3,030 matches
-
zori i-au înmugurit în sufletul său serafic, cântarea divină, țesând în răbdarea străbună porfira cerească a martirului. În cugetul său a înflorit jertfa și dorința de a adora frumusețea lui Dumnezeu. Fiecare fior al său e un borangic de țărână sfântă care a brodat veșnicia Străbunilor pe Marama primei Dimineți a Creației divine. Versul său se răsfrânge cum se răsfrânge cerul peste ape, soarele peste pământ, viața peste trăire, credința peste existență, harul peste suferință, suferința peste rugă, iubirea peste
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
noștri voievozi, Mircea cel Bătrân și Ștefan cel Mare. Adunarea electiva a Țarii Românești era dominată de conservatori, care dețineau majoritatea mandatelor. În această situație, liberalii radicali au inițiat, prin intermediul tribunilor, o vie agitație în rândul populației Capitalei și a țărânilor din împrejurimi. Zeci de mii de oameni s-au aflat în preajma Adunării. Unul dintre tribuni notă că poporul era gata „să năvălească în Cameră și să o silească să proclame că ales pe alesul Moldovei”. Așa s-a propus la
24 IANUARIE UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE de MIRON IOAN în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381216_a_382545]
-
Eugenia Mihu Publicat în: Ediția nr. 1925 din 08 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului A mai căzut o stea A mai căzut o stea, încerc s-o prind în mână, S-o pun la pieptul meu, să nu cadă-n țărână. Un suflet călător din lumea asta mare S-a înălțat spre cer, pe față cu-o mirare. Așa e soarta asta, un suflet se ridică Și, simultan, din ceruri steluța sa îi pică? E dragul ce ți-e drag, iar
A MAI CĂZUT O STEA de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381249_a_382578]
-
și părinții și ne-au lăsat mai goi, Dar știm că ei sunt stele și-s îngeri pentru noi. A mai căzut o stea, încerc s-o prind în mână, S-o pun la pieptul meu, să nu cadă-n țărână, Să strâng la pieptul meu tot cerul și, cu versul, Să-adun de prin țărână, aș vrea, tot Universul... Referință Bibliografică: A mai căzut o stea / Eugenia Mihu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1925, Anul VI, 08 aprilie 2016. Drepturi
A MAI CĂZUT O STEA de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381249_a_382578]
-
și-s îngeri pentru noi. A mai căzut o stea, încerc s-o prind în mână, S-o pun la pieptul meu, să nu cadă-n țărână, Să strâng la pieptul meu tot cerul și, cu versul, Să-adun de prin țărână, aș vrea, tot Universul... Referință Bibliografică: A mai căzut o stea / Eugenia Mihu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1925, Anul VI, 08 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Eugenia Mihu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
A MAI CĂZUT O STEA de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381249_a_382578]
-
noștri voievozi, Mircea cel Bătrân și Ștefan cel Mare. Adunarea electiva a Țarii Românești era dominată de conservatori, care dețineau majoritatea mandatelor. În această situație, liberalii radicali au inițiat, prin intermediul tribunilor, o vie agitație în rândul populației Capitalei și a țărânilor din împrejurimi. Zeci de mii de oameni s-au aflat în preajmă ... Citește mai mult Unirea Principatelor Române sau Mică Unire din 1859 a fost marcată și de reformele lui Alexandru Ioan Cuza, iar de atunci, în fiecare an, la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381222_a_382551]
-
