2,811 matches
-
sărmane lucruri". Aceste două reformulări sînt legate între ele printr-o marcă ambiguă "într-un cuvînt" (fr. ENFIN) care semnalează concomitent o enumerare (sfîrșitul enumerării precedente) și mai ales, în acest caz, reformularea. De fapt, se face trecerea de la hiponimul "șepci" la hiperonimul "pălăriuță(e)" și, mai departe, la un termen supraordonat, mai vag: "lucru". Această progresie diminuează treptat specificul obiectului observat și face posibilă operația de asimilare finală. Un element evaluativ se alătură de fiecare dată termenilor supraordonați: "pălăriuță (făcută
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
al secvenței prin parcursul unei relații de coerență dintre două elemente în care se regăsesc figurile (sinecdocă, metonimie și comparație) și propozițiile descriptive de bază: NOUL VENIT Sinecdocă Sinecdocă (pd. PART) (pd. PART) PE TOT AȘA CA FAȚA GENUNCHI Metonimie ȘAPCA SA Comparație UNUI IMBECIL (P1) pd. SIT pd. ASM (P2) Descrierea șepcii face posibilă, prin transferul metonimic al referinței, construirea unui element absent din prima descriere a "noului venit" (paragraful 4 din Doamna Bovary): (40) Rămas în colț, după ușă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
care se regăsesc figurile (sinecdocă, metonimie și comparație) și propozițiile descriptive de bază: NOUL VENIT Sinecdocă Sinecdocă (pd. PART) (pd. PART) PE TOT AȘA CA FAȚA GENUNCHI Metonimie ȘAPCA SA Comparație UNUI IMBECIL (P1) pd. SIT pd. ASM (P2) Descrierea șepcii face posibilă, prin transferul metonimic al referinței, construirea unui element absent din prima descriere a "noului venit" (paragraful 4 din Doamna Bovary): (40) Rămas în colț, după ușă, unde de abia se zărea, noul venit era un flăcău de la țară
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
este necesară nici o interpretare (funcția referențială este suficientă), pe cînd în celălalt caz trebuie refăcut lanțul (două) operațiilor de asimilare și a enunțurilor de reformulare (saturate de evaluări). Dacă ultima frază este subordonată schemelor cele mai simple de predicație descriptivă: "Șapca era nou-nouță; îi lucea cozorocul", este cu siguranță într-un contrast absolut cu P3. Înainte de a ajunge la această frază lungă, reținem faptul că punctuația în P4 marchează juxtapunerea (parataxică) a celor două propoziții de bază, complementare (Pd. SIT și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
o aspectualizare de o mai mare complexitate (profunzime): 2. Complexitatea descrierii literare: tortul etajat din Doamna Bovary Căsătoria lui Charles cu Emma Bovary este o ocazie pentru Flaubert de a realiza o descriere tot atît de celebră ca aceea a șepcii: (41) (P1) Pentru torturi și nugale fusese chemat anume un cofetar din Yvetot. (P2) Cum el lucra pentru prima oară prin locurile acelea, făcuse totul cu multă îngrijire, și la sfîrșitul mesei aduse chiar el un tort gros, care stîrni
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în activitățile adulților (pentru grădinar: stropitoare, greblă; pentru bucătar: mașină de tocat, tel, castron; pentru medic: stetoscop, seringă; pentru croitor: mașina de cusut, foarfece, ac cu ață, degetar; pentru tâmplar: ciocan, clește, fierăstrău; imagini ale unor produse: (cozonac, haine, mobilier); șapcă, geantă cu plicuri pentru poștaș; Elemente de joc: surpriza, mimarea unor acțiuni/trăiri, mișcarea, aplauze. Desfășurarea jocului: Un copil numit de învățător va fi poștașul. Poștașul sosește și bate la ușă. Copiii: ,,Cine -i acolo?” Poștașul; ,,Poștașul” Copiii: ,,Și ce
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2061]
-
despre ce e vorba. Cu aplombul anilor interminabili în care stătuseră prin prezidii și conduseseră tot felul de ședințe, de ministere și de comisii, ei arătau, se mișcau, se îmbrăcau asemenea activiștilor (în costum sobru de oraș, cu canadiană și șapcă pe teren) și mai ales știau să vorbească asemenea activiștilor. Limba de lemn fisese idiomul puterii vreme de aproape 50 de ani, și doar cine o vorbea putea să încarneze Autoritatea, Partidul. Această entitate, care înlocuise, de fapt, vreme de
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Qunet, nr 9, tel. 0213110646 CLUJ Librăria Logos, Republicii nr. 11A, tel. 0264590297 Libraria Universității, str. Universității nr. 1, tel. 0264593127 CONSTANȚA Librăria Cărturești, B-dul Al. Lăpușneanu, nr. 116C, City Park Mall, parter, tel. 0341462879 CRAIOVA Librăria Școlii, str. Popa Șapcă, bl. 7-14, tel. 0251412588: 0746033712 DEVA Librăria Prescom Divers, str. Ana Ipătescu nr. 11, tel. 0254213782 IAȘI Librăria Casa Cărții, Bd. Ștefan cel Mare nr.56, tel. 0232270610 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, tel. 0232412712 Librăria Esculap, B-dul. Independenței
