2,059 matches
-
rămăsese neatinsă lângă șanț. Cei de pe strada vecină ne-au lăsat să ne jucăm acolo, până când, la începutul verii, frații Frunză, orfani, s-au mutat la bunicul lor, l-au caftit pe Zsolt, până atunci campionul străzii vecine, au preluat șefia bandei și ne-au anunțat hodoronc-tronc că nu mai putem juca acolo decât pe bani, iar când Prodan cel Mare le-a râs în nas, spunându-le că ce-și închipuie, terenul e domeniu public, nu se poate expropria, atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
deprins. Așa copilărise, așa se formase, așa trăise, așa, iată, îmbătrânise. Se enerva, suferea, când alții i-o luau înainte. Mai ales la anii de acum, când prea puțini își mai aminteau de el. Îl dăduseră afară până și de la șefia Asociației Pensionarilor. Ăștia noii, strada mai ales, habar nu mai aveau de înaintași. Pragmatici, mereu zoriți, puși doar pe joburi bănoase și într-o veșnică alergătură. „Măcar de-ar fi de cursă lungă“, își spunea, „dar nu cred că rezistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
și germană (pe marele poet austriac Rainer Maria Rilke [1875-1926] avea să-l citească În original, În cursul exilului său În Germania), a fost comandant legionar și, În 1940 1941, șef al legionarilor din toată Transilvania. I se Încredințează această șefie după ce Ion Banea (1905 1939) a fost asasinat În noaptea de 21-22 sptembrie 1939, când 254 de legionari sunt uciși, fără a fi fost condamnați, din ordinul unui rege călău și trădător (care În vara anului 1940 avea să sfârtece
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Unul dintre apropiații lui xe "Gheorghiu Dej"Gheorghiu-Dej. Lider al sindicatelor Între 1945 și 1952, 1954-1961 și 1967-1969. Prim-secretar al C.C. al P.M.R. (1952-1954), vice și prim-vice-președinte al guvernului (1961-1967). A fost considerat un posibil urmaș al lui Dej la șefia Partidului. Va fi destituit din toate funcțiile sale În 1969. Avea să fie trimis În diplomație, În America Latină. xe "Benvenisti"Benvenisti, Mișu Bogată activitate sionistă. În 1922, este ales președintele Asociației Tineretului Sionist din România. În 1936, este ales vicepreședinte
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
realizării interesului public, a asigurării cu imparțialitate și integritate morală a unui tratament egal al cetățenilor în fața autorităților și instituțiilor publice, dând dovadă de cinste și corectitudine. Sunt considerați funcționari publici de conducere directorii generali, directorii, șefii de servicii și șefii de birouri. De menționat, că sunt componente ale structurii organizatorice direcțiile, serviciile și birourile. 4.3.3.5. Personalul contractual În orice tip de organizație publică există o categorie de personal a cărui activitate nu presupune realizarea prerogativelor de putere
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
primul rând la problema inevitabilă: «Pot oare relațiile dintre sexe să fie văzute în vreun fel într-o lumină politică?». Răspunsul depinde de felul în care cineva definește politica. Această lucrare nu definește politica drept domeniul relativ limitat al întrunirilor, șefiei și partidelor. Termenul «politică» se referă la relațiile structurate prin intermediul puterii, aranjamente prin care o persoană sau un grup sunt controlate de alte persoane sau grupuri ș...ț. Societatea noastră, ca multe altele de altfel în istorie, este un patriarhat
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
nu este bine încastrat în mintea femeilor. Așa cum arată însă Barometrul de genxe "„Barometruldegen", 2000, patriarhatulxe "„patriarhat" este internalizat și acceptat și de către femei, într-o proporție aproape egală cu cea a bărbaților. Aceasta le determină să recunoască superioritatea și șefia masculinăxe "„masculin", chiar atunci când acestea nu au nici o acoperire reală. Acestui fapt i se adaugă solidaritatea de cuplu în sărăcie și faptul că relația bărbați-femei este tratată doar ca relație privată, nu și ca una publică și politică (vezi Pastixe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Întreprindere, muncă și comercializare / 123 O reconstrucție imaginară a dominației / 129 Economie și politică: metamorfoze / 137 Capitolul 4. Economie și colonizare Congo, 1961 (G. Althabe) / 143 Regiunea nord-congoleză / 143 Densitatea populației / 145 Volumul satelor / 147 Centrele semiurbane / 149 Încadrarea populației: șefia / 154 Viața economică / 155 Consumul / 161 Economia satului-palmier în situația colonială / 164 Okelataka / 185 Universul material / 187 Istoria arborelui de cafea / 195 Activitățile de producție / 199 Vânătoarea / 206 Circulația monetară / 210 Investigație psihosociologică / 220 Raporturile comerciale / 225 Raportul de paradă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
