3,158 matches
-
abia Întrezăriți printre capetele oamenilor care umpleau până la refuz una dintre sălile dedicate lui Goya la muzeul Prado, până la Mad Meg de Bruegel În penumbră, cu războinicul jefuitor și spada lui căzută de-o parte, iar În cealaltă profilul unui școlar care Îl privea Într-o sală aproape goală din muzeul Mayer van der Bergh din Antwerpen. Rezultatul final al Întregii munci fusese albumul Morituri, ultima lucrare pe care o publicase. Drumul cel mai scurt Între două puncte: de la om la
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
nouă; om; ore; organizație; pare; pauză; pădure; pătrată; pericol; plină; pod; popas; prima; profesor; pupitru; putere; rață; respira; romantism; sală de clasă; scîndură; scînduri; scriu; seif; siguranță; singurătate; soare; solar; spargere; spartă; spătar; spermă; sprijin; staționare; stricată; studii; studiu; sursă; școlar; școlară; șed; a ședea; ședere; tablă; tare; doi tineri; transfer; Transilvania; udă; universitate; ușă; veche; Zara (1); 792/215/69/146/0 barbă: păr (112); bărbat (62); moș (40); bătrîn (38); lungă (35); mustață (31); albă (30); preot (24); deasă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
-se apoi regăsi în percepțiile și reprezentările cognitive ale elevilor, în reacțiile și stilul lor acțional. Calitatea vieții școlare poate fi interpretată atunci ca o rezultantă a condițiilor de mediu (viața relațională a elevului, spațiul școlar, organizarea vieții cotidiene a școlarilor), care influențează indirect, prin intermediul sistemului socioeducativ, comportamentul participativ al elevilor, implicit formarea acestora ca personalități capabile de autogestiune. Psihologia socială conferă mediului (sub numele de „context social”) o semnificație aparte, o competență și o putere proprii: contextul livrează nu numai
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pregătește pentru viața comunitară. Comunitățile școlare, așa cum au fost înțelese de reprezentanții școlii active, dezvoltau spiritul colectiv, promovau legi proprii și formau un spirit propriu ca și societățile adulte. Orice „comunitate școlară” cuprindea trei realități sociale distincte: a) comunitatea tuturor școlarilor, educatorilor și părinților interesați deopotrivă de „ritmul vieții școlare”; b) micile „unități sociale educative”, formate prin liantul „simpatiei membrilor” și c) societăți artistice, literare, filantropice etc., întemeiate ca urmare a spiritului de inițiativă și emulație pe care îl dezvoltă colectivitatea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a desfășurat o bogată activitate social-culturală și o intensă propagandă pedagogică prin conferințe. Contribuția sa la dezvoltarea pedagogiei sociale rămâne însă lucrarea Pedagogia comunităților de muncă, inspirată de ideile și practica școlii active. Propunându-și să „umanizeze învățământul”, cultivând la școlari „spiritul colectiv, hotărârea de a lupta pentru binele comun, simțul răspunderii, iubirea desinteresată și altruismul”, autorul găsește soluția transformării clasei școlare într-o „comunitate” (în spiritul ideilor lui Peter Petersen, autorul așa-numitului Plan Jena), folosind „tendința spontană de cooperare
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
psihosociologică, nu o continuare a educației școlare tradiționale, ci un continuum, în sensul alimentării nevoii de informație, dar și al orientării valorice cu modele acționale și stiluri de viață, nevoie pe care o resimte omul contemporan. Adultul nu e un școlar perpetuu, dar el și-a format în anii școlarizării deprinderi de a se informa, de a încorpora noul din problematica lumii contemporane. Se face astăzi o strictă demarcație între „a preda”, „a învăța pe alții” și „a învăța” (ca subiect
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
c) este integrală, asigurând tineretului și adulților o formație multilaterală și echilibrată, care să le permită abordarea cu succes a problemelor multiple, să evite rutina, plafonarea; d) afirmând ideea continuării învățării, se delimitează de orice enunț care ar sugera formula „școlarului harnic”, fără inițiativă și spirit inventiv, fără autonomie socio-profesională. Ultima caracteristică mi se pare deosebit de importantă, trimițând la cercetarea motivațiilor celor ce învață. Dacă adultul care învață nu e un simplu receptor de informații, ci un om interesat, e necesară
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
voința, prin urmare nici vinovăția acelui fapt” și „deși a fost achitat” revizorul propune „permutarea” acestui învățător în alt sat, motivându-și astfel hotărârea: „Asupra unui învățător nu trebuie însă să atârne nici măcar pretextul unei desconsiderări din partea concetățenilor și a școlarilor săi”. Iată un alt caz, în care omenia revizorului ni se dezvăluie în toată frumusețea ei: institutorul clasei a III-a de la școala primară de băieți din Vaslui, care a obținut „congediu, pentru a-și căuta de sănătatea sa cu
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
jocurilor sportive. Se apela la aprecierile încrucișate ale profesorilor și elevilor, la convorbiri cu elevii portretizați și familia. Celui observat i se administra un chestionar cu zece întrebări verificând cultura sa, interesele, orientările, aspirațiile, lecturile, relațiile cu prietenii și munca. Școlarul era văzut nu doar ca obiect al actului instructiv-educativ, ci ca subiect activ, implantat într-un context social. Nici un aspect al vieții sale sociale nu era neglijat 4. Din activitatea profesională și socială a profesorilor și elevilor școlii de aplicațietc
