KorAP: Find »[drukola/base=întreprinzător & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...52 53 54 ...144 >

3,589 matches

Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874

-și deschide fabrica, fără a putea opri pe Sidorovici sau și pe alții de asemenea industrii, pentru un obiect de obștească consumație"18. Evident, un astfel de demers, contravenind condițiilor deja consacrate printr-un document oficial obținut de un alt întreprinzător (care, din întâmplare, era și supus străin!), nu putea fi acceptat de Sturdza, cu atât mai mult cu cât era vorba de un produs căutat pe piață și necontestat de consumatori. Se pare că, în cele din urmă, petiționarul a

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
autoritățile de resort ieșene, asupra căruia vom stărui în paginile următoare, avea deja oarecare vechime în lista priorităților. Să mai spunem însă, anticipând dificultățile însoțitoare, că sfârșitul anului 1843, invocat în cuprinsul paragrafului anterior, n-a fost tocmai fericit pentru întreprinzător, prins până atunci într-o adevărată suită de angajamente și inițiative mai vechi, care, reclamând nu numai efort, ci și timp și mai ales bani, au trezit suspiciuni, poate și invidii, metamorfozate în acuze, ce au condus la rezilierea contractului

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
să aducă cu cheltuiala particularnicilor care vor voi a avè apă și care vor voi a-și mai adăogi pe acele care mai au."30 Cum în aceeași vreme se afla pe rol contractul încheiat între Eforia orașului Iași cu întreprinzătorul francez Felix Barbereau 31, însărcinat cu "pavajul orașului, șoseluirea lui și cu tot alte ce s-ar atinge de ramul ingineresc trebuitor în oraș", se crease artificial o oarecare confuzie la nivelul administrației locale, care, prin Comisia pavelilor, considera de

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
de finalitate, stăruitoarele eforturi ale logofătului Conachi și ale constructorului asociat, Mihalic de Hodocin, atât cât acesta din urmă l-a slujit, marchează unul dintre momentele semnificative ale evoluției industriei metalurgice în Moldova, moment care, paradoxal, a întărit credința altor întreprinzători, care l-au succedat în preocupări, în posibilitatea reușitei depline. De altfel, însuși Mihalic avea să revină nu peste multă vreme spre același domeniu al metalurgiei, ispitit fiind nu atât de substanța sau de consistența privilegiilor domnești, oferite îndeobște întreprinzătorilor

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
întreprinzători, care l-au succedat în preocupări, în posibilitatea reușitei depline. De altfel, însuși Mihalic avea să revină nu peste multă vreme spre același domeniu al metalurgiei, ispitit fiind nu atât de substanța sau de consistența privilegiilor domnești, oferite îndeobște întreprinzătorilor, cât mai ales de propria-i credință în reușită, fundamentată pe cunoașterea bogatelor resurse naturale ale țării, pe informațiile adunate de-a lungul anilor, incluzând și experiența deja acumulată în materie și, nu în ultimul rând, pe cadrul juridic "regulamentar

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
cântare. Aceste două elemente, minereul de fier și combustibilul, la care adăuga locurile necesare pentru zidirea fabricii, pentru hrana lucrătorilor și a vitelor întrebuințate, constituiau ceea ce Hodocin numea "capitalul fundamental". Dobândirea lui de la proprietarii de drept (mănăstirile) era la îndemâna oricărui întreprinzător, în condiții avantajoase ambelor părți, iar valoarea globală a acestuia era estimată la peste 20.000 galbeni. Dar, organizarea "băilor" de fier necesita, în viziunea lui, în afara capitalului fundamental, și un "capital lucrător", realizabil prin "adunarea de acționari pământeni și

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
la peste 20.000 galbeni. Dar, organizarea "băilor" de fier necesita, în viziunea lui, în afara capitalului fundamental, și un "capital lucrător", realizabil prin "adunarea de acționari pământeni și străini", în condiții care să permită finalmente preluarea tuturor acțiunilor de către principalul întreprinzător al afacerii 15. Simplitatea proceselor tehnologice recomandate la o astfel de întreprindere îngăduia, în aceeași opinie, recrutarea și utilizarea lucrătorilor necalificați din împrejurimi, care, în scurtă vreme, ar fi deprins meșteșugul, inclusiv a țiganilor mănăstirești, "mai ales la o fabrică

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
în exclusivitate de acționari, împotriva unei dări anuale de 20 galbeni, la care se mai adăuga o altă taxă de 50 galbeni anual pentru "sloboda întrebuințare a cărbunilor de pământ" aflători în subsolul suprafețelor arendate. Pentru materialele de construcție necesare întreprinzătorilor (piatra, lutul pentru cărămizi, nisipul și varul) și existente pe moșii, proiectul nu prevedea vreo despăgubire a proprietarului. În continuare, întreprinzătorii își rezervau dreptul "de a așeza pe localitățile băii: căsăpie, crâșmă, berărie, velniță, pitărie, moară și alte vânzări pentru

