9,461 matches
-
birou - masa de lucru, fișetele și un scrin cu sertare - se găseau o groază de scenarii de film, copii la indigo ale corespondenței politice a lui Minear, corespondența primită, diverse rapoarte și un revolver calibrul 32 cu încărcătorul gol și țeava afumată. Dormitorul era decorat în culori pastelate și era înțesat cu mormane de cărți. Se mai găseau acolo un garderob plin cu haine scumpe și câteva rafturi cu pantofi. Un scrin vechi conținea sertare care scoaseră la iveală articole de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
îl târî la baie, îi vârî capul în closet și trase apa. Roland Navarette se întoarse la realitate, cuprins de frisoane, friguri și accese de tuse. Primul lucru pe care îl văzu când scoase capul din oală a fost o țeavă de 38 între ochi. Buzz întrebă: — Unde i-ai trimis pe albii ăia după Coleman? Roland Navarette zise: — Omule, faci poante. Buzz armă pistolul. — Nu mă sili s-o fac. Roland Navarette scuipă: — Coleman cântă până târziu la intersecția dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Ce? Buzz zise: — Ne vedem mâine la prânz. Apoi închise. Formă un număr din East L.A. și auzi — Quién? Quién es? — Vorbește englezește, Chico. Sunt Meeks. — Buzz! Padrone! — Vreau să-mi schimb comanda, Chico. Nu de 30. Fă-o cu țevile retezate. — Calibrul 12, padrone? — Mai mare, Chico. Cel mai mare. PAGINĂ NOUĂ CAPITOLUL PATRUZECI ȘI DOI Pușca era de calibrul 10, cu repetiție, și avea încărcătorul până la cot. Cartușele erau din cele folosite pentru vânătoarea de cerbi. Cele cinci încărcătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
și văzu cum îi zboară din mână un pistol semiautomat de calibrul 45. Încă o lovitură de genunchi îl puse jos, cocoșat de durere. Buzz dădu un șut pistolului, aruncă cutia de jaluzele și se folosi de patul puștii cu țeavă retezată ca să-l amuțească pe paznic. Complicele lui dispăruse. Gardianul vărsa sânge pe gură și pe nas și era deja în lumea viselor - poate pentru totdeauna. Buzz băgă pistolul în buzunar, se îndreptă spre ușa din dos și intră. Râsete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de-al lui Mickey și un om de-al lui Jack testau o pudră alb-bejulie, îndesată în pungi de hârtie, dintr-o altă valiză. Zâmbetele lor atestau calitatea mărfii. Buzz trase draperia și se alătură sindrofiei, vârând un glonte pe țeavă, ca să atragă atenția. Zgomotul determină câteva capete să se întoarcă, iar niște farfurii și pahare căzură pe jos. Dudley Smith zâmbi. Jack Dragna se uita fix la țeava retezată. Buzz remarcă lângă mexicani un tip care părea a fi polițist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
mărfii. Buzz trase draperia și se alătură sindrofiei, vârând un glonte pe țeavă, ca să atragă atenția. Zgomotul determină câteva capete să se întoarcă, iar niște farfurii și pahare căzură pe jos. Dudley Smith zâmbi. Jack Dragna se uita fix la țeava retezată. Buzz remarcă lângă mexicani un tip care părea a fi polițist. Paria douăzeci la unu că el și Dudley erau singurii cu arme grele. Iar Dud era mult prea deștept ca să încerce ceva. Mickey Cohen arăta jignit. — Dumnezeu mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
că întregul lui trup plutește în fața lui, îndepărtându-se. Mexicanii începeau să arate speriați. O bătaie în geam l-ar fi adus pe tipul de afară. Buzz făcu câțiva pași, ca să poată vedea fiecare chip din încăpere, și orientă vârful țevii ca pentru o rafală cât mai eficientă. În momentul în care ar fi apăsat pe trăgaci, Jack și Mickey s-ar fi vaporizat. — Banii și drogurile într-unul din plasele tale pentru haine, Mick. Acum! Și încetișor. Mickey zise: — Davey
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
lăturalnice până când roșeața dispăru și auzi sirene gonind în direcția opusă. Când zgomotele încetară, urcă pe coline, iar Los Angeles-ul rămase doar o pată de neon în oglinda retrovizoare. Era înconjurat de viitorul lui, care stătea chiar acolo, pe scaun: țeava retezată, heroina, o sută cincizeci de mii de dolari. Nu se simțea foarte bine, așa că deschise radioul și găsi un post de muzică country. Muzica era prea lentă și prea tristă, ca o lamentație venită dintr-o altă epocă, una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
