2,225 matches
-
din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut; Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s‐au făcut. Care pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire, S‐a pogorât din ceruri și S‐a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S‐a făcut om. Și S‐a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat, și a pătimit și S‐a îngropat. Și a înviat a treia, zi după Scripturi. Și S
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
poezie etc. Chiar și împărțirea în volume este impusă numai de interesul pentru trei etape ale vieții protagoniștilor. Volumul întâi, celebrând vârsta de aur a copilăriei, aduce o lume idilică, în egală măsură viață și basm. Copiii, Dănuț, Olguța, Monica, întrupează trei ipostaze caracterologice: visătorul, realista și eternul feminin. Există aici și al doilea univers, cel al adulților, lume ce cuprinde și existența celor simpli, slugile și țăranii, între care moș Gheorghe, prototip al slujitorului devotat, demn și înțelept. În volumele
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
pentru „romanul de călătorie” Calimera! (1981). T. este autorul unor scrieri diverse atât sub aspect tematic, cât și ca modalitate de tratare: Nebunul din Brent (1963), povestea conformistă a vieții și totodată a dramei lui Gill Teserly, personaj ce îl întrupează pe pilotul care a condus atacul asupra Hiroshimei, Bănuiala (1973), romanul „devenirii” comunistului Andrei Jinga pe fundalul evenimentelor premergătoare și imediat ulterioare lui august 1944, prilej pentru o frescă socială tendențioasă, cu accent pe problematica muncitorească, Marele premiu (1974) și
TRICOLICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290271_a_291600]
-
Jeana și Un drum greșit, ultima având în centru un ins torturat de iluzia feminității ideale. Există în nuvelistica lui Z. și narațiuni în notă umoristică: Petrică e, în povestirea omonimă, un tânăr mecena surprins într-o ambianță boemă, Furfanțo întrupează un italian bețiv și sentimental pripășit la un han din Târgoviște, iar În carantină relatează peripeții ale unor călători opriți la Predeal. În roman s-ar fi putut crede că Z. a debutat cu ghinion. În fața vieții le va stârni
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
acesta a știut să le evite. Dar Ulise a asistat la metamorfozarea tovarășilor săi în porci; Circe i-a pocit râzând suav, cu subînțeles. Ulise a învățat, din această pățanie, că există metempsihoză, că după moarte sufletul supraviețuiește, putându-se întrupa în orice fel de viețuitoare. Circe era ucigașă și numeroasele fiare din jurul palatului erau, de fapt, victime umane reîncarnate. N-a fost descoperirea unui vicleșug banal; Ulise a aflat că, prin caracterul său, omul supraviețuiește în postumitate. Și nu-i
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
aspirând la „desăvârșirea înaltă”. Versurile ilustrează astfel o neîncetată înaintare în „misterul tăcerii”, în extaz și vis, câteodată „joc de năluci” în căutarea de sine, însă în toate ipostazele o cale spre mântuire. Iar esența - „floarea luminii” - este cuvântul care întrupează eternitatea, „Cuvântul mumă, Cuvântul tată”, prin care poetul se simte „întâiul făcut”. În cea mai bună tradiție goetheană, poemele lui V. sunt ocazionale, inspirate de locuri și evenimente precise: satul natal, părinții, frații și surorile, prietenii, întâmplări biografice, iubiri, visuri
VIZIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
din diverse zone ale Transilvaniei. A existat - și aici este contribuția lui Gh. Alexici - o preocupare constantă pentru reproducerea cât mai fidelă a creațiilor populare. În numărul 18 se și face o precizare în acest sens: „Ținta noastră este a întrupa în ortografie cât se poate de credincios graiul viu al poporului, adecă de a sămna sunetul precum se rostește. Numai așa are valoare adunarea poeziilor poporane”. Un loc aparte ocupă și paginile reproduse din opera unor scriitori ca V. Alecsandri
POPORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288961_a_290290]
-
Love (1999), ca și Cânt de iubire - Pesma ljubavi (2001) includ selecții din versurile apărute anterior. Imn Existenței (2000), volum dedicat lui Mihai Eminescu, este structurat în funcție de secțiunile Imn Existenței, Imn Vieții, Imn Libertății, Imn Tăcerii. Pentru P. versul se întrupează din tăcere: „Lasă-i poetului/ doar tăcerile din/ Tăcerea/ ce naște/ din/ cuvinte/ Cuvântul.” În Pelerin (2003) intervine o deschidere mai accentuată spre vis, fabulos și imaginar. Lumea este concepută ca un basm, iar viața e înțeleasă ca miracol ce
POPESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288930_a_290259]
-
valorează doar în măsura în care comprimă o imago mundi, o reprezentare a cosmosului. De altfel, cele trei ipostaze lirice ale eului la Blaga (eul stihial/panic, „omul problematic”, eul regresiv) sunt delimitate în funcție de câteva constante atitudinale, asociate unor nuclee ale imaginarului și întrupate în forme retorice proprii. Însă poate cea mai bună carte a criticului este Jocul poeziei, care se concentrează asupra evoluției liricii românești din secolul trecut. Utilizând un corpus poetic generos - de la George Bacovia, Tudor Arghezi și Ion Barbu până la Leonid