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
voluntar. După îndelungate discuții, reuși să-l lămurească pe comandantul părții sedentare a Regimentului 25 Racova să-i aprobe plecarea pe front, ca voluntar, prin Ordinul 1 din 15 august 1916 a Decretului 2784; și-a îmbrăcat noua uniformă, refuzând șapca de infanterist, luând vechea lui căciulă de „curcan”. S-a prezentat pe frontul din Oituz, fiind prezent mereu în mijlocul militarilor tineri pe care-i sfătuia să aibă o comportare demnă în fața vrăjmașului. Acolo, la Oituz, se născu o chemare: „Pe
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
nu se exprimau. - Da? zic. Și? El dădu din cap cu ceva în el care se îndoia: făcuse sau nu făcuse bine Ilie că se mutase? Da, părea el să spună, oamenii se mai mută... Și își luă din cap șapca lui pe care scria portar, o puse pe masă cu mișcări încetinite și începu să se dezbrace. A doua zi făcui un pachet din cărțile pe care le citisem și plecai la anticar să le schimb (plăteam numai cititul, anticarul
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
un semn hotărât. - Stai nabii, aicea, zice, apropiindu-se de mine. Nu ieși afară. -De ce? Ei, de ce! Să răspundă Nilă precis la astfel de întrebare... De ce, de ne ce, nu era bine să ies... Cu frizura ieșindu-i de sub șapcă și cu mâinile în buzunarele pantalonilor, îndoindu-se, îmi repetă: - Stai nabii aci! In clipa aceea zgomotul bizar pătrunse prin poarta de la intrare: ta-ta-ta-ta! Apoi imediat: ta-ta-ta-ta! Ta-ta-ta-ta! O luai spre ieșire și Nilă nu mai putu să mă oprească
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
pustii, de la Miroși la Siliștea, noaptea pe întuneric, dimineața lovindu-mă de tijele de floarea-soarelui, călcând în dovlecii de prin porumburi... Ajunsei într-o piață cu statuie. Piața era plina de coloane de indivizi în căciuli țărănești, dar și în șepci de elevi, și indivizi rău îmbrăcați, cu paltoane ca ale mele, dar și cu paltoane bune, bine croite pe corp, cu umeri ascuțiți... Ce căutau elevii aceia acolo? Strigau sau cântau... Distinsei urlete: Jos nasonii... jos nasonii... Cine dracu erau
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
sorea fericit, plimbîndu-și privirea asupra satului, ca și cum ar fi fost o moșie a lui. Din casă răsuna glasul cătrănit și ascuțit al preotesei, ocărând pe slujnică, iar în ogradă o ceată de copii se jucau de-a războiul, împodobiți cu șepci lepădate de soldați găzduiți prin vecini. În clipa când zări casa parohială, Bologa uită pe doctorul Meyer și simți o nevoie nebiruită să vorbească cu preotul. Se repezi spre portiță și intră atât de grăbit, parcă de fiece minut de
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
fotbal... Henț cu mâna, Sandule, henț cu mâna! Ah, ce-mi place cum sună... Să nu mă luați cumva cu pleonasmele, că mă mut la altă masă! Gore stă cu ziarul de sport În dreptul ochilor, tolănit pe scaun. Are o șapcă vișinie pe al cărei cozoroc stă scris Rapidulețul, gustul ciorbei, iar lângă scrumiera burdușită cu chiștoace se odihnește o bere pe jumătate golită. Gicu, care trăiește viața În roșu-albastru și suferă intens fiindcă Lăcătuș pare a-și face din nou
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
paharul În cap. Și nici nu sunt sigur că era Savaniu la tușă. Ăsta nu era tot central? Ia nu mai faceți voi, rapidiștii, figuri, că sunteți varză cu carne... Gore Îi face cu ochiul lui Gicu și Își dă șapca pe spate. Duce berea la gură - bea direct din sticlă, altfel nu are gust - și cântă Încetișor Suntem peste tot acasă, porțile ni se deschid, nu-i echipă mai frumoasă și iubită ca Rapid... Sandu Șpriț nu dă semne că
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
și să nu știu?! 29.04.2009 1 Mai... capitalist „Râde iarăși primăvara, peste câmpuri, peste plai, veselia umple țara, c-a venit Întâi de Mai...” Sandu Șpriț a sosit la cârciumă echipat În salopetă nou-nouță, culoarea gri-șoarece. Poartă o șapcă proletară pe cap și cântă pianissimo hei rup, hei rup, sar stânci de fier, În lupta dusă de brigadier... Este 1 mai muncitoresc, tovarăși, după cum anunță chiar el, În timp ce se așază la masă și face semn patronului să-i aducă
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