la o stare de note explicative. Acest curent ne permite să înțelegem că abordările culturale, recompensând importanța întreprinderii în câmpul pieței, sunt concentrate astăzi cu prioritate asupra oamenilor de afaceri, a investitorilor, antreprenorilor și conducătorilor locali, pe scurt, a tuturor "șefiilor" moderne ale întreprinderii cărora li se măsoară aptitudinile culturale după capitalismul mondializat. În acest cadru, decupajul etnic este reînnoit mai ales prin scrutarea unui "ethos" în mod necesar singular al păturilor dominante autohtone cărora le sunt încorporate mitic cele inferioare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
economice, ei își construiesc unitatea: birocrații sunt osatura statului congolez (90% din parlamentari, toți miniștrii sunt de origine birocratică). E suficient să izbucnească un conflict violent pentru ca structura însăși a tânărului stat să fie pusă sub semnul întrebării. Încadrarea populației: șefia Populația rurală este încadrată de șefi: șefi de sat, de teritoriu sau de canton, cu atribuții specifice dintre cele mai vagi și lipsite de importanță. Avem, pentru ansamblul regiunii, 153 șefi de teritoriu și 29 șefi de canton, adică un
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
153 șefi de teritoriu și 29 șefi de canton, adică un șef la 955 persoane. Anumite teritorii (subprefectura Gamboma) pot depăși 5 000 locuitori, în vreme ce altele (subprefectura Kelle) nu ating 500. Problema care se pune este următoarea: care este situația șefiei în 1961 în acest Congo independent? Nu putem să nu fim surprinși: în 1957, șefia era agonizantă, iar suprimarea ei părea a fi o simplă chestiune administrativă. Legată de administrația colonială, era de neimaginat ca ea să-i supraviețuiască acesteia
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Anumite teritorii (subprefectura Gamboma) pot depăși 5 000 locuitori, în vreme ce altele (subprefectura Kelle) nu ating 500. Problema care se pune este următoarea: care este situația șefiei în 1961 în acest Congo independent? Nu putem să nu fim surprinși: în 1957, șefia era agonizantă, iar suprimarea ei părea a fi o simplă chestiune administrativă. Legată de administrația colonială, era de neimaginat ca ea să-i supraviețuiască acesteia. În 1961, șeful a redobândit importanță: niciodată nu a fost mai onorat; se duce la
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
duce la miniștrii din Brazzaville pentru a vorbi în numele populației; cu ocazia turneelor prezidențiale, el este la loc de cinste, obține audiență. Ce s-a întâmplat? Ce înseamnă acest paradox? În nordul statului Congo, administrația a construit în întregime o șefie autoritară. Aceste populații nu au cunoscut niciodată acest tip de putere (spre deosebire de numeroase regiuni din Africa Occidentală, sau chiar din regiunea sudică a Congo, regatele Bateke și Vili). Organizarea politică nu depășea satul guvernat de adunarea șefilor de rudenie (șefi
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
impus de administrație, a rămas un element eterogen situat în centrul satului. El nu s-a integrat niciodată în structura acestuia; nu s-a eliberat niciodată de determinarea exterioară. Rămasă legată din punct de vedere structural de administrația colonială, această șefie este susceptibilă a se prăbuși odată cu administrația respectivă, cu atât mai mult cu cât ea era legată de un moment al acestei administrații, de aspectul ei de forță coercitivă. Pe măsură ce coerciția dispărea din universul administrativ (procesele de decolonizare), șefia intra
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
această șefie este susceptibilă a se prăbuși odată cu administrația respectivă, cu atât mai mult cu cât ea era legată de un moment al acestei administrații, de aspectul ei de forță coercitivă. Pe măsură ce coerciția dispărea din universul administrativ (procesele de decolonizare), șefia intra în declin. Șeful nu mai era decât un suveran dintr-un trecut dificil de suportat. Șefia a fost într-un anumit fel salvată de politică: în nordul statului Congo, nu exista o organizație de partid adevărată. Partidul nu a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
era legată de un moment al acestei administrații, de aspectul ei de forță coercitivă. Pe măsură ce coerciția dispărea din universul administrativ (procesele de decolonizare), șefia intra în declin. Șeful nu mai era decât un suveran dintr-un trecut dificil de suportat. Șefia a fost într-un anumit fel salvată de politică: în nordul statului Congo, nu exista o organizație de partid adevărată. Partidul nu a existat decât printre birocrații posturilor, viața politică neimplicând decât această margine minimă a populației. Or, sistemul electoral
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
puțin; se vorbește din ce în ce mai mult de un sistem care să nu acorde drept de vot decât titularilor unui certificat de studii), era nevoie de un intermediar între această birocrație și populația rurală străină de jocul ei politic: aceasta a fost șefia. Șeful a devenit un agent electoral. Ar fi multe de spus despre acest paradox care stabilește legătura dintre suprastructura politică generată de independență și populație, despre această șefie care era veriga dintre administrația colonială coercitivă și populația însăși. Șefii nu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
