277,393 matches
-
frunză galbenă în vie. Să merg de-a bușelea-n țărână, De câte-o floare să m-apuc, Să-mi cânte greierii în iarbă, Nu graurii în vârf de nuc. Să mă ridic iar copăcel, Să trec sfioasă-al casei prag, Ținând pe mama de o mână, Nu sprijinită-ntr-un toiag. Să râd la soare dimineața, Pe față să mă spăl cu rouă, Să număr zilele, nu anii, Să nu cerșesc o viață nouă. Să număr stelele pe cer, De socoteală
SĂ FIU MLĂDIȚĂ IAR de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 by http://confluente.ro/flori_bungete_1472047088.html [Corola-blog/BlogPost/371493_a_372822]
-
vorbind, tăcură și priviră câteva clipe cu atenție colivia cea mare și pe moșii cei negri. Apoi, începură să se rotească în jur, fâlfâind tare din aripi și făcând vânt. Moșii se prinseră cu mâinile de zăbrelele groase și se țineau bine ca să nu cadă unii peste alții. Văzând că păsările tăcuseră, atunci moșilor negri le mai trecu din frica ce pusese stăpânire pe ei, o dată cu apariția lor. Și moșul cel negru, care le vorbise, continuă mieros: - Ce frumoase sunteți, cotane
PĂDUREA SOARELUI (3, 4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1417733318.html [Corola-blog/BlogPost/371928_a_373257]
-
lună plină apare într-o duminică, atunci Paștele se sărbătorește peste o săptămână, nu în acea zi - regulă impusă la început pentru că sărbătoarea creștinilor să nu coincidă cu Paștele iudeilor. Problema este, și aici intervine deruta, ca echinocțiul de primăvară ține de calendar, nu ține nici de fazele lunii, nici de altceva. Și atunci depinde ce calendar folosești. Pentru că acolo a fost problemă, s-a constatat că, de fapt, în timp, echinocțiul calendaristic nu mai coincidea cu echinocțiul astronomic, că nu
Discuții secrete pentru o mișcare ce va reunifica din nou creștinismul. Decizie istorică de Paște by http://uzp.org.ro/discutii-secrete-pentru-o-miscare-ce-va-reunifica-din-nou-crestinismul-decizie-istorica-de-paste/ [Corola-blog/BlogPost/92847_a_94139]
-
o duminică, atunci Paștele se sărbătorește peste o săptămână, nu în acea zi - regulă impusă la început pentru că sărbătoarea creștinilor să nu coincidă cu Paștele iudeilor. Problema este, și aici intervine deruta, ca echinocțiul de primăvară ține de calendar, nu ține nici de fazele lunii, nici de altceva. Și atunci depinde ce calendar folosești. Pentru că acolo a fost problemă, s-a constatat că, de fapt, în timp, echinocțiul calendaristic nu mai coincidea cu echinocțiul astronomic, că nu mai pică la aceeași
Discuții secrete pentru o mișcare ce va reunifica din nou creștinismul. Decizie istorică de Paște by http://uzp.org.ro/discutii-secrete-pentru-o-miscare-ce-va-reunifica-din-nou-crestinismul-decizie-istorica-de-paste/ [Corola-blog/BlogPost/92847_a_94139]
-
la Istanbul un apel ferm pentru unitatea Bisericilor Catolică și Ortodoxă, despărțite de un mileniu, arătând că victimele războaielor și tinerii cer că acest pas istoric să fie făcut. De o importanță excepțională în mesaj este faptul ca Papă a ținut să sublinieze că nu există nici o pretenție din partea catolicilor: „Biserică Catolică nu dorește să impună nici o condiție, în afară celei a profesiunii de credință comune. Suntem gata că sautam împreună modalitățile prin care să garantam unitatea necesară a Bisericii în
Discuții secrete pentru o mișcare ce va reunifica din nou creștinismul. Decizie istorică de Paște by http://uzp.org.ro/discutii-secrete-pentru-o-miscare-ce-va-reunifica-din-nou-crestinismul-decizie-istorica-de-paste/ [Corola-blog/BlogPost/92847_a_94139]
-
până în 2060. În prezent, populația stabilă a României este de 19,3 milioane de locuitori. Cauzele declinului sunt mai multe. Migrația externă consistentă la persoanele cu vârsta între 25 și 45 de ani este una dintre ele. A doua cauză ține de faptul că familiile de români au tot mai puțini copii. În anii '90, majoritatea femeilor făceau primul copil între vârstele de 19 -25 de ani, iar numărul de nou-născuți era de 750 la 1000 de femei. În prezent cele mai multe
Câți pensionari vom avea în 2060. Strategia Ministerului Muncii în fața declinului demografic al României by https://republica.ro/cati-pensionari-vom-avea-in-2060-strategia-ministerului-muncii-in-fata-declinului-demografic-al-romaniei [Corola-blog/BlogPost/338746_a_340075]
