretare proprie, deseori în contradicție cu locurile comune, deoarece exegetul are mereu în vedere gândirea poetică, și nu filosofică, a artistului. O cercetare asemănătoare va fi întreprinsă în Liviu Rebreanu sau Lumea prezumtivului (1995). Lucrarea, polemică, respinge opinii
MANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
redactor la revista „Orizont”, redactor-șef și director al Editurii de Vest (până în 1993), numărându-se printre fondatorii ziarului „Timișoara” (1990). Redactor-șef al Departamentului de cultură al cotidianului „Realitatea bănățeană”, este și consilier editorial la Editura Marineasa din Timișoara. Întregind echipa timișoreană a optzeciștilor, M. vine cu un mare atașament față de valorile promoției și ale grupului local. Mai în vârstă decât ceilalți comilitoni, el debutează cu o poezie semnată Voilav Vidu în „Tribuna” (1972), publicând peste ani într-unul dintre
MARINEASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]