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
mai mult decât una făcută direct de profesor?” (Buletinul..., 1/1922, p. 110). Elevii „învățau” cerințele vieții comunitare, stilul cooperării, respectul de sine și de alții, făceau un antrenament pentru viața de adult. Exercițiul „autocârmuirii” clasei, „justa apreciere a valorii școlarilor” făcută prin clasificarea realizată de ei înșiși, judecarea faptelor elevilor de un tribunal școlar, îndeplinirea unor însărcinări publice încredințate elevilor pentru a asigura bunul mers al clasei, organizarea unor comitete școlare pentru a desfășura serbări, șezători, pentru a încropi biblioteci
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cultural al satului”, un instrument la îndemâna poporului, iar învățătorul un „apostol cultural al neamului”. El a lărgit funcțiile școlii, prevăzând-o cu noi arii de activitate: cursuri pentru adulți, în vederea combaterii analfabetismului la sate; bibliotecă rurală, cuprinzând atât cărți pentru școlari, cât și pentru adulți; șezători culturale, organizate de învățători cu elevii, vizând atât educația artistică, muzicală, literară și fizică a acestora, cât și educația patriotică și culturală a adulților; cercuri culturale și conferințe populare pentru cultura adulților; organizarea de obști
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
învăța pe copii să prețuiască „puterea colectivă” și va contribui la progresul vieții colective. În acest mediu social (cooperativ) copilul își disciplinează conduita, își canalizează tendințele, învață să participe la „organizarea regulilor”. Iar „conducerea de sine și prin sine a școlarilor”, ca mijloc educativ, formează capacitatea de autoguvernare a viitorului cetățean. Într-un cuvânt, dezvoltarea „conștiinței sociale”, „perfecționarea morală a personalității” contribuie la dezvoltarea spiritului comunitar, cel ce conservă „valorile eterne” și le transmite mai departe. Autorul acestei pledoarii propune, ca
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
didactice (Ionescu-Pașcani, 1931, p. 94). Acestea „vor face o vie propagandă” ideilor cooperative, vor convinge, dar nu vor obliga, cooperativa fiind o asociație liberă. Derivând din acest principiu, o rezultantă încurajatoare: „Statutele și regulamentele trebuie să fie opera proprie a școlarilor”, ei alegându-și „organele cooperativei”: adunarea generală, consiliul de administrație, cenzorii. Învățătorul, profesorul pot face parte din consiliu, dar ei doar sugerează îndrumări, nu impun, lăsând copiilor „completa autonomie a instituției”, ceea ce va da prilejul fiecărui „asociat” să capete „experiența
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
făcea uz de argumente. Toate argumentele erau de partea lui Gletkin." (Arthur Koestler, Întuneric la amiază) Textele propuse pentru ora a doua Intelectualul ca incomod al regimului "Gâtul miniștrilor, matematicienilor, inginerilor se întinse la auzul acestui început de prelegere, asemenea școlarilor cuminți care încă nu înțeleg tot ceea ce li se spune, dar al căror instinct îi ține în bancă holbați, să se străduiască și să învețe totuși. Pentru aceasta, continuă individul, cineva s-a gândit să vină în ajutorul țăranilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
7 Relația profesor - mediator elev, reprezintă modalitatea principală de mediere didactică, de ipostaziere a acesteia într-o variantă umană, subiectivă. Dincolo de conținuturile concrete care se transmit, în activitatea didactică va fi important foarte mult tipul de 7 Stelea Iancu, Psihologia școlarului, Ed. Polirom, Iași, 2000 interacțiune care se va statornici între clasa de elevi si profesor, precum si atitudinea acestuia în a se relaționa ca grup si la fiecare elev în parte. Relația profesorului-mediator cu elevii reprezintă o construcție reciprocă, dinamică, ce
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
si activități diferite: formale - informale; directe - indirecte; democratice - nedemocratice; activități care gravitează în jurul drepturilor copilului sau centrate pe drepturile educatorilor; în clasă, în afara clasei, în afara școlii; 8 Cucoș, C., Pedagogie, Ed. Polirom, Iași, 2002, p. 331 9 Stelea Iancu, Psihologia școlarului, Ed. Polirom, Iasi, 2000 profesionale si extraprofesionale; individuale - colective; individualizate - frontale; confidențiale - neconfidențiale; cu viitorii elevi, cu foștii elevi. Școala poate fi investigata ca instrument de dezvoltare economica, ca agenție de selecție, dispozitiv de alocare a status-urilor sociale, ca
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
cerințele pieței muncii, mai ales în cazul noilor ocupații. Aceste evoluții, precum și tendințele demografice, reliefează importanța calificării și calității resurselor umane din educație și formare profesională inițială. Deși baza de date inițială a acestei analize se situează la nivelul anilor școlari 2005-2006 și 2006-2007, situația generală nu s-a schimbat foarte mult, datele și concluziile de acum 4 ani fiind în genere valabile și pentrul anul școlar 2009-2010. La o analiză sumară a documentului oficial, desprindem din spatele statisticilor seci o situație
