1,869 matches
-
ultima conspirație, condusă de marele vornic Manolache Bogdan și marele spătar Ioan Cuza, care își vor pierde capetele pentru aceasta, s-au aflat implicați unii mari boieri moldoveni precum Iordachi Dărmănescu, cel pentru care, în 1787, arhidiaconul Gherasim traducea lucrarea abatelui Prau, Taina francmasonilor sau Manolache Romano 86. Este posibil ca Balș să fi avut oarecare legături cu conspiratorii moldoveni, în special cu Romano, care-i era prieten. După descoperirea complotului, în vara anului 1778, Manolache (Manole) Romano a fugit din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
aulic, 281 Plutarch, 26 Polek, Johann, 47, 48, 51, 54, 60, 64, 66, 68, 76-78, 83, 98, 108, 131, 132, 160, 164, 167, 187, 189, 190, 213, 341 Polibius, 26 Pope, Alexander, 26 Popescu-Teiușan, Ilie, 23 Popovici, Moise, 252 Prau, abate, 70 Prodan, David, 32, 35, 41, 44, 83, 114, 118, 149, 159, 203, 205, 210 Prokopowitsch, Erich, 39, 75, 185, 208, 228-232, 266-268, 273, 280 Protopopescu, Lucia, 97, 153, 194, 197, 255, 272, 274 Proust, Jaques, 30 Pufendorf, Samuel, 32
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ritualuri și a conținutului miturilor ce servesc la fundamentarea lor. O analiză diacronică ne-ar fi condus însă la același rezultat. Fiindcă istoricii religiilor și folcloriștii admit în general că originea îndepărtată a lui Moș Crăciun se află în acel Abate al Veseliei, Abbas Stultorum, Abate al Dezordinii (care traduce exact englezescul Lord of Misrule) - toți, personaje care sînt, pentru o perioadă determinată, regi ai Crăciunului și în care îi recunoaștem pe moștenitorii regelui Saturnaliilor din epoca romană. Or, Saturnaliile erau
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
ce servesc la fundamentarea lor. O analiză diacronică ne-ar fi condus însă la același rezultat. Fiindcă istoricii religiilor și folcloriștii admit în general că originea îndepărtată a lui Moș Crăciun se află în acel Abate al Veseliei, Abbas Stultorum, Abate al Dezordinii (care traduce exact englezescul Lord of Misrule) - toți, personaje care sînt, pentru o perioadă determinată, regi ai Crăciunului și în care îi recunoaștem pe moștenitorii regelui Saturnaliilor din epoca romană. Or, Saturnaliile erau sărbătoarea larvae-lor, adică a morților
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
rînd, pedepse și daruri. Să adăugăm că, precum katchina, prototipul arhaic al lui Saturn este un zeu al germinației. În fapt, personajul modern al lui Santa Claus sau al lui Moș Crăciun rezultă din fuziunea sincretică a mai multor personaje : Abatele Veseliei, episcop-copil ales sub protecția Sfîntului Nicolae, și Sfîntul Nicolae însuși, din a cărui sărbătoare își trag originea în mod direct credințele legate de ciorapi, de încălțări și de coșurile caselor. Abatele Veseliei domnea în ziua de 25 decembrie ; sărbătoarea
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
rezultă din fuziunea sincretică a mai multor personaje : Abatele Veseliei, episcop-copil ales sub protecția Sfîntului Nicolae, și Sfîntul Nicolae însuși, din a cărui sărbătoare își trag originea în mod direct credințele legate de ciorapi, de încălțări și de coșurile caselor. Abatele Veseliei domnea în ziua de 25 decembrie ; sărbătoarea Sfîntului Nicolae are loc pe 6 decembrie ; episcopii-copii erau aleși în ziua Sfinților Inocenți, adică pe 28 decembrie. În Scandinavia, perioada numită Jul era celebrată în decembrie. Sîntem trimiși direct la acea
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
masa stăpînilor, iar aceștia din urmă le devin slujitori ; mesele îmbelșugate sînt deschise tuturor ; sexele schimbă veșmintele între ele. Dar, în același timp, grupul social se scindează în două : tineretul se constituie într-un corp autonom și își alege suveranul, abate al tineretului sau, ca în Scoția, abbot of unreason ; și, așa cum indică acest titlu, tinerii se dedau unui comportament nesocotit ce se traduce prin abuzuri comise în defavoarea restului populației și despre care știm că, pînă în epoca Renașterii, luau formele
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
mai extreme : blasfemie, furt, viol și chiar crimă. În timpul Crăciunului ca și în timpul Saturnaliilor, societatea funcționează după un dublu ritm de solidaritate sporită și de antagonism exacerbat, iar aceste două caracteristici sînt date ca un cuplu de opoziții corelative. Personajul Abatelui Veseliei efectuează un soi de mediere între aceste două aspecte. El este recunoscut și chiar instalat în funcție de către autoritățile reglementare ; misiunea lui este să comande excesele, menținîndu-le totodată între anumite limite. Ce raport există între acest personaj și funcția sa
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
mai spus, Moș Crăciun din Europa Occidentală, cu predilecția lui pentru hornuri și încălțări, rezultă pur și simplu dintr-o deplasare recentă a sărbătorii Sfîntului Nicolae, asimilată cu celebrarea Crăciunului, trei săptămîni mai tîrziu. Asta ne explică faptul că tînărul abate a devenit un bătrîn, dar numai în parte, fiindcă transformările sînt mai sistematice decît ar putea face să se admită hazardul conexiunilor istorice și calendaristice. Un personaj real a devenit un personaj mitic ; o emanație a tineretului, simbolizînd antagonismul lui