pe la 5. Plecasem la 2 noaptea dârdâind de frig, un tremur în care intra totuși hotărârea de a-1 înfrunta cu orice preț. In așteptarea trenului întîrziat, tremurasem în camera șefului de gară neîncălzită și apoi tremurasem în vagon, unde țevile de încălzit erau înghețate și geamurile aveau un strat gros de gheață... Tremurasem, pînă'cînd pledurile cu care mă învelisem m-au adus de li tremur la un fel de înțepenire. în vagon cu mine erau tot oameni înghețați. Acesta
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
în ea, alta. Structura pare a fi împărțită în trei secțiuni, fiecare ascunsă vederii de frunziș. Unele zone sunt ferite de lumină prin jaluzele de pânză. Altele sunt atât de aburite, încât nu poți vedea înăuntru. Un sistem complicat de țevi trece peste pietriș, pompând căldura în afară. În cele din urmă, Jonathan observă o figură cu șapcă galbenă, care se mișcă. După alte incursiuni, descoperă o ușă și este transportat înapoi în sezonul ploios în India unde aerul este greoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
James, deși la fel de bine se putea numi George sau John; unul din sfinții cu rezonanțe englezești care n-ar admite absurdități sau inepții și ar crea o bună imagine în luptă. De la parapetul fortului care se năruie, se ivește gura țevii unui tun modern, de 15 centimetri, îndreptat spre mare. Conținutul acestei perspective este nou pentru Johnatan, dar ceva din acest aranjament i se pare familiar. După ani petrecuți în Europa, se întoarce într-o lume cu două viteze, una îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
de lut ars, se fălește cu un drum de acces marcat de o bordură de piatră decolorată, un catarg cu steagul pavilionului britanic decolorat de soare și o pereche de tunuri în miniatură, instalate de fiecare parte a verandei, cu țevile îndreptate spre oraș. Ridicat pe ceea ce s-ar putea numi un teren înalt, aici în delta râului, se află la jumătate de milă sau cam așa de plajă, destul de departe de docuri pentru a estompa zgomotele din piață, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
bisericești de la seminar Își rotunjeau buzunarele și cuvioasele burți, făcându-se a nu vedea de tot umilele performanțe școlare dovedite de tânărul Învățăcel În ale Domnului. Vindea, În curtea care era mereu plină de tot soiul de mărfuri, fier-beton, cornier, țevi, azbociment, cuie, sârmă, plasă de sârmă, scânduri, cabluri, cărămizi - pe astea, Într-o vreme, Învățase să le facă singur. Îi văzuse pe țiganii de pe Argeș cum clădeau și cum ardeau cuptoarele de cărămidă. L-a ajutat, poate, și norocul, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cei doi veri după lemne. Își mutaseră tabăra lângă Gropan, că acolo găsiseră niște buturugi putrede, numai bune de ars. Gropanul era adânc, făcut de mâna omului, și avea malurile Întărite cu pietroaie. În fundul lui erau gurile uriașe ale unor țevi prin care Stația pompa apă din Dunăre și o Împingea În canalele de irigație. Gropanul era legat de Dunăre printr-un canal lung, Îngust și adânc. Apa lui nu semăna cu a din jăpși: era limpede, rece și verzuie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
luară plasa și bicicletele și coborâră fața dinspre sat a Digului. Se opriră. Soarele, roșu, apunea. Câmpurile miroseau a tot ce putea fi mai bun pe pământ. Pe Dig, Sergentul, nemișcat, se uita la ei. Arma Îi atârna cu gura țevii În jos. Blondul Își făcu mâinile pâlnie. În praful de pe obraz lacrimile săpaseră dâre albe. „Ba pe mă-ta s-o iei, prostule!” Până În sat nu mai auziră decât ronțăitul mărunt al cauciucurilor În țărâna ca un mălai a drumului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
vrea nimeni să se ajungă la evenimente nedorite, precum sinuciderile În serviciul de gardă, dezertări sau mai știu eu ce. E bine să prevenim asemenea lucruri, să nu ajungem să se Întâmple să trageți unii În alții, să vă proptiți țevile În gură sau s-o luați la goană fără acte-n regulă spre case. În urma colaborării cu cei din Ministerul Învățământului, s-a ajuns la concluzia că stagiul militar obligatoriu are o foarte Însemnată latură pedagogică. Iar În cadrul pedagogiei, legătura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
văzut ce și cum...” „Ce, mă, ți-e lene? Bagă-te și ia-l, că ești mai aproape. Ori ți-e frică?” „E, frică, de unde...” Încredințat că nu va găsi nimic, nătărăul Începu, totuși, să caute cu mâinile pe la rădăcinile țevilor lungi de cucută. Fu cât pe ce să leșine când dibui o mogâldeață moale și caldă. Își luă inima În dinți, apucă pasărea, o scoase la lumină și urlă ca un apucat: „L-am găsit! L-am găsit! Cu mujdei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