insistă. Adică te Întreb dacă suferi pentru că nu mai e 1 Mai ca pe vremuri... Hai, spune aici, În direct, live, ca să te audă consumatorii cu urechile personale, suferi sau nu suferi? Nostalgicule... Sandu soarbe din pahar și Își dă șapca pe spate. Ești țicnit, scuză-mă că spun. 1 Mai n-are nicio legătură cu comunismul, mă, mai citește și tu, mai documentează-te, ca să zic așa, mai dă și pe la posturi tv serioase, că stai toată ziua la gesepe
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
sculați, voi oropsiți ai vieții... La televizor, bucureștenii se distrează În aer liber, gustând micii oferiți de Vanghelie. Înghesuială, că e de luat, nu de dat. Urlă un câine În vecini și se-ntunecă a ploaie, iar Sandu Șpriț trântește șapca de pământ. 1 Mai Capitalist... 01.05.2009 Romania - land of choise, criza și Eurovisionul Căldură mare, numai bună de stins cu bere rece. Sub umbreluțele inscripționate cu Ursus - Regele berii În România sau Bergenbier - Prietenii știu de ce, Șpriț, Gore
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
al animalului numit om. Șopenhauăr, reține numele, poți să Îl notezi dacă vrei, spre verifcări ulterioare pe net, Îți spun pe litere, ca la școală, a zis ăsta niște chestii de stă mâța patronului În coadă... Sandu Șpriț Își dă șapca pe spate și Îi aruncă lui Gore o privire turnată În plumb. Mijește ochii și râde pe sub mustața pe care n-o are. Pufăie din țigară și Își arată sceptismul prefăcându-se interesat de muzica lăutărească. Apoi, ca și cum l-ar
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
că dacă erau numai Canți și Șopenhauări și Țuți În lumea asta o duceam și noi mai bine. A ciripit așa, pre limba lui: Nu-mi dați sfaturi. Știu să greșesc și singur! Sandu bate din palme și dă cu șapca de pardoseală. Trăiește revelația la superlativ. Da, așa este, nu trebuie să-ți dăm noi niciun sfat, dai singur În gropi. În toate gropile. Ți am zis să nu iei hârb la mâna a treia din târg, ai luat. Mai
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
nu mă simt ochei, ca să zic așa... M-am obișnuit cu ideea. Patroane, mai adu, neică, două halbe, că ți le plătesc În ziua cu banii. Cât o mai fi și aia! Izbucnesc râsete pe la mese, iar unii dau cu șepcile de pământ și Înjură guvernul, președinția, urnele de vot, ștampilele și parlamentul de “adormiți”. Sandu Șpriț pare interesat: Pe datorie, zici? Așa de rău am ajuns? Păi să mă trec și eu acolo, ca să nu ieșim din rândul lumii, nu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
degetul. M-am uitat În gura lui Băsescu așa cum se uită ăștia doi În gura mea. I-am acordat credit când l am văzut cu șampania În mână, la Universitate. I am acordat Încrederea mea atunci l-am văzut cu șapca În cap la podul ăla pe care l-a luat apa. M-am uitat la el ca la sfintele moaște atunci când a șutit un celular. Mi-am astupat urechile ca să nu mai aud cum zicea că fătuca aia e țigancă
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
groapă nu se mai Întoarce. Pușca și cureaua latăăăăăăăăă, ce tâmpit am fost odatăăăăăăăăă!!! 15.07.2010 Amintiri cinematografice Trece trenul printre munți ca un șarpe lung, cu țigări naționale, sus la deținuți... Gicu mai are puțin și dă cu șapca de pământ. E o căldură care Înfioară acoperișurile și le determină să se scorojească, dar Sandu Șpriț a spus că n-are teamă nici de indicele de confort termic și nici de exploziile solare. Mai ales că stă sub umbrelă
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
strigă. Tovarăși, când ne-o fi mai rău, ca acu` să ne fie! Frumoasă viață, chiar dacă ne-o face guvernu` ca vai de mama ei! Lumea ridică paharele, se aud voci care Îl aprobă pe Sandu, cineva dă cu o șapcă de pământ, iar unul mic și mustăcios, beat pe trei sferturi, spune domnu` tot domn, până la sfârșitul lumii... Măi, Sandule, știi vorba aia, dacă beau, să beau destul, dacă mor, să mor sătul? Aplic-o În compania noastră, te susținem
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
mâneci largi. Era una dintre puținele colege de la școală, a cărei prezență o remarcase, după ce aflase despre tatăl ei, că fusese moșier. Fostul boier încă mai purta, ca semn al averilor de altă dată, o manta din doc și o șapcă albă - tipic pentru acea categorie de oameni. Soția lui purta, când ieșea prin sat, o fustiță cadrilată din pânză de casă, o cămașă de in brodată cu cruciulițe albe și negre. Își înfigea un pieptene din metal în păr și
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]