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
produse naturale - singura adaptare posibilă a noastră la viața europeană”. P. - după opinia lui Ibrăileanu - „e accentuarea ideii banale (dar care trebuie mereu amintită) că literatura română, ca oricare alta, nu poate să fie decât națională”, „că scriitorul român are să întrupeze în opera sa spiritul specific al poporului său”, de găsit „întrupat și concentrat în poezia populară”, ceea ce duce firesc la următoarea concluzie: „Așadar, poporanismul român are în favoarea lui, pe de o parte, ideile literare ale lui Russo, Alecsandri, Kogălniceanu, Eminescu
POPORANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
după opinia lui Ibrăileanu - „e accentuarea ideii banale (dar care trebuie mereu amintită) că literatura română, ca oricare alta, nu poate să fie decât națională”, „că scriitorul român are să întrupeze în opera sa spiritul specific al poporului său”, de găsit „întrupat și concentrat în poezia populară”, ceea ce duce firesc la următoarea concluzie: „Așadar, poporanismul român are în favoarea lui, pe de o parte, ideile literare ale lui Russo, Alecsandri, Kogălniceanu, Eminescu, Maiorescu și, pe de altă parte, faptele literare, adică întreaga dezvoltare
POPORANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
concluzie: „Așadar, poporanismul român are în favoarea lui, pe de o parte, ideile literare ale lui Russo, Alecsandri, Kogălniceanu, Eminescu, Maiorescu și, pe de altă parte, faptele literare, adică întreaga dezvoltare a literaturii culte române, dezvoltare datorată contactului cu spiritul național întrupat mai frumos în literatura populară”. Alături de C. Stere, G. Ibrăileanu devine unul din teoreticienii p., mai ales al celui literar, în acest sens lucrarea sa Spiritul critic în cultura românească (1909) reprezentând și o încercare de justificare a apariției curentului
POPORANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
un lung serial dedicat lui Dostoievski - însemnări în care domină nota senzațională, alături de un acid ton polemic, incriminând panslavismul. E semnalată apariția traducerii integrale, datorată lui Al. Popescu-Telega, a romanului Don Quijote de Cervantes și se vorbește despre Din jale se întrupează Electra, tălmăcire din Eugene O’Neill făcută de Petru Comarnescu, piesa fiind jucată la Teatrul Național din București. Alți colaboratori: N. Olt (D. Nicolescu-Olt), Dem. I. Iliescu Palanca, Victor George Dumitrescu, Nichifor Crainic, Septimiu Bucur, Eugen Victor Popa. I.I.
PORUNCA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288982_a_290311]
-
simplu, sprinten și armonios. De la un timp, aici poate fi pusă în discuție și influența lui Ioan Slavici. Țărani care au mereu în gând munca, bunăstarea și răsplata după faptă, personaje a căror soartă e legată de credințe și vrăji întrupează ceea ce ține de realitatea și poezia rusticității. Vorbe înțelepte, proverbe și zicători colorează aceste pagini alerte, care au făcut din autorul lor unul din cei mai citiți povestitori ai Transilvaniei, prezent și în numeroase antologii. SCRIERI: Poezii, Gherla, 1881; Novele
RANTA-BUTICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289134_a_290463]
-
tocmai verosimilitatea, impresia de trăire universal valabilă („contradictorie”), provenită din sinuozitatea psihologică și exteriorizarea dramatică a îndoielilor și nehotărârii. Aflate într-o stare de permanentă halucinație, ele se situează la limita ordinii umanului - sau, cum scrie Călinescu, „ideile nu sunt întrupate în oameni vii” -, prăbușindu-se, asemenea somnambulilor, imediat ce sunt trezite la realitate. Nu este verosimil ca Andrei Pietraru să-și anuleze, la numai douăzeci de ani, toate punțile de comunicare și căile de împlinire mundană, după cum nu este credibil - în
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
1971 și 1983 - director), Pavel Pereș, Adriana Daia, Nicolae Ciobanu (1985-1987), Dan Petrescu și Alexandru Condeescu. La Fondarea M. L. R. a contribuit hotărâtor Perpessicius, care spunea că această instituție culturală „cată să fie altarul pe care flacăra verbului românesc, întrupat în cele mai frumoase opere ale scriitorilor, să continue să ardă, să lumineze și să încălzească”. Fondatorul a fost ajutat de numeroase personalități, între care Tudor Arghezi, Mihai Beniuc (atunci președinte al Uniunii Scriitorilor), Tudor Vianu, Șerban Cioculescu, Jacques Byck
MUZEUL LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288341_a_289670]
-
din Asia s-au răspândit în celelalte părți ale lumii toate limbile și neamurile. În Asia își află începutul religia, obiceiurile cetățenești, ridicarea orașelor; scrisul și învățătura tot de aici au pornit. În Asia a binevoit Mântuitorul omenirii să se întrupeze, să trăiască și să moară pentru neamul omenesc, și de acolo s-a început și mântuirea noastră creștinească.” Sunt firești aceste supraviețuiri ale unei „geografii biblice”, care desemnau, toate, Asia drept spațiu al sacralității, fiindcă, după ce marii scriitori ai Bisericii
