1,434 matches
-
o Mie de Stele. Cele mai eficiente Lumi Agricole funcționau numai datorită religiilor distilate de Abație. Deși serviciile călugărilor terrani nu erau deloc ieftine, nici o familie care se respecta nu mai apela la vechile mijloace de socio-terraformare. Credințele importate din Abație erau recunoscute ca fiind cel mai sigur mod de echilibrare durabilă a comunităților rurale de clone, singura populație acceptată pe Lumile Agricole. Fără îndoială că însuși Dumnezeu ne-a dat putere asupra fiilor săi, de vreme ce îndeplinim cu toții lucrarea Lui. Abatele
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
în pământ și se cufundă în muțenie. Starețului îi displăcu tăcerea care se lăsase peste micul lor grup. Îi accentua o stare de neliniște care izvora de undeva de dincolo de conștiență și de logică. - Spune-mi ce știi despre economia Abației. Isidor începu să vorbească repede: - În ultimii zece ani, rata de rentabilitate a programelor noastre s-a îmbunătățit cu 62 la sută, mai ales pe seama scăderii cu două generații a timpului minim de construcție a templelor. Pe Marish V și
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
și zâmbi larg, lăsând pentru o clipă impresia că va începe să țopăie de bucurie precum un copil. - Îți voi pune însă o ultimă întrebare, deja ca între frați. Dacă vrei, poți să nu-mi răspunzi... De ce crezi că există Abația? întrebă Starostele arătând spre zidurile întunecate ale Fortăreței. Baiatul căzu pe gânduri, dădu să plece dar apoi își luă inima în dinți. Ciudat, ciudat... - Misiunea noastră este să-L sădim pe Dumnezeu acolo unde nu există, să luminăm mintea celor
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
arăta întregii grădini splendoarea unică a Dumnezeirii. Asta facem! Nu mi-ai răspuns la întrebare! Zâmbind larg tânărul rosti cu credință: - Pentru că Dumnezeu nu se teme decât de propria-i nemărginire! - Pe sandalele Sfântului Augustin, ce vrei să spui? - Fără Abație, religiile vechii Terre... Religiile?! -... ar fi doar amintire. Fumul de tămâie al templelor care au ridicat Omul din animal s-a risipit în nimicul negru dintre cele o mie de stele! Cât de nemărginit ar fi Omul fără Dumnezeul său
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
planetele de Însămânțat. Dumnezeu nu e numai în oameni ci în tot ceea ce ating ei cu mâinile sau cu mintea! Un mușchi de pe fața novicelui tresări necontrolat: Nu putea fi! Nu vor îndrăzni! - Să fie oare Dumnezeu și în zidurile Abației atunci? Violența? - Cu siguranță! Tânărul scoase un hohot de râs gutural și porni o mișcare fluidă, de luptător încercat. Se feri de halebardele celor doi frați-ostași din spate, împlîntînd mici săgeți de lemn în grumazurile celor doi din fața. Călugării se
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
prezentă scurt: - Căpitan de rang înalt Rimio de Vassur, corpul întîi al armatei maiestății sale. Sunt aici din ordinul... - Știi prea bine că ne vor omorî pe amândoi dacă vor bănui că reprezentăm chiar și cea mai mică amenințare la adresa Abației. Suntem dincolo de ziduri și... Rimio schiță un gest de nepăsare: - Asta o să vedem. Scoase un strigăt inuman de ascuțit și, din ascunzători subpământene, năvăliră spre ei zece soldați regali, echipați de luptă. Se apucară cu frenezie să monteze ceva ce
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
zile nu fuseseră prea fericite pentru Abate. Era convins că secretul atât de bine păzit al felului în care replicau religiile se va afla cum și se va răspândi în toate colțurile regatului. Chiar dacă ei aveau să scape cu viață, Abația era pierdută. Sperase totuși că Vassur e un fel de ariergardă. Se așteptase la zeci de savanți bărboși și cu ochelari de modă veche, care să scotocească prin cele mai întunecate tainițe ale Cetății. Gândise că, în fața miilor de tomuri
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
mici formațiuni care vor sfârși prin a se urî reciproc și, în final, nu vor mai comunica și nu vor afla niciodată esența divină a sfintei Însămânțări. Nu fusese însă așa. După ce cei zece soldați ai lui Vassur intraseră în Abație, și executaseră pe loc pe oricine purta o armă, în interiorul Cetății, pe terenul de lângă piersicul înflorit aterizase o navetă simplă, din care coborâse un grup restrâns de oameni. Toți aveau un mers milităros în afara celui care stătea în mijlocul lor. Era
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