noștri voievozi, Mircea cel Bătrân și Ștefan cel Mare.Adunarea electiva a Țarii Românești era dominată de conservatori, care dețineau majoritatea mandatelor. În această situație, liberalii radicali au inițiat, prin intermediul tribunilor, o vie agitație în rândul populației Capitalei și a țărânilor din împrejurimi. Zeci de mii de oameni s-au aflat în preajmă ... VIII. 15 IANUARIE, ZIUA CULTURII NAȚIONALE. MIHAI EMINESCU - LUCEAFĂRUL NEAMULUI ROMÂNESC, de Miron Ioan, publicat în Ediția nr. 2207 din 15 ianuarie 2017. dreptului. Unul a fost Libertatea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381222_a_382551]
-
se mai știu și ei, învățați de Piru. Fără de care nu ar fie existat Filologia. În formă Universitară. La Craiova. Decât iubirea. De fapt, nu e totuna... Știți... Depinde și cum iubești... ca un bădăran... cultura... sau ca un poet... țărâna... A... că ea îmbrăca și haina și suflet de perechi... Nu e totuna... să compui cu același, sau cu opus, sentiment... învățați și de Ion Zamfirescu... Ei bine, fără ei nu ar fi existat, probabil, nici latină, nici limbile romanice
LIVIU FLORIAN JIANU [Corola-blog/BlogPost/381285_a_382614]
-
se mai știu și ei, învățați de Piru. Fără de care nu ar fie existat Filologia. În formă Universitară. La Craiova. Decât iubirea. De fapt, nu e totuna... Știți... Depinde și cum iubești... ca un bădăran... cultura... sau ca un poet... țărâna... A... că ea îmbrăca și haina și suflet de perechi... Nu e totuna... să compui cu același, sau cu opus, sentiment... învățați și de Ion Zamfirescu... Ei bine, fără ei nu ar fi existat, probabil, nici latină, nici limbile romanice
LIVIU FLORIAN JIANU [Corola-blog/BlogPost/381285_a_382614]
-
din 03 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Sculptatu-mi-s-a huma pe-a mea față, Brăzdatu-mi-s-a gura cu înverșunare, Și scriu pământului un cer ce se înalță În ochii cufundați- n a lor splendoare. Deschid aureola - mi - vântului, sa intre În frageda țărână, unde mi- e răstignit Cuvântul, să muțească - n necuvinte, Și cerul să se înalțe până la pământ. Rezum, cât de aproape îmi sunt acele fire- Una de humă aspră, și alta- de nisip... Mi- e sufletul integru în alba împletire Cu
SCULPTATĂ SUNT... de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381434_a_382763]
-
n necuvinte, Și cerul să se înalțe până la pământ. Rezum, cât de aproape îmi sunt acele fire- Una de humă aspră, și alta- de nisip... Mi- e sufletul integru în alba împletire Cu Universul, sculptat ce mi- e pe chip... Țărâna îmi presoară gândul, să învie, Să simt din ce lumină cad, să luminez, Pentru a- mi rupe vălul palid de pe cenușa vie, Sculptată sunt în cer, voind să mă creez... Lilia Manole Referință Bibliografică: Sculptată sunt... / Lilia Manole : Confluențe Literare
SCULPTATĂ SUNT... de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381434_a_382763]
-
curmau destine.În localitatea Girov, pe Dealul Balaurului, culme prelungită până spre Piatra Neamț, apărură semnele desprimăvărării. O turmă de câteva zeci de oi, din care se desprindeau zburdalnic câțiva miei zglobii, se apropia adesea, mânată de cioban, până spre ... II. ȚĂRÂNA, de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr. 2317 din 05 mai 2017. Tărâna-i pântecele-n care Cel bob de viață, în mirare, Așteaptă rând să crească mare, Cu darul coborât din soare. Tărâna-i stampa care poartă, Precum simbolurile-n hartă
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
daltă De-un biet prezent, oprit la haltă. * Tărâna e copaia-n care-ncape Uscatul trupului răs-stors de ape Când tot departele ne e aproape, Când azi, pe mâine-o să-l îngroape. Deci nu pășiți cu tălpi murdare Peste țărâna hrănitoare, Și nu huliți groparul care Ne-nțărânează, la plecare. Foto: La arat, Stefan Dimitrescu (1886 - 1933) Citește mai mult Tărâna-i pântecele-n careCel bob de viață, în mirare,Așteaptă rând să crească mare,Cu darul coborât din soare.Tărâna-i stampa