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
galbeni anual pentru "sloboda întrebuințare a cărbunilor de pământ" aflători în subsolul suprafețelor arendate. Pentru materialele de construcție necesare întreprinzătorilor (piatra, lutul pentru cărămizi, nisipul și varul) și existente pe moșii, proiectul nu prevedea vreo despăgubire a proprietarului. În continuare, întreprinzătorii își rezervau dreptul "de a așeza pe localitățile băii: căsăpie, crâșmă, berărie, velniță, pitărie, moară și alte vânzări pentru trebuințele locuitorilor", în schimbul unei taxe neprecizate încă; pentru evitarea "dosirilor și abuzurilor" cu efectele cunoscute în cazul logofătului Conachi -, mănăstirea trebuia

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
respectiv, 2.225.000 lei). Totodată, considera necesare câteva precizări referitoare la împrejurările nefinalizării fabricii lui Conachi de la Negrișoara, respingând suspiciunea proastei gospodăriri a fondurilor din parte-i și angajându-se public să-și ofere și în viitor concursul oricărui întreprinzător autohton, dispus a înființa un stabiliment asemănător, "cu un rezultat sigur și folositor pentru zilnica producere a 200 ocă fier, cu un capital de 2.000 galbeni"22. Să mai notăm că, în preambulul studiului din 1855, el reitera și

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
domeniu al vieții economice aparent depărtat de profilul pregătirii și al competențelor sale dezvăluite până atunci, anume în cel al transporturilor. După câteva proiecte succesive de realizare a unei căi ferate în Moldova, între anii 1841 și 1846, avansate de întreprinzători autohtoni sau străini, în scopul înlesnirii circulației mărfurilor pe axa nord-sud până la Dunăre 13, în anul 1851 Nicolae Suțu preconiza, în premieră, construcția unei astfel de căi, care să traverseze Moldova de Jos, de la est la vest, între Tg. Ocna

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
oca în 20 transporturi, prin care mijloc, miile de cărăuși, care acuma numai cu paguba lor transportează sarea, s-ar putea economisi cu folos însemnător pentru agricultura sau economia patriei"20. Raționamentele sale, chiar dacă n-au ispitit imediat pe vreun întreprinzător 21, vor fi fost avute în vedere de antreprenorul de atunci al salinelor moldave, postelnicul Constantin Ciocan, care, achiziționând din străinătate un remorcher și opt șlepuri, a deschis în primăvara anului 1858 seria curselor de transport al sării pe Siret

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
atribuțiile executive ale domnitorului Ghica (autoexilat la Viena), reluând de fapt chestiunea necesității și utilității pentru economia țării a exploatării cărbunelui de pământ la Comănești, în ținutul Bacăului. Spre a fi mai convingător, el invoca experiența consumată pe cheltuiala cunoscutului întreprinzător ieșean Iacob Cihak -, în vara anului 1840, de doctorul Sabo de la spitalul Sfântul Spiridon din Iași, a cărui competență în domeniu era certificată și de "doctorul medical de aice, d. Rus", potrivit căror opinii, rezervele de cărbuni de pâmânt identificate

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
a și împuternicit pe inginerul francez Mornand cu studiul aspectelor sale tehnice și cu avizul de rigoare. Din păcate, lipsesc alte informații relative la demararea și finalizarea acestui proiect, nu însă și cele privitoare la preocupările imediat următoare ale neobositului întreprinzător. Pentru că, în așteptarea sau, poate, în ipoteza eșuării dintr-un motiv sau altul a proiectului alimentării cu apă a orașului de pe Milcov, el a oferit autorităților centrale un nou prilej de analiză și decizie pe o temă menită, parcă, a

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
control raporta Obșteștii Adunări că "pavelile până acum lucrate sunt cu totul rele și netrebnice, încât nici cu meremet (reparație n.ns.) nu se pot îndrepta, ci trebuie a se preface din nou"3, afacerea asumată în continuare de același întreprinzător, obligat să folosească meșteri străini și să dreagă erorile nu a avut rezultatul așteptat de ieșeni și dorit de autorități. Dificultățile financiare întâmpinate, conjugate cu nerespectarea instrucțiunilor și a regulamentelor elaborate de administrația domnitorului Sturdza în domeniul urbanismului (păstrarea lărgimii

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
acestora, preocupări de genul celor dovedite până atunci de Mihalic de Hodocin aveau șanse minime de a-i capta atenția și/sau interesul. Totuși, în vara anului 1857 îl regăsim pe același neobosit inginer, de astă dată în ipostaza de întreprinzător, solicitând caimacamului Vogoride acordarea unui privilegiu, pe termen de 15 ani, pentru înființarea în Moldova a unei fabrici de pulbere explozivă sau praf de pușcă, "după neapărata trebuință ce urmează de asemenea material pentru miliție și pentru facerea drumurilor". Autoritățile

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
vânzare; pentru construcția fabricii, i se oferea, cu embatic, pe termen de 20 de ani (începând din 23 noiembrie 1857), un loc în suprafață de două fălci, la Gheuca, lângă apa Tarcăului, pe moșia mănăstirii Pângărați. Exact în aceeași lună, întreprinzătorul subscria "actul de îmbezmănare", în cuprinsul căruia utiliza calitatea-i de "montanist al Departamentului Lucrărilor Publice", actul fiind încuviințat, la 26 noiembrie, chiar de mitropolitul Moldovei, Sofronie Miclescu. Bezmenul pentru cele două fălci de teren era fixat la 10 galbeni

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
afaceri, îi reconfirma calitatea sau funcția recuperată de "montanist al Departamentului Lucrărilor Publice"4. Proiectul fabricii de praf de pușcă avea să fie finalizat de Hodocin ceva mai târziu, fără a beneficia însă de toate facilitățile promise, sau așteptate de întreprinzător, din partea principalului beneficiar, statul, și al beneficiarului direct, Miliția națională. Mai mult decât atât, la scurtă vreme după inaugurarea și acestui obiectiv, autoritățile iarăși s-au grăbit a-l îndepărta din funcția anterior recuperată, de montanist al sus-pomenitului departament, generând

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
10 lei/oca, au iconomisit statului mai toată leafa sa". Nu era însă singurul avantaj al statului de pe urma întrării în funcțiune a acelui obiectiv industrial: potrivit uneia dintre clauzele contractuale survenite între cei doi parteneri, după expirarea privilegiului obținut de întreprinzător pentru o durată de 20 de ani, din care unul deja trecuse, fabrica, cu întregul ei inventar, avea să rămână în proprietatea deplină a statului, fără vreo despăgubire pentru stăpânul de până atunci. Prin urmare, ar fi existat, în propria

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
ori informația venea după reparația avariei produsă fabricii în ziua de 8 ianuarie? Cert este că, în această afacere, afectată la scurt timp după inaugurare de acea explozie și care necesitase noi fonduri pentru reparații, Hodocin și-l asociase pe întreprinzătorul Moriț Katz, vânzându-i mai întâi jumătate de fabrică 11, iar în luna februarie a anului următor, 1861, renunțând și la cealaltă jumătate, în favoarea aceluiași fost asociat 12. Actul de vânzare-cumpărare, oficializat de Curtea de Întărituri, a și fost publicat

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
și fost publicat în "Monitorul Oficial" nr. 140, din 29 martie 1861. Care vor fi fost motivele reale ale înstrăinării unei întreprinderi pe cât de utilă țării și instituțiilor beneficiare (îndeosebi Armata și Lucrările publice), pe atât de profitabilă celor doi întreprinzători, ține iarăși de domeniul speculațiilor. Se pare, însă, că operațiunea a fost precedată de neînțelegerile survenite între coproprietari, pe tema cheltuielilor necesare pentru repararea fabricii și care cheltuieli fuseseră suportate doar de Katz. Cum Mihalic de Hodocin stăruia în neimplicare

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
în ultimii ani de Carol Mihalic și consemnată în cele două memorii adresate autorității centrale, va fi atârnat greu în luarea deciziei. Nu trebuie uitat faptul că aceasta s-a petrecut cu doar un an înainte ca inimosul și priceputul întreprinzător să părăsească definitiv această lume, pentru a lăsa în urmă doar amintirea numeroaselor și variatelor sale inițiative și înfăptuiri. Ultimul semn de viață, confirmat de documentele consultate până în acest moment, datează din ziua de 8 august 1861 și constă în

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
de exprimare și de afirmare în epocă a celui care a fost, nu doar publicistul sau geologul (montanistul), ci și fondatorul, dascălul și îndrumătorul învățământului profesional în Moldova, totodată tehnicianul, hidrologul, proiectantul, economistul și urbanistul, apicultorul sau naturalistul, în sfârșit, întreprinzătorul sau industriașul Carol Mihalic de Hodocin. Paleta extrem de largă și de variată a preocupărilor, esența ideilor și a proiectelor, natura și importanța înfăptuirilor în cele peste două decenii de activitate în slujba țării de adopțiune, îi revendică recunoașterea meritelor și

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662

tradiționale / 91 6.3.2. Noua teorie a consumatorului / 92 Capitolul 7. ELEMENTE DE TEORIA OFERTEI / 95 7.1. ÎNTREPRINDEREA, PIAȚA ȘI FORMAREA PREȚURILOR / 95 7.1.1. Întreprinderea / 95 7.1.2. Piața și formarea prețurilor / 98 7.2. ÎNTREPRINZĂTORUL / 102 7.3. ALTE ELEMENTE DE TEORIA OFERTEI / 103 7.3.1. Legea randamentelor factoriale descrescătoare / 103 7.3.2. Productivitate și costuri pe termen lung / 104 7.3.3. Piețele contestabile / 109 Capitolul 8. FACTORII DE PRODUCȚIE / 113 8

Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
o abordare mai generală, ea este susținută de faptul că omul are, în fapt, nevoi nelimitate, în timp ce resursele de care dispune sînt, dimpotrivă, esențialmente limitate. De aici rezultă o problemă de alegere, la nivel individual (sau microeconomic, spre exemplu), aparținîndu-i întreprinzătorului care trebuie să decidă, în cadrul unui buget limitat, care sînt resursele pe care le va afecta pentru a cumpăra materii prime și care sînt destinate forței de muncă; sau la nivel global (sau macroeconomic), unde guvernul are de făcut propriile

Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]