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
în măsură să dăm răspuns celor două întrebări puse la începutul acestui studiu. De ce se dezvoltă personajul lui Moș Crăciun și de ce Biserica urmărește cu neliniște această dezvoltare ? Am văzut că Moș Crăciun este moștenitorul și în același timp antiteza Abatelui Nesocotinței. Această transformare este în primul rînd indiciul unei ameliorări a raporturilor noastre cu moartea ; nu mai considerăm că este de folos, pentru a fi eliberați de obligațiile față de ea, să-i permitem periodic să bulverseze ordinea și legile. Relația
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
om. Nu-L pot defini, dar El e totul în toate. Slavă dau lui Hristos Dumnezeu și Om!”. PARTEA a II-a POEZIA ÎNCHISORILOR Volumul Poeți după gratii, Mănăstirea Petru Vodă, 2010 O definiție foarte interesantă este dată poeziei de abatele Brémond: , în contextul în care atât poezia, cât și rugăciunea au fost probabil, alături de credință, pilonii principali ai rezistenței sufletești și fizice în temnițele comuniste. Demn de semnalat este de asemenea faptul că n-am descoperit în temnițele comuniste o
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
se împletesc afectuos. Unele dintre firme nu reproduc decât un obiect simbolic: ciorchini, recipiente pentru vin, pahare, etc. Altele reprezintă veritabile tablouri ale vieții de odinioară. Aceste genuri de firme ornau și tavernele Lumii Noi din secolul al XIX-lea. Abatele din Cîteaux a introdus în secolul al XVI-lea, la podgoria Clos-de-Vougeot, în Bourgogne, o decorațiune care combină arta statuară și ornamentală a numeroaselor castele din apropierea podgoriei. Meșteșugurile lemnăriei și dogăriei s-au bucurat și încă se mai bucură de
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
încadrărilor corecte ale descoperirilor de artă parietală. Institutorul și preistoricianul francez Denis Peyrony (1869-1954) este autorul cercetărilor în zona Les Eyzies-de-Tayac (supranumită inima Preistoriei franceze), descoperind celebrele stațiuni și grote, unele cu picturi rupestre, de la Combarelles, Font-de-Gaume, La Ferrassie etc. Abatele Henri Breuil (1877-1961) a fost primul specialist al artei preistorice din Franța și Spania, pe care a ordonat-o în colaborare cu L. Capitan, Ed. Piette, D. Peyrony, Em. Cartailhac, îndeosebi în volumul Quatre Cents Siècles d’art pariétal (1952
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
Henri Breuil (1877-1961) a fost primul specialist al artei preistorice din Franța și Spania, pe care a ordonat-o în colaborare cu L. Capitan, Ed. Piette, D. Peyrony, Em. Cartailhac, îndeosebi în volumul Quatre Cents Siècles d’art pariétal (1952). Abatele Breuil a situat arta preistorică paleolitică în contextul magic și religios, considerând că grotele respective au fost locuri de ceremonii, de inițiere, cu practici adecvate, dar fără a se hazarda în descifrarea sistemului gândirii spirituale a creatorilor lor. În sprijinul
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
de istorie naturală și medicină, cu un Cabinet numismatic și arheologic, cercetări efective au fost efectuate abia spre sfârșitul aceluiași secol, ocazionate de descoperirea celebrei stațiuni eponime de la Cucuteni-Cetățuia, de către Theodor Burada. În prima jumătate a secolului al XX-lea, abatele H. Breuil vizitează mai multe stațiuni paleolitice în Transilvania și publică Stations paléolithiques en Transylvanie; fiind invitat de către C.S. Nicolăescu-Plopșor să viziteze peșterile cu elemente de artă, considerate paleolitice, abatele Breuil publică Travaux sur les peintures rupestres d’Olténie, precizând
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
Theodor Burada. În prima jumătate a secolului al XX-lea, abatele H. Breuil vizitează mai multe stațiuni paleolitice în Transilvania și publică Stations paléolithiques en Transylvanie; fiind invitat de către C.S. Nicolăescu-Plopșor să viziteze peșterile cu elemente de artă, considerate paleolitice, abatele Breuil publică Travaux sur les peintures rupestres d’Olténie, precizând caracterul postpaleolitic al acestora. În aceeași perioadă, Et. Patte a vizitat mai multe stațiuni paleolitice din Transilvania, Moldova și Basarabia, pe care le-a luat în considerație în lucrarea Souvenirs
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
proclamării regatului. După aceea e primit de Elisabeta. După-amiaza avut mult de scris. Elisabeta are din nou dureri de gât și nu se simte deloc bine, și eu sunt foarte obosit. Ora 6 la mica mănăstire, acolo predică germană a abatelui, foarte bună, ținut până la 7, a fost plin și cald. Afară vânt rece. Ora 7½ cinat. Elisabeta merge la teatru, eu scris până la 11, lui papa etc. Camerele discută calea ferată pentru Dobrogea, însă nu pot cădea de acord asupra
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Palat. Seara scris. Duminică, 12/24 decembrie Întunecat, mohorât, Ploaie. Ora 9½ la mica mănăstire, liturghie și predică. Ora 10½ înapoi la Cotroceni. Cu Elisabeta, scris. Orele 1-4 audiențe. Cernat la mine, căruia îi exprim regretul meu