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
hartă,Trecutul cel scobit cu daltăDe-un biet prezent, oprit la haltă.Tărâna e copaia-n care-ncapeUscatul trupului răs-stors de apeCând tot departele ne e aproape,Când azi, pe mâine-o să-l îngroape.Deci nu pășiți cu tălpi murdarePeste țărâna hrănitoare,Și nu huliți groparul careNe-nțărânează, la plecare.Foto: La arat, Stefan Dimitrescu (1886 - 1933)... III. RONDEL, DE FLORII, de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr. 2298 din 16 aprilie 2017. E larmă, în surdină, de Florii, În inima-mi
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
vezi de treabă. Nu faci experimente pe sensibilitatea și personalitatea anumitor oameni.” Ion Dodu Bălan, în încheierea discursului domniei sale a propus să se facă într-o localitate din țară un cenodac, cu numele tuturor poeților, prozatorilor, dramaturgilor, filozofilor „rămași în țărână străină”. Seara culturală a continuat și cu alte discursuri demne de atenție oferite cu generozitate de criticii prezenți și s-a încheiat cu lecturarea de către autori, poeți și poete, a propriilor producții, publicate în cele 15 volume de versuri ale
TRIPLU EVENIMENT EDITORIAL de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381463_a_382792]
-
În românește de Baki Ymeri) CU FAȚA SPRE PATRIE (Me fytyrë kah atdheu) Pe unde merg și mă topesc Țin fața spre Pat-Rie Tatăl curios m-a privit Din duioșie mi s-a părut Că poartă sânge de profet Apoi Țărâna mi-a zis: Nu-mi aduc aminte de fața voastră Când trupul și sentimentele Le ai în țări străine (CH - Berna, 16. 04. 2001) INTEGRAREA (Integrimi) Până când în jurul pietrei va încolți iarba Până când soarele va schimba mersul său Până când nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
cădea întunericul ... Citește mai mult (În românește de Baki Ymeri)CU FAȚA SPRE PATRIE(Me fytyrë kah atdheu)Pe unde merg și mă topescțin fața spre Pat-RieTatăl curios m-a privitDin duioșie mi s-a părutCă poartă sânge de profetApoi Țărâna mi-a zis:Nu-mi aduc aminte de fața voastrăCând trupul și sentimenteleLe ai în țări străine(CH - Berna, 16. 04. 2001)INTEGRAREA(Integrimi) Până când în jurul pietrei va încolți iarbaPână când soarele va schimba mersul săuPână când nu va cădea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
am s-o culeg și am s-o pun pe rană aleilor puștii, pe care nu mai treci; și melcii se-ascund pe sub pământ și-așteaptă iarnă ce o fi să vină, rămân tăcută, fără de cuvânt, castana ... se zbârcește, în țărâna; se dezghioacă, Doamne, anii mei și eu, ca și castana, mă zbârcesc, iar când mai trec pe tristele ălei, ca și-n trecut, la tine mă gândesc... Referință Bibliografica: SE DEZGHIOACĂ PE ĂLEI / Dora Păscu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
SE DEZGHIOACĂ PE ALEI de DORA PASCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380927_a_382256]
-
firești, ci ele au darul de a muta radical coordonatele axiologice funciare ale persoanei de pe orizontala deșartei slave lumești pe verticala Luminii lui Cristos. E, de altfel, cea mai mare șansă a Omului de a ridica în fața veșniciei privirea dinspre țărână către văzduh. Dacă aș încerca să strâng într-o bună zi întreaga tristețe multimilenară a lumii cu gândul de a nu-i mai da drumul vreodată în Univers, unicul loc sacru, unde aș așeza-o cu temeinicie, ar fi sufletul
DE LA ESTETICA SUPERIOARĂ A TEATRULUI, LA URÂTUL EXISTENŢIAL... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380923_a_382252]
-