-
77,5 ani pentru femei. Speranța de viață a bărbaților din țara noastră este proiectată să crească la 81,8 ani în 2060, iar a femeilor — la 86,7 ani. Cifrele care dau dureri de cap responsabililor la nivel european țin de raportul de dependență. În traducere, câte persoane active vor fi pe câmpul muncii și vor asigura fondurile necesare pensiilor pentru persoanele de peste 65 de ani. Acest raport va crește, conform estimărilor, de la 26% la 52,5% în UE pentru
Câți pensionari vom avea în 2060. Strategia Ministerului Muncii în fața declinului demografic al României by https://republica.ro/cati-pensionari-vom-avea-in-2060-strategia-ministerului-muncii-in-fata-declinului-demografic-al-romaniei [Corola-blog/BlogPost/338746_a_340075]
-
noștri prin conferințe, seminarii și consilieri. În aceste perioade, având în vedere solicitările foarte mari și consumul de energie - am scos cu totul din calcul faptul că ar trebui să și scriu. Dar îmi planific timpul. Într-o anumită perioadă, țin seminarii sau organizez conferințe, călătoresc acolo unde sunt nevoi, în altă perioadă, mă focalizez pe scris. Când mă pregătesc pentru conferințe, trebuie să citesc cărți de învățătură și să studiez mai mult Biblia, când scriu, trebuie să citesc și cărți
VARA ACEASTA, LIGIA SEMAN S-A DEDICAT FEMEILOR. INTERVIU CU SCRIITOAREA LIGIA SEMAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 133 din 13 mai 2011 by http://confluente.ro/Vara_aceasta_ligia_seman_s_a_dedicat_femeilor_interviu_cu_scriitoarea_ligia_seman.html [Corola-blog/BlogPost/344292_a_345621]
-
lor năzuințe creștine, pentru implicarea în a introduce literatură religioasă în țară, în vremea vechiului regim. Pentru romanul „Handicapul conștiinței” - Dumnezeu m-a pregătit încă din anii copilăriei, cu o sensibilitate specială. După divorțul părinților - loc de mamă mi-a ținut o bunică nevăzătoare. Trăind împreună cu ea, eu am înțeles psihologia oamenilor cu deficiențe. De aceea, când Dumnezeu mi-a pus pe inimă tratarea acestui subiect în roman, am știut că voi reuși. Pentru personajul principal Adina, al cărții, am fost
VARA ACEASTA, LIGIA SEMAN S-A DEDICAT FEMEILOR. INTERVIU CU SCRIITOAREA LIGIA SEMAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 133 din 13 mai 2011 by http://confluente.ro/Vara_aceasta_ligia_seman_s_a_dedicat_femeilor_interviu_cu_scriitoarea_ligia_seman.html [Corola-blog/BlogPost/344292_a_345621]
-
locului. Înaintașii acestora întocmiseră roțile chervanelor care rostuiau în preajma Podului Înalt, cu patru veacuri în urmă, cele trebuincioase oastei voievodului Ștefan. Și tot cu boi ca aceștia, cât elefanții, blânzi și, în neștiința lor, solidari cu soarta celor ce-i țineau de funie, oștenii-plugari rânduiau atunci tunurile spre mlaștinile Bârladului. Și acum era război în țară. Boii cei mari de la Deleni nu mai erau însă de trebuință ostașilor, căci lumea și obiceiurile ei s-au schimbat. E drept că bătăliile cele
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cum_a_murit_nica_ionascu_amintiri_mo_gheorghe_parlea_1334142241.html [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
graba lui zbuciumată, căzu de câteva ori, cât s-arate totuna cu lutul cel frământat, în făgașul drumului, de carele satului și de copitele boilor, plăvanii cei mari cât elefanții, blânzi și, în neștiința lor, solidari cu cei care-i țin de funie. Referință Bibliografică: CUM A MURIT NICĂ IONAȘCU (AMINTIRI MOȘTENITE) / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 467, Anul II, 11 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cum_a_murit_nica_ionascu_amintiri_mo_gheorghe_parlea_1334142241.html [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
mai puțin limpezi, dificil de acceptat drept niște formulări viabile (“ Ar fi să cânt sper fiarele-nsetate / Atât de rar potopul de pace le cuvin/ Sunt peșterile oarbe și mă așteaptă goale/ Cu tălpi, zdrelite umbre/ Cum de pereți mă țin/ Neîmpăcata boare, nestinsa rană vie/ Ca strâmba umbră-ntinsă/ Pe coate ca un chin” - Cântec de sete) sau împerecheri de cuvinte fie prea forțate (“alte spargeri.../ De fruntea casei nervoase-n incendiul/ Câmpului copt”), fie declarativ abstracte ori căzute în
