3,279 matches
-
că literatura argentiniana cea mai reprezentativă este produsul unei uriașe metropole de opt milioane de locuitori care nu au nici căi și nici pampa și că, la venirea conquistadorilor pe aceste teritorii, aceștia nu au găsit decât întinderi imense de șes, unde nu existau civilizațiile indigene că cele din Perú sau Mexic, ci triburi de nomazi și primitivi, astfel că s-au trezit într-un deșert, metaforă a nimicului, ca să ajungă la un alt deșert, "cel al mai multor singurătăți la
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
conștienți de delirul lumii". Obsesiile sale sunt, în termenii lui Savater, "destinul popoarelor, decadenta, fanatismul, sfârșitul politeismului păgân, mistica, complexul blestem al literaturii, sinuciderea, impotenta filosofiei, spaimele maiestuoase ale teologiei, ispitele triviale ale cărnii"77. Este el "le secrétaire de șes sensations", se întreabă Sylvie Jadeau 78, sau răspunde unei mode a scriiturii fragmentare, ca răspuns al vitezei cu care trăiește omul modern, ce nu mai are timp decât pentru scriituri de urgență, de reflectare a senzațiilor? " Nu va dati seama
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
țara noastră, ea prezintă și fapte particulare în cadrul acestui domeniu. În partea superioară, domină zona forestieră, cu specii ca molid și stejar, iar în cea de silvostepă, fagul, gorunul și alți arbuști fructiferi (alun, afin, mur, măceș, porumbar). Zona de șes este dominată de sălcii, plop, arin (mai ales pe malurile apelor), dar și de întinse suprafețe cu pășuni și fânețe. Din păcate, defrișările masive 8 începute la 1900 și accentuate nepermis de mult în ultimele două decenii au modificat configurația
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Temelia” “ Odată, un boier a dorit să-și facă o curte și o casă mare. El a turnat temelia, dar nu a putut să vadă și casa terminată. Boierul și-a ales ca loc pentru aceste acareturi o parte din șesul satului. Oamenii din împrejurimi, care atunci locuiau în bordeie, și au făcut și ei case mici pe lângă vechea temelie a boierului, așa că încetîncet s-a format un sat, care și-a luat numele de Temelia”. 12. Legenda satului “Păltinata” “Într-
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Măgirești - Măgereștii - Măgireni - Măjerești - Mărgirești - Măjereștii; Nadișa - Nadèșa - Nadeșul - Nadija - Nadișe - Nădășeni - Nidișu; Onești - Oinești - Onceștii - Ioneștii; Palanca - Pălanca - Palanga; Pochița - Pochițul; Pralea - Prilea - Bralea; Răcăuți - Răcăuții - Răcăușii - Răscăuții - Văcăuții (!); Ruginești - Rugeneștii - Ruginoasa - Rujeneștii; Stănești - Stăneștii - Stăneasca - Sineștii - Stănceștii; Șăsurile - Șesul - Șesurile; Tuta - Tutova - Tuța; Valea Arinilor - Valea Arenilor - Valea Arinelor - Valea Rinilor (!); Zemeș - Gemeșul - Zămeașii - Zămeștii - Zămișul - Zăureașii etc. etc. Din punct de vedere onomasiologic, materialul topic din Valea Trotușului poate fi încadrat în cele patru clase principale (care, la
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Măgereștii - Măgireni - Măjerești - Mărgirești - Măjereștii; Nadișa - Nadèșa - Nadeșul - Nadija - Nadișe - Nădășeni - Nidișu; Onești - Oinești - Onceștii - Ioneștii; Palanca - Pălanca - Palanga; Pochița - Pochițul; Pralea - Prilea - Bralea; Răcăuți - Răcăuții - Răcăușii - Răscăuții - Văcăuții (!); Ruginești - Rugeneștii - Ruginoasa - Rujeneștii; Stănești - Stăneștii - Stăneasca - Sineștii - Stănceștii; Șăsurile - Șesul - Șesurile; Tuta - Tutova - Tuța; Valea Arinilor - Valea Arenilor - Valea Arinelor - Valea Rinilor (!); Zemeș - Gemeșul - Zămeașii - Zămeștii - Zămișul - Zăureașii etc. etc. Din punct de vedere onomasiologic, materialul topic din Valea Trotușului poate fi încadrat în cele patru clase principale (care, la rândul