timp deși știa că e zadarnic. - Nu am auzit ca omul să fi avut vreun contact cu vreo civilizație extraterestră, cu vreun semen inteligent. Diribal se ridică și începu să se plimbe repede în jurul mesei din sala de consiliu a Abației. - Nu e vina nimănui că v-ați izolat aici, la marginea civilizației. La curte se știe de mai bine de două săptămâni că am descoperit o rasă inteligentă, undeva lângă Noua Andromedă. Sunt ființe inteligente, cu toate că dezvoltarea lor tehnologica e
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
a făcut mai deștepți și mai rezistenți decât noi! Dumnezeul meu nu greșește niciodată! Stânca știe asta. Abatele încercă să mediteze la implicațiile celor dezvăluite de slugile regelui. Dacă nu era mințit, lucrurile erau cu adevărat extrem de grave. Agresiunea asupra Abației putea fi considerată o măsură disperată, justificată de amenințare a stingerii umanității, iar frații săi uciși cu sânge rece erau doar pierderi de război. Tratatele pe care se sprijinea Regatul aveau fără excepție un codicil care menționa trei situații în
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
rândul ei, clepsidra nu e conștientă decât de propria goliciune. Cea care descătușează cu adevărat timpul este mâna care întoarce clepsidra. Așa înțeleg eu divinitatea. 3. Satul clonelor era construit pe un gorgan care acoperea întreaga aripă de vest a Abației. Privit de departe, părea un fel de meterez din care răzbăteau când și când zgomote enigmatice. - Clone, repetă a treia oară Diribal, abia potolindu-și râsul. Vrei să spui că Dumnezeii pe care îi creezi... - Mesia... Dumnezeu e numai unul
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
îngustă ochii. Ceremonia de consacrare a fiecărui Stareț, avea ca miez exact ceea ce trebuia el să facă acum. Din motive care abia acum i se deslușeau, fusese pus, spre marea lui surpriză, să fie ghid al unui ipotetic turist prin Abație. Va trebui să- mi spui destule ca să fie interesant dar mai puține decât îmi trebuie ca să înțeleg întregul", enunțase predecesorul său încercarea. Reușise cu brio, minunîndu-se însă atunci de inutilitatea unui asemenea test. Începu să vorbească cu voce joasă, egală
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
decât îmi trebuie ca să înțeleg întregul", enunțase predecesorul său încercarea. Reușise cu brio, minunîndu-se însă atunci de inutilitatea unui asemenea test. Începu să vorbească cu voce joasă, egală: - Noi credem în învățăturile sfântului Augustin. - Da, știu, vagabondul care a întemeiat Abația. - Nu, nu, de data asta mă refeream la un creștin, Augustin. Nu suntem însă nicicum creștini, se grăbi să precizeze Abatele la vederea dezaprobării din ochii lui Vassur. - Te joci cu focul, popo!? - După Augustin, care a trăit acum mai
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
putem oricând replica pe cei vechi. Dar cum moaștele nici unui profet nu conțineau vreo urmă de material genetic, aveam o mare problemă... - N-am înțeles nimic, se plânse Vassur. Și mi-am stricat capul șase ani în găoaza asta de Abație! Starețul îl fulgeră cu privirea: - Nu înțelegi pentru că nu e nimic de înțeles încă. Cea mai însemnată revelație a Fratelui Augustin a fost aceea că omenirea a epuizat sfinții și profeții pe linia frustă a existenței liniare. Dar oare o
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
câteva ori fusese extrem de aproape de moarte și-și citise sfârșitul în ochii roșii ai lui Vassur. - Trebuie să fie o cale! exclamă Diribal. Poate dacă aducem unii aici și îi studiem... să încercăm... să vedem... Stăteau în curtea interioară a Abației, lângă piersicul firav care abia ce înflorise. Cu un frison ușor, Abatele se ridică și își strânse hainele lungi pe lângă corp. Începu să se plimbe cu pași mari, vorbind cu glas egal: - Am putea, desigur, încerca să modificăm religia pe
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Lui, ori dimpotrivă esti un necredincios fioros care nu se ridică niciodată... Starețul se mânie. Mâinile sale noduroase se încleștară pe toiagul încovoiat de care nu se despărțea niciodată. - Dacă barbarii tăi de soldați îți dau dreptul să îmi batjocorești Abația, dacă asasinul tău perfect mă poate ține la respect, asta nu înseamnă că știi și ce este credința mea. Nu încerca niciodată puterea martiriului! Să-ți spun eu unde e Dumnezeu? E acolo unde tu nu poți nici măcar privi, e
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
s-a dovedit a fi un spion asasin... Vassur râse cu poftă: - E și în asta o lecție, moșule. Poate că nu îți cauți novicii acolo unde trebuie! Starețul zâmbi la rândul lui. - O să vă întoarceți. O să aveți nevoie de Abație ca să vă duceți planurile la bun sfârșit. Nimeni, în tot regatul, nu se pricepe mai bine ca noi să fabrice religii. Sunteți siguri că nu doriți să ne încredințați nouă zeții? Brațul lui Vassur zvâcni scurt și se opri la