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Victor_felea_jubilatia_trairii.html [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
-un cui în perete/ mai celibatare, independente/ pasiunea arde orice vârstă/ Bărbatul fatal maxiatractiv le întâmpină/ Obosit și grăbit/ Izbucnirile sângelui sufletul nu mai duc/ Sub un tren plicticos și banal (O, Karenina!)/ Astăzi blocul de gheață, turnul adevărului,/ Mă țin paradoxal în picioare/ Chiar umblu...”. Primul ciclu al cărții (Miraculum), se încheie pe fundalul unei triste lucidități, consemnată convingător în poemul Timbru, fără să alunge însă elementul senzual -visător -vitalist ce caracterizează poezia Angelei Nache:”.... nădejdea stăruie/ Fărâmițată (...)/ Ce necesară
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Victor_felea_jubilatia_trairii.html [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
ți-a fost de-ajuns Transfăgărășeanul, circuitul României, acum exersezi cu mine o tentativă de monolog? Dai la teatru? Și c-un râs forțat impusei colocutoarei mele punctul terminus al conversației, închizând și telefonul. Ce vor fetele astea? S-o ținem de-a gaia mațu’? Da ce, suntem la căminu’ de nefamiliști de la fosta Apaca? Azi și locul ăsta s-a mai cizelat, devenind Galeria de modă -Apaca. În concluzie, căminu’ a dispărut și el... Sau le-a căzut cu tronc
SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1468129488.html [Corola-blog/BlogPost/371340_a_372669]
-
lui Teodor la Domnul, terminasem toate treburile pentru sărbătorile de iarnă și m-am întins o clipă pe pat că eram friptă de oboseală. I-am văzut pe ei venind spre mine pe o alee cu dale din piatră râzând, ținându-se de mână. S-au apropiat și le-am văzut fețele vopsite mai ales în jurul gurii ca la clovni. Nu aveau coifuri pe cap cum ai tu, Victore. Cât au stat cu mine și au glumit, nu și-au desprins
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1471113965.html [Corola-blog/BlogPost/373954_a_375283]
-
ales în jurul gurii ca la clovni. Nu aveau coifuri pe cap cum ai tu, Victore. Cât au stat cu mine și au glumit, nu și-au desprins mânuțele. De altfel, în toate visele în care mi-au apărut amândoi se țineau de mână. Mai mereu Andrei apărea în stânga imaginii din vis, iar Teodor în dreapta. Le-am spus să-și șteargă chipurile că nu le stă bine așa și că mie îmi este dor de fețele lor curate, luminoase, blânde. Au întors
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1471113965.html [Corola-blog/BlogPost/373954_a_375283]
-
Și n-are mustrări defel: El - cu vinul, ea - cu... vina. Previziune electorala (PMP-ului, noul partid, animat de o mai veche Evă și având sigla electorală “mărul” ) PMP e cu Poporul, La scrutin va lua potul: Căci Eva va ține mărul, Iar Adam va... “pune botul” Unui amic (aflat în pasă proastă, de Dragobete) Văd că te adăpi, Florine, Doar cu lacrimi de suspin; O-ntrebare însă-mi vine: Cum de ai uitat de... vin?! Reconfigurare... literară Observ că-mbătrânind treptat
CU EPIGRAMA PE... ICI-COLO de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cu_epigrama_pe_ici_colo_gheorghe_parlea_1392463444.html [Corola-blog/BlogPost/342088_a_343417]
-
romane, pe care avea să-l poarte toată viața câtă va mai fi fost. Pilat impusese totodată tâlharului interdicția de a părăsi Ierusalimul ceea ce pe Baraba îl făcu să se gândească imediat la faptul că procuratorul nu avea să se țină de cuvânt prea mult timp în privința libertății sale. Patrulele care controlau ieșirile din Ierusalim puteau astfel lesne să-l prindă iar în caz că încălca vre-o poruncă mai mult ca sigur că avea să fie adus în fortăreța Antonia unde i
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-9) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_9_mihai_condur_1334036217.html [Corola-blog/BlogPost/357116_a_358445]
-