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
derivare cu sufixe. Sufixele cele mai folosite sunt: -ești și -eni (pentru nume de localități), colectivele -et, -iș, -ărie și diminutivele -et, -el, -ică, -ioară, -iță. Selectăm doar câteva exemple ilustrative : Groapă, Mal, Măgură; Arini, Coasta, Crucea, Fântâna, Moara, Pădurea, Șesul, Valea ; Aluniș, Băncioaia, Cărpiniș, Cânepărie, Păltiniș, Borzești, Onești, Coțofănești, Urechești, Dărâmătura, Ciopești, Motocești, Rădeni, Lupărie, Lingurari, Viișoara, Dărmănești, Comănești, Poieni, Gutinaș, Poieniță, Dogărie, Măguricea, Pietricica, Ursoiu, Negroiu, Vrânceni, Sârboaia, Vărzărie, Lucăcești, Albeni, Bălăneasa, Bârsănești, Bogdănești, Brătești, Brusturoasa, Câmpeni, Cireșoaia, Făget
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
să nu se prăbușească. Alături de el, această nouă Ana, punându-și nurii la temelia moralei comuniste prin demascarea îngrozitorului vampir de inocențe romano-daciene, având în suflet dramele corneliene și aspirația de a sluji învățământul din cătune, la munte și la șes. Sublimitatea sugestiei subliminale a gestului mă face liric, așa încât nu pot rezista ispitei de-a scrie un poem dedicat acelei fapte eroice și o machetă pentru statuia ei într-un parc dintr-o țară africană vizitată de soțul ei "în
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
nu le sunt pe deplin favorabile. Totuși, eforturile multiple, individuale și colective, răstoarnă uzanțele și moravurile. Astfel, chiar în introducerea la Le Livre des femmes (1860), contesa Dash precizează: "Ce siècle qui veut tout innover, tout détruire, ce siècle dans șes jours de folie a imaginé de changer la condition des femmes. Îl a cherché à nous inspirer des idées d'indépendance, d'insurrection, opposées à la situation qui nous est imposée" [apud Montandon, p.398, subl.n.]. Secolul al XIX
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
la burgheza și la midineta, care nu sunt greu de imitat [Dash, p.148-149]. Altfel zis, Pariziana însăși devine, cu timpul, o ființă mai comună. Textele de la sfârșitul secolului al XIX-lea defaimează femeia mondenă, "oisive, frivole, inutile, inconsciente de șes devoirs, elle est le contre-modèle de la femme de foyer" [Martin-Fugier, p.14]. Printre cauzele acestei demitizări figurează izolarea morală a femeii, instabilitatea sentimentului de dragoste, mediocritatea sau influențarea îndrăgostitului 58, falsă identitate 59 ș.a. Destinul Parizienei demitizează dragostea romantică. Maupassant
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cu servitoarea Elisabeth pentru a da uitării suferință, el revine repede în capitală. Preocuparea ei este de a menține un echilibru între multiplii admiratori: "Le soin naturel ou voulu qu'elle apportait à ne jamais montrer à l'un de șes admirateurs une prédilection prolongée et marquante" [Maupassant, Notre cœur, p.61]. 3. Pariziana: Figură care este o prezență fundamentală, fără de care am avea o altă poveste. Rezervarea poziției a treia mărturisește, în schema propusă, despre subordonarea celorlalte două componente. Personajul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
stereotipul sau. Capacitatea Parisului de a asimilă diferite tendințe este una pe care s-a construit identitatea complexă a orașului: "Nous ne sommes pas tous de Paris, mais cette ville est devenue notre patrie: elle adopte, en bonne mère, tous șes habitants! Elle leș défend, elle leș protège..." [Mercier, p.1139]. Amestecul oamenilor de proveniențe diferite în spațiul parizian, treptat uniți, este demn de cromatică expresionista. Impresionează viteză mare cu care este supusă asimilării aproape orice etnie. Oricare străin ajuns la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