birocrație și populația rurală străină de jocul ei politic: aceasta a fost șefia. Șeful a devenit un agent electoral. Ar fi multe de spus despre acest paradox care stabilește legătura dintre suprastructura politică generată de independență și populație, despre această șefie care era veriga dintre administrația colonială coercitivă și populația însăși. Șefii nu au fost niciodată mai puternici ca acum (beneficiind de nenumărate gratificații monetare sau de alt fel). Ba, mai mult, ei devin creatori de subdiviziuni administrative; cei mai importanți
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
gratificații monetare sau de alt fel). Ba, mai mult, ei devin creatori de subdiviziuni administrative; cei mai importanți fac în așa fel încât satul lor să fie sediul unei subprefecturi (de unde explozia tuturor entităților administrative). Această lustruire a blazonului unei șefii incapabile și decadente, pierzându-se în lupte de prestigiu din alte vremuri, nu este decât un element al situației politico-administrative generale: apare o ruptură (care se accentuează foarte rapid) între o populație nepolitizată care joacă un rol de figurant ușor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Prin urmare, față de săteni, el nu se poate situa decât într-un raport de forță, care e o simplă concretizare locală a sistemului coercitiv de ansamblu instaurat de puterea colonială. Această structură sătească de violență va fi deosebit de sensibilă în ceea ce privește șefia de la Congo-Ocean: înconjurat de partizanii săi, șeful, în numele administratorului, exercită o dictatură despotică și fără scrupule. Prin urmare, cele două elemente constitutive ale acestei șefii sunt exterioritatea determinării și un raport de forță cu satul. Șeful se află într-un
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ansamblu instaurat de puterea colonială. Această structură sătească de violență va fi deosebit de sensibilă în ceea ce privește șefia de la Congo-Ocean: înconjurat de partizanii săi, șeful, în numele administratorului, exercită o dictatură despotică și fără scrupule. Prin urmare, cele două elemente constitutive ale acestei șefii sunt exterioritatea determinării și un raport de forță cu satul. Șeful se află într-un fel plasat în afara satului, el nefiind de fapt decât un element străin impus. Ce devine satul în acest sistem colonial? Categoric, el este perceput ca
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
15 franci pe cap de locuitor neexistând decât în teorie; tocmai acest colectivism al impozitului obligă deseori satul să plătească pentru cei morți sau absenți; amenzi, pedepse, deficite de producție, toate sunt adresate satului, și nu indivizilor care îl alcătuiesc. Șefia despotică și colectivismul servil sunt înscrise în această situație colonială pe bază de forță; în ea trebuie căutată cauzalitatea existenței lor, deci a limitelor lor. Această șefie va fi o problemă secundară a administrației (după producție). Ruperea acestei exteriorități și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
deficite de producție, toate sunt adresate satului, și nu indivizilor care îl alcătuiesc. Șefia despotică și colectivismul servil sunt înscrise în această situație colonială pe bază de forță; în ea trebuie căutată cauzalitatea existenței lor, deci a limitelor lor. Această șefie va fi o problemă secundară a administrației (după producție). Ruperea acestei exteriorități și a acestui raport de forță va fi urmărită cu disperare; contradicția șefului nu va fi niciodată depășită (eșec al reformei Eboue în partea de nord a statului
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
au putut supraviețui mai mult de un an. Această determinare exterioară nu epuizează în niciun fel realitatea satului. Simplă celulă a sistemului de exploatare colonială într-un prim moment, el posedă o structură care îi este proprie, care scapă acestei șefii despotice, acestui colectivism servil impuse din afară prin forță. Apare acum dihotomia fundamentală a satului: o aparență exterioară și o structură internă, străine una de cealaltă. Etnologul, ca reacție împotriva sistemului colonial, va căuta să descopere acest univers ascuns al
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a cotidianului, nicio mișcare în plus. Dihotomia rămâne identică cu ea însăși, dualitatea ei nu este niciodată depășită. Paralizie internă, stagnare: acestea sunt imaginile care redau cel mai bine această societate construită pe exploatarea culturii de palmieri naturali. Producția însăși, șefia, colectivismul servil nu scapă raportului de forță care le constituie; datorită acestuia există și vor dispărea odată cu el. Autosubzistența și organizarea rudeniei fac din sat o realitate absolut străină aspectului precedent; în raport cu acesta, ele nu reprezintă decât un joc gratuit
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]