Necesitatea dezvoltării resursei umane în educaţie by Cozma Paraschiva () [Corola-publishinghouse/Science/1845_a_92275]
-
Argument Actualitatea cercetărilor privind evoluția tulburărilor de comportament la școlarii din clasele primare este determinată, în primul rând, de starea actuală a societății noastre. Consecințele negative ale transformărilor radicale din domeniul economic, politic, ideologic și axiologic, conjugate și potențate de explozia informațională, promovarea de către mass-media a produselor subculturale, slăbirea controlului
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
lucrări surprinde necesitatea identificării și implementării strategiilor optime de intervenție educațională, în vederea corijării tulburărilor comportamentale. Cea de a doua parte prezintă trei studii de caz care urmăresc importanța cooperării dintre școală și familie în vederea remedierii problemelor de comportament apărute la școlarul mic. Acestea presupun urmărirea atentă a celor trei subiecți pe parcursul unui an școlar, identificarea formelor de manifestare a tulburărilor comportamentale, elaborarea și implementarea unui program de intervenție, particularizat în funcție de specificul fiecărui caz. I. Managementul clasei de elevi 1.1 Delimitări
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
Iată cum s-au comportat alții în situații similare. Crezi că vreuna din aceste soluții e valabilă și în cazul tău?” obținerea angajamentului de respectare a planului de schimbare a comportamentului: pentru a se materializa dorința de schimbare a comportamentului școlarului mic, învățătorul trebuie să obțină angajamentul acestuia că va urma planul de schimbare acomportamentului. Angajamentul trebuie „pecetluit” dând mâna cu elevul sau punându-l să semneze un contract scris în acest sens. O dată ce angajamentul a fost obținut, elevul trebuie să
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
atunci când sunt „supuși unei evaluări constante, ale cărei noțiuni o înțeleg, o acceptă și o consideră benefică pentru pregătirea lor”. Cartea vine în sprijinul cadrelor didactice și elevilor pentru realizarea momentelor de activitate independentă și evaluare a cunoștințelor dobândite de școlarii clasei a IV-a, pe parcursul unităților de învățare, la disciplina Matematică. Cartea oferă cititorului modele de strategii evaluative cu aplicativitate pe unitățile de învățare. Pentru fiecare unitate de învățare propusă de planificarea calendaristică am dat exemple de activități de învățare
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
redactat în perioada indiană din care reproduce consistent), publicat în 193323, a făcut deja carieră universală, fiind tradus în nenumărate limbi, în România cunoscând numeroase reeditări, la edituri mai mult sau mai putin profesioniste, ediții critice sau în colecții pentru școlari, cu sau fără aparatul critic minimal etc. Cea mai avizata ediție este cea publicată la editură Minerva, în 1997, în seria Opere, 2.24 Român autobiografic, Maitreyi a fost redactat de autor în vederea trimiterii lui la concursul lansat de editură
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
în suficientă măsură capacitățile intelectuale, operațiile mentale, nu sunt înarmați cu tehnici de învățare eficientă, profesorul este indiferent față de disciplina sa și față de realizările elevilor, manifestă exigență sau ”înțelegere” exagerată pentru elevi și, de asemenea, în lipsa unei motivații puternice la școlari față de sarcinile lor (Bernard). Toate aceste cauze explică în bună măsură și atitudinea de indiferență, uneori chiar negativă a unor elevi față de învățătură, atitudine ce constituie un pericol pentru dezvoltarea personalității lor. Problema se pune astfel, dat fiind faptul că
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
elevilor, factorii motivaționali ai învățării și motivația în contextul școlii. Ne-am străduit să identificăm avantajele și dezavantajele motivației centrate pe autoafirmare și influența acesteia asupra reținerii și reproducerii mnezice. Capitolul al II-lea cuprinde caracteristicile psihologice de vârstă ale școlarilor, repere psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltării, stadialitatea cognitivă morală și psihosocială, vârstele școlare, considerații generale. Pentru a putea propune măsuri de ameliorare ne-am ocupat și de studiul dinamicii personalității elevului, pe etape de vârstă. Partea practică a lucrării noastre
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
cea de tip categorial. Ceea ce diferențiază acest prim stadiu logic de următorul este faptul că operațiile mintale rămân dependente și limitate de conținutul pe care îl pot prelucra: materialul concret. De aici și caracterul doar categorial - concret (național) al gândirii școlarului mic. Abia stadiul următor va completa și desăvârși procesualitatea cognitivă prin apariția formelor categorial - abstracte (conceptele). Stadiul operațional - formal (11/12 - 15/16 ani sau niciodată) Progresul operaționalității gândirii este evident, raționamentul prin care individul se desprinde de materialul concret
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]