mais jamais une Parisienne devenir entièrement provinciale" [Bauer, p.5]. Poți rămâne provincial și la Paris: "Elle devint une de ces provinciales de Paris dont la race est nombreuse. Elle demeura ignorante de la grande ville, de son monde élégant, de șes plaisirs, de șes costumes, comme elle était demeurée ignorante de la vie, de șes perfidies et de șes mystères" [Maupassant, Le pardon, în La parure, p.282]. Provinciala este mai conservatoare decât femeia citadina față de problemele de egalitate între sexe, ea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Parisienne devenir entièrement provinciale" [Bauer, p.5]. Poți rămâne provincial și la Paris: "Elle devint une de ces provinciales de Paris dont la race est nombreuse. Elle demeura ignorante de la grande ville, de son monde élégant, de șes plaisirs, de șes costumes, comme elle était demeurée ignorante de la vie, de șes perfidies et de șes mystères" [Maupassant, Le pardon, în La parure, p.282]. Provinciala este mai conservatoare decât femeia citadina față de problemele de egalitate între sexe, ea transformându-se într-
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și la Paris: "Elle devint une de ces provinciales de Paris dont la race est nombreuse. Elle demeura ignorante de la grande ville, de son monde élégant, de șes plaisirs, de șes costumes, comme elle était demeurée ignorante de la vie, de șes perfidies et de șes mystères" [Maupassant, Le pardon, în La parure, p.282]. Provinciala este mai conservatoare decât femeia citadina față de problemele de egalitate între sexe, ea transformându-se într-o anexă a bărbatului, care, nefiind ajutorata de el, îmbătrânește
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
devint une de ces provinciales de Paris dont la race est nombreuse. Elle demeura ignorante de la grande ville, de son monde élégant, de șes plaisirs, de șes costumes, comme elle était demeurée ignorante de la vie, de șes perfidies et de șes mystères" [Maupassant, Le pardon, în La parure, p.282]. Provinciala este mai conservatoare decât femeia citadina față de problemele de egalitate între sexe, ea transformându-se într-o anexă a bărbatului, care, nefiind ajutorata de el, îmbătrânește și moare mai repede
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
était plus un objet à aimer" [Maupassant, Notre coeur, p.209]. Receptarea Parizienei se produce în funcție de gen, fiind un subiect permanent de conversații, de dispute, de referință, de admirație, de dueluri, de ecouri, de amintiri: "Leș hommes s'emparent de șes gestes, de șes regards, de șes moindres paroles pour s'en faire des trophées. Leș femmes lui dérobent la forme de șa robe, la coupe de son chapeau, la couleur de son écharpe" [Delord, p.4]. Pentru bărbați, femeia pariziana
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
objet à aimer" [Maupassant, Notre coeur, p.209]. Receptarea Parizienei se produce în funcție de gen, fiind un subiect permanent de conversații, de dispute, de referință, de admirație, de dueluri, de ecouri, de amintiri: "Leș hommes s'emparent de șes gestes, de șes regards, de șes moindres paroles pour s'en faire des trophées. Leș femmes lui dérobent la forme de șa robe, la coupe de son chapeau, la couleur de son écharpe" [Delord, p.4]. Pentru bărbați, femeia pariziana este întruchiparea dorințelor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Maupassant, Notre coeur, p.209]. Receptarea Parizienei se produce în funcție de gen, fiind un subiect permanent de conversații, de dispute, de referință, de admirație, de dueluri, de ecouri, de amintiri: "Leș hommes s'emparent de șes gestes, de șes regards, de șes moindres paroles pour s'en faire des trophées. Leș femmes lui dérobent la forme de șa robe, la coupe de son chapeau, la couleur de son écharpe" [Delord, p.4]. Pentru bărbați, femeia pariziana este întruchiparea dorințelor, pasiunilor și viciilor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