Ele nu lasă urme pe zăpadă și nu se tem de curgerea mută a timpului ori de imemorialul șopot al apelor pământului. Pot împrăștia, însă, în juru-le, lumina aceea puternică sau difuză a spiritului deja de mult ascuns în măruntaiele țărânii, topind, în geometria lor fixă, tot fluviul de neiubire din cuprinsul întregii lui vieți. Oricum ar fi, crucile nu se vor opri nicio clipă din a-și spune cu sinceritate povestea acelui om, care le va înțelege cu ușurință glasul
DE LA ESTETICA SUPERIOARĂ A TEATRULUI, LA URÂTUL EXISTENŢIAL... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380923_a_382252]
-
să îi respingi cu patimă și brutalitate ființa, tocmai pentru că nu îi vei înțelege niciodată suficient de mult agresivitatea temperamentală. E o formă intimă de comunicare, un dialog continuu, altfel spus, între alcătuirea neputincioasă a Omului și o bucată din țărâna Universului, dincolo de care zvârcolirile absurde și pline de stridențe ale veșnicului cosmopolitism mundan nu mai înseamnă, dintr-o dată, nimic. Spre deosebire de alte ținuturi ale Pământului, Bărăganul are identitate precisă și vână, plesnind de cele mai multe ori cu putere în ziduri, în suflet
ULTIMA IARNĂ ÎN BĂRĂGAN… de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380925_a_382254]
-
manual imaginar de gramatică existențială. Ținut de un calm eremitic aparte, căruia numai Ființa umană și Crivățul îi mai pot strivi cu nemilă în picioare ruga, Bărăganul se înfățișează privirii aidoma unui bătrân tăcut, care își îndreaptă cu smerenie înspre țărână ochii, încercând să pătrundă în amănunțime filozofia ascunsă a vieții. Cine și-a închipuit vreodată că iarna în Bărăgan apare sub forma fixă a unui poem suprasaturat la maximum cu figuri de stil s-a înșelat amarnic. Căci, dacă vara
ULTIMA IARNĂ ÎN BĂRĂGAN… de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380925_a_382254]
-
în aparență copilul devotat al câmpiei, ți se va acorda în fiecare zi șansa de a privi fix în ochi linia mișcătoare a orizontului - locul geometric, mereu altul și parcă întotdeauna același, unde Cerul mângâie adesea cu bucurie pe creștet țărâna. --------------------------- Magdalena ALBU Bărăgan, 10 ianuarie 2017 Referință Bibliografică: Magdalena ALBU - ULTIMA IARNĂ ÎN BĂRĂGAN... / Magdalena Albu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2205, Anul VII, 13 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Magdalena Albu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ULTIMA IARNĂ ÎN BĂRĂGAN… de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380925_a_382254]
-
fiind argumentele sale solide, raționale, îndrumătoare, pedagogice, de îndreptare, de cunoaștere, de luare aminte la toate, optând însă pentru cele bune în care se oglindește numai Adevărul. Eroul său, Moș Ilarie Bichiș este un profet al pământului dac, încălțat cu țărâna sfântă, care a odrăslit milenar și și-a purtat pașii în oameni drepți, în eroi, în poeți, în dascăli, în duhovnici, în martiri, în sfinti, în Oamenii Aleși de Atotcreatorul-Hristos, iar întâmplările, faptele, fenomenele care l-au însoțit în viață
EDITURA VIRTUALĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380963_a_382292]
-
împlinit și desăvârșit în Omul creștin ortodox. Poate că toate semințiile pământului îl respectă într-o măsură mai mare sau mai mică, dar pentru marele Neam dacoromân, Pămânul se bucură de un cult aproape egal cu cel al Cerului. Din țărâna lui sfințită cu sângele martirilor, cu suferința eroilor, cu demnitatea credincioșilor, cu nădejdea nestrămutată a cuvioșilor, cu mărturia mărturisitorilor întru adevăr, cu dragostea atât de dăruită a iubitorilor de Hristos se țese porfira Cerului pe care sunt brodați permanent Aleșii
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]