nu-și putea explica cum de scăpase, deoarece cu câtva timp în urmă, el își încheiase socotelile cu viața. Regretase până de curând faptul că fusese atât de aproape de ceea ce el avea în Ierusalim lucru pe care reușise să-l țină secret după ce îndurase chinuri cumplite, departe de dorințele lacome ale lui Pilat. Nu dormise toată noaptea care trecuse pentru că știa că avea să moară de cea mai cruntă moarte posibilă. Răstignirea. Și dintr-o dată i se oferise o portiță de
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-9) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_9_mihai_condur_1334036217.html [Corola-blog/BlogPost/357116_a_358445]
-
trecuse pentru că știa că avea să moară de cea mai cruntă moarte posibilă. Răstignirea. Și dintr-o dată i se oferise o portiță de scăpare iar speranțele sale se legau acum de ceea ce el reușise cu multă greutate și sacrificiu să țină secret, chiar dacă știuse că șansele să se mai folosească de lucrul acele fuseseră practic inexistente până cu puțin timp mai înainte. Ceilalți doi însă, tovarășii lui, nu aveau să scape de infamia răstignirii. Iar el era liber fiindcă altcineva trebuia
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-9) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_9_mihai_condur_1334036217.html [Corola-blog/BlogPost/357116_a_358445]
-
și nepăsare, sau în necinste, cum suntem și noi de altfel, refuzând bogăția stăpânului și de aceea stăpânul este supărat pe acel om. Astfel omul tău Baraba nu e doar dușmanul stăpânului, ci și al lui însuși. Iată deci cui țineai partea...” El însă îi răspunsese cu asprime ridicându-se iute în picioare cu pumnii strânși, amenințători. ,,De ce nu te duci după Iisus și ai săi și lasă-ne pe noi în pace !”spusese el atunci. În lumina focului, cel numit
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-9) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_9_mihai_condur_1334036217.html [Corola-blog/BlogPost/357116_a_358445]
-
Baraba rezistase însă chinurilor și nu spuse nici un cuvânt de o amforă plină cu monede de aur îngropată undeva într-o pivniță a unei case din Ierusalim. Le spusese romanilor orice îi ceruseră aceștia, însă acest lucru reuși să-l țină secret printr-un efort supraomenesc care în opinia lui contase mai mult decât însăși viața sa fiindcă considera vasul de lut ca fiind de fapt ,,inima sa” iar acea amforă aducea ca formă cu o inimă umană. Un vas plin
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-9) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_9_mihai_condur_1334036217.html [Corola-blog/BlogPost/357116_a_358445]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > MĂ CEARTĂ DULCE DOAMNA... Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1950 din 03 mai 2016 Toate Articolele Autorului mă ceartă dulce doamna ce spune că-i creștină și a ținut tot postul (c-avea, distinsa doamnă, pe șolduri și pe burtă, trei kile de slănină) o cură de slăbire să-mi văd de legea firii să beau și să mănânc și-n brațele femeii cât pot să mă arunc de
MĂ CEARTĂ DULCE DOAMNA... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/george_safir_1462250656.html [Corola-blog/BlogPost/375238_a_376567]
-
aici. Și mi s-a făcut o frică de moarte; acest om poate să mă omoare, să mă spânzure, să facă ce vrea cu mine... -Nu te speria că nu-ți fac nimic rău! Tu ai o minte crudă, vei ține minte ce-ți spun; peste timp trebuie să povestești ș tu copiilor și nepoților tăi despre mine. Ia stai lângă mine să-ți spun o poveste! -Bine dar am boii lăsați în pădure! -Nu-i nimic, am eu grijă de ei
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Nebunul_din_vis_ion_ionescu_bucovu_1350800417.html [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
în astă seară... (Ăsta-i impasul zilnic care mă... omoară !) așa că... Mă tot gândesc să facem un „comment” amândoi, (Să fie-o noapte albă când e lună plină!) Vei fi TU „versul” cu „pas metric” și vioi, Iar EU voi ține „ritmul” până se lumină ! Și dacă, în final, „rima” va fi... domoală, Vom merge cu „poemul” nostru (iar) la școală! deci... Te provoc, PRIETENE de vers, Să scriem ce nu s-a mai scris!... Să ne facem casă-n Univers
PRIETENUL LA NEVOIE SE CUNOAȘTE! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1443117658.html [Corola-blog/BlogPost/381851_a_383180]