bază manifestări multiple: ambiția de a fi diferită de alții, de a devansă modă timpului, dorința de a se impune, dorința de a-i epata și șocă pe altii ș.a.: "Elle restait, d'ailleurs, l'étourdie qui étonnait Paris par șes extravagances" [Zola, La Сurée, p.293]. Explicația acestor trăsături este predispoziția spre fantezie pe care o are Pariziana: "Elles ont sur leș femmes des autres peuples un avantage énorme: c'est la fantaisie" [Hasenclever, p.129-130]. Pariziana nu se lasă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
are mai multe fete. Această unitate a contrariilor constituie oximoronul, figură cea mai marcanta care caracterizează Pariziana. Totul se activeaza când se acumulează contradicțiile. Pariziana este ireductibila la o imagine tradițională, ea se plasează sub semnul unei ambivalente absolute, "sous șes aspects variés" [Uzanne, 1910, p.448]: tandra și seducătoare în aparență, ea poate fi, sub influența exceselor sociale, cinica, dominatoare și castratoare când este vorba de interesele sale vitale 128. Foarte delicată și fragilă în aparență, ea ascunde o personalitate
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pe care îl vom găsi mai târziu la Marcel Proust. Prestigiului poziției sale sociologice, Pariziana îi adaugă promisiunea unui erotism tulburător. Frédéric este sedus de capacitatea doamnei Dambreuse de a lăsa loc visului și fantasmelor: "Îl n'éprouvait pas à șes côtés ce ravissement de tout son être qui l'emportait vers Mme Arnoux, ni le désordre gai où l'avait mis d'abord Rosanette. Mais îl la convoitait comme une chose anormale et difficile, parce qu'elle était noble, parce
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
mis d'abord Rosanette. Mais îl la convoitait comme une chose anormale et difficile, parce qu'elle était noble, parce qu'elle était riche, parce qu'elle était dévote, se figurant qu'elle avait des délicatesses de sentiment, rareș comme șes dentelles, avec des amulettes sur la peau et des pudeurs dans la dépravation" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.385]. Cum această aparentă nu găsește afirmare, dragostea față de doamna Dambreuse devine repede o decepție. Spre sfârșitul românului, doamna Dambreuse își descoperă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
peau et des pudeurs dans la dépravation" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.385]. Cum această aparentă nu găsește afirmare, dragostea față de doamna Dambreuse devine repede o decepție. Spre sfârșitul românului, doamna Dambreuse își descoperă adevărata față: "Elle était hautaine avec șes gens; șes yeux restaient secs devant leș haillons des pauvres. (...) Elle aurait écouté derrière leș portes; elle devait mentir à son confesseur" [ibidem, p.409]. Mondenă Dambreuse este antiteza celorlalte trei figuri feminine, reprezentând relația dintre legătură sentimentală și putere
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
des pudeurs dans la dépravation" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.385]. Cum această aparentă nu găsește afirmare, dragostea față de doamna Dambreuse devine repede o decepție. Spre sfârșitul românului, doamna Dambreuse își descoperă adevărata față: "Elle était hautaine avec șes gens; șes yeux restaient secs devant leș haillons des pauvres. (...) Elle aurait écouté derrière leș portes; elle devait mentir à son confesseur" [ibidem, p.409]. Mondenă Dambreuse este antiteza celorlalte trei figuri feminine, reprezentând relația dintre legătură sentimentală și putere. Frédéric devine
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]