În străchini. Nu vă gâdilă așa, printre dinți, vreun mormoloc?” Până să apuce păcăliții să se ridice, Vieru o și tulise: i se auzeau pașii bocănind Înfundat În bătătură, apoi pe poteca de pământ din fața curții. „Ce-aveți, mă, În țevile-alea?” Întrebase cam bănuitoare și Încruntată femeia. Neavând cum s-o dea cotită, Baronu Îi spusese. Femeia se Înroșise și-i blestema, cu țipete ascuțite, că-i spurcaseră oala În care fiersese apa, străchinile, prispa, scăunașul cu trei picioare, lingurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
al păcii. Un soldat rus, beat de votcă și de fericire, călărea pe deșelate un cal speriat. Rusului Îi căzuse boneta, vestonul Îi era descheiat, Îi lipsea centura, nu avea armă. Calul târa după el un tun de artilerie ușoară. Țeava se zbătea aiurea, Încoace și-ncolo, În sus sau În jos, după cum roțile intrau și ieșeau din gropi. Soldatul urla Întruna și vocea lui acoperea zdrăngănelile tunului: «Vaina caput! Vaina caput!». Era atâta fericire În răcnetele acelui sol de pace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
oprise decât În fața casei șefului de post. Era noapte, iar adjutantul se Încinsese la un chefuleț cu sergentul major. Ascultau plăci cu muzică de petrecere, jucau table, mâncau carne confiscată și beau vin alb. Soldatul strigase la poartă și Împinsese țeava armei printre Înfloriturile din fier forjat. Când cel chemat apăruse, cu cămașa afară din pantaloni și târșâind papucii, soldatul, fiul Tușii, Îi golise În piept toate gloanțele din Încărcător. Aruncase, apoi, arma și așteptase, liniștit, să fie arestat. Mulți zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
să se refacă În jurul adăpostului. Nu știu de ce, aveam mare grijă de armă și eram atent să nu intre zăpadă pe la mecanisme. M-am Întrebat ceva vreme dacă n-ar fi fost prudent din partea mea să bag un cartuș pe țeavă. Pe urmă am avut dramul de inteligență să mă liniștesc: „La ce bun? Împotriva cui? Cine dracu’ ar fi venit să atace, În pustietate și pe potopul de zăpadă, nenorocitul de depozit?”. Am rămas, cum am zis, aproape liniștit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
rasă. Când mirosurile mi-au gâdilat nările și cuptorul mi-a dogorit fața, ceva din mine s-a răscolit, dându-și seama că eram pe moarte, și m-a Împins, m-a azvârlit În sus din groapă ca dintr-o țeavă de tun. Alergam bezmetic, mă prăbușeam, mă ridicam și cădeam iarăși, din pricina Încheieturilor Înțepenite și a pâslarilor din picioare. Urlam, cântam, cuprins de o bucurie imbecilă, ieșisem dintr-o moarte pe care nu eu o chemasem și găsisem de cuviință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de cauciuc cu târtița Înnobilată de stihuri, scârțâitul sublim al somierei cu arcurile sărite și tapiseria rărită și destrămată, țoalele azvârlite de-a valma pe podea, ibricul mânjit cu zaț de surogat de cafea, paharele cu vin, bolborositul neîncetat al țevilor din baie, prăpăditul de fazan din hol, frigiderul care se zgâlțâia din toate Încheieturile când motorul pornea sau se oprea, ecusonul de plastic, gemetele adânci, lampa cu globul crăpat, durerile Începutului și Împietrirea sfârșitului, chipul căruia nu izbutisem să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
spusese că n-o să mă aștepte, iar eu Îi răspunsesem nici să nu... Mi-am luat arma de la spate, am coborât piedica și am armat. În gerul cumplit și sticlos, zgomotele Închizătorului și cartușului care părăsea Încărcătorul și intra pe țeavă răsunau cu neînchipuită limpezime. Mi-am plimbat ochii peste câmpul de ciulini peste care zăpada Înghețată părea suprafața unei mări albe cu valurile Încremenite. Priveliște aproape nepământeană. Deși era noapte, albul zăpezii mă ajuta să văd până departe. Nările și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
era noapte, albul zăpezii mă ajuta să văd până departe. Nările și pleoapele dădeau Întruna să nu se mai deschidă, lipite de ger. Am lăsat mănușile să cadă, am proptit degetul gros de la mâna dreaptă pe trăgaci și am Îndreptat țeava cu cătarea Înaltă către cerul gurii. Vedeam cum, cuminte, percutorul aștepta să izbească micuța capsă din fundul cartușului; scânteia avea să aprindă praful de pușcă; imensa presiune urma să azvârle glonțul cu miez de plumb și Înveliș roșiatic; glonțul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]