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
este faptul că Regele nostru și-a exprimat speranța că vei repune șandramaua asta pe picioare și ne vei putea ajuta dacă dăm greș. Dar nu înainte ca noi să ne recunoaștem neputința. Și nu uita niciodată că acum secretul Abației e în mâinile noastre! Nu ne intereresează să vă luăm negoțul cu Dumnezei. E o treabă murdară, sub demnitatea curții regale. Dar să nu vă imaginați că veți mai putea sfida vreodată pe regele meu așa cum ați făcut-o până
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Folosești vorbe mari, Diribal. Timp, Dumnezeu... - Iar tu te joci cu vorbele mari, popo! Cu un gest scurt, consilierul regal închise ușa navetei care decola cu un fâșâit puternic. Nava se pierdu repede printre norii verzi care pluteau veșnic deasupra Abației. Starețul se așeză pe o bancă de piatră de lângă piersic. Privi spre zidul ciobit al Fortăreței. Legenda caracterului inexpugnabil al cetății călugărilor terrani se spulberase... Deși nu aveau cum să fie înarmați cu lasere militare grele, barbarii vechii Terre nu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
vor putea nicicând să ne puna în pericol. Un timp o să vă lăsăm în pace" îl asigurase Diribal. Secretul meu? Secretul Tău, Doamne. Lucrarea Ta cea mai tainică! Adia un vânt ușor dinspre câmpia arsă a Pannoniei. Piersicul din curtea Abației înflorise doar cu o seară înainte, bucurîndu-i pe frații care încă îi mai jeleau pe cei șase sute dintre ei care fuseseră uciși de gărzile regale. Lucrurile intraseră oarecum în normal. Abatele gândi că era prima zi obișnuită în Fortăreață din
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Mirial înainte de plecare, novicele cu care își împărțise nopțile timp de mai bine de trei ani. Mătura mobilele simple cu o ultimă privire și închise ușa de lemn negru în urma lui. Bocancii grei stârneau zvonuri sinistre pe culoarele pustii ale Abației. Ajuns în cel mai întunecos dintre beciuri, Starețul își așeză palma stângă și ochiul drept în fața unor fante abia ghicite în zidăria veche. Cu un scrâșnet de uscăciune, un bloc imens de piatră se dădu la o parte lăsîndu-l pe
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
în firea lucrurilor să fie așa. La urma-urmei Mântuitorul avea să se ridice din morți, dintr-un coșciug. Fiecare Ou avea înscris pe el destinația: Delta IV, Pruzz, Nova Betelgeuse... Toate cele 643 de lumi agricole pe care le însămînțase Abația. Aproape o sută de miliarde de suflete. Ce tăvălug uriaș aveau să stârnească aceste Ouă, ce forță dumnezeiască aveau pletele Sfântului Augustin! Abatele terminase de închis Ouăle și se așeză să le mai contemple încă o dată. - Șase sute patruzeci și trei
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Sfântului Augustin. Iar acum el avea să revină! Mereu altul și mereu același! ce definiție sublimă pentru un Mîntuitor! Niciodată vreo altă clonă nu ajunsese înaintea Sf. Augustin să treacă purgatoriul și să Însămânțeze vreo lume. Fără ca cineva să bănuiască, Abația crease religii plecând de la esența unui singur profet. Iar acum, Cristos avea să vină din nou! Din pletele Sf. Augustin, Ouăle aveau să-l nască pe Augustin și să-l ducă din nou pe Lumile Agricole, același fiu al lui
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Augustin, unit în cele 643 de întrupări ale sale va fi arhanghelul care va suna din goarna răzbunării. - După chipul și asemănarea Ta, Doamne! rosti simplu Abatele apăsând o manetă. O imensă placă de beton culisă în curtea din centrul Abației, strivind piersicul înflorit. Ca la un semn, Ouăle își luară zborul spre a doua Însămânțare. Erau atât de mici încît puteau pătrunde lesne prin apărările orbitale extrem de rarefiate ale Lumilor Agricole. Și, pe fiecare planetă înrobită îl vor aduce din
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Lumilor Agricole. Și, pe fiecare planetă înrobită îl vor aduce din nou pe Mesia, încheind un Timp, stârnind o nemărginire, pornind războiul ultim. Abia a doua zi, când ajunsese la o distanță sigură, Abatele scoase un emițător micuț. Pe locul Abației răsări un soare. Antica armă nucleară își făcu datoria, ștergând orice urmă a Fortăreței. Urmau timpuri interesante. Crist și Anticrist, oameni și extratereștri se vor lupta pe viață și pe moarte. Armaghedon! Abatele privi cu încredere zarea verde. Nu era
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]