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
dictaturi de tip comunist, ca într-un fel de Cuba. Mai existau în literatura epocii Ceaușescu alte alegorii ale insulei scoase din fluxul timpului prin imobilism, precum romanul Le Second Messager al lui Bujor Nedelcovici. Aceeași tragedie a istoriei este întrupată la P. în imaginea deținuților înfometați care își clamează libertatea prin lozinci festive. Fiu de miliardar, Max, evreu, nimerește în această lume, retrăind experiența străinului în lumea comunismului totalitar. Gulagul îl supune pe acest antierou statutului alienant impus de Consiliul
PETRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288775_a_290104]
-
Marc Aureliu, căruia istoricul i-a și consacrat un studiu, concepția lui P. este profund personală în accente, în articulațiile interioare, în vibrația inefabilă a ideii. Modalitatea argumentării, temperatura opiniilor, stilul sunt ale unui cărturar modern în care s-a întrupat un înțelept din Hellada. Gânditorul se exprimă sacerdotal, frazele au o cadență gravă, unele sunt versete, tonul general este poematic, dialogurile - căci uneori P. își ordonează ideile în chip de dialoguri platoniene - au o maiestate de missa solemnis. Dacă geniul
PARVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
pe numele din acte Augusta, soția lui Bazileu, și mama ei, Die Goia. Identitatea primeia e denunțată încă de pe copertă, unde o femeie trecută de multișor de vârsta tinereții e surprinsă într-o poziție nu tocmai decentă. În text aceasta întrupează tot ce poate fi mai abject, mai abominabil, de la răutate bestială la vulgaritate extremă. Ieșită din țigănime, Marea Doamnă Dracula e o tirană arogantă, care tratează oamenii ca pe niște otrepe, le vorbește trivial, neevitând vorbele și expresiile nerușinate și
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
care/ Știu să te-nfioare-n dezmierdare...” (Cântec pustiu). Nuvelele de maturitate ale lui N. sunt reunite în secțiunea La capătul drumului din volumul colectiv Povești fără țară și în Cetăți sfărâmate. Primele sunt cinci povestiri cu tematică diversă, cu tentă nostalgic-sentimentală, întrupând personaje puternice, cum este Dora, din Strada florilor, patroană de bordel, victima unui destin tumultuos și nefericit, dar animată de voință și omenie, sau Annemaria, din nuvela omonimă, care pe fondul traiului plin de privațiuni din Germania sfârșitului de război
NOVAC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
dinspre tărâmul suprarealului), fie patetismul bine temperat al somației etice, care, asimilând sugestia livrescă - J.B. Priestley, Friedrich Dürrenmatt -, îmbracă veșmântul piesei polițiste, ca în Dubla dispariție a Marthei N... și în Suspiciunea (Plus sau minus viața). Din pulsațiile lui se întrupează eroul predilect al acestei dramaturgii, tânărul dedicat până la uitarea de sine unor idealuri. El se numește Radu (în Constelația Ursului, din volumul Balansoar pentru maimuțe, 1972), Ștef (în Viața și dragostea într-o vilă stil, 2001) sau Laura (în Cenușa
OPREA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288553_a_289882]
-
acesteia. În 1935 apare antologia Evoluția scrisului feminin în România, alcătuită în colaborare cu Ecaterina Săndulescu, și volumul de nuvele Umbre pe ecran, primit favorabil de E. Lovinescu, cu rezerve la adresa idealismului exagerat al autoarei, care cultivă îndeosebi personaje exemplare, întrupând într-un grad absolut cele mai greu accesibile virtuți umane. Abordează și formula romanului polițist în Prințesa în crinolină (1946), compunere facilă, „de succes”. Preocupată de fenomenul artistic în general, M.-V. este și autoarea studiului monografic Anna Roth-Cobilovici. 40
MILLER-VERGHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288144_a_289473]
-
pentru autenticitate și pentru omul natural rousseauist, nepervertit de cultură. Într-o atmosferă de panideologism, de enciclopedism și de militantism febril, se fixează marile valori heteronome ale literaturii. Iar la antipozi, sensul autonom, specific se angajează decis pe calea estetismului, întrupându-se în etalonul ideal al poeziei. Secolul al XIX-lea are un statut cu totul aparte și pune în cauză pentru prima oară însăși norma structurală a matricei: coexistența, cumulul în beneficiul exclusivismului și al reducționismului. Și/și tinde să
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
pământ românesc), iată câteva intuiții care au fecundat tacit mitologia seculară a cărturarilor noștri. Să ne aducem aminte apoi că, între secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, demnitatea sacerdoțiului în satele românești a rămas neschimbată doar fiindcă preotul întrupa virtuțile „omului cu carte”. Biblia, citită în diferite limbi, era abecedarul tuturor școlarilor, din prima clasă primară până târziu, către anii de la Universitate, când, cu o enigmatică suficiență, studenții o abandonau. Prin urmare, cultura de masă nu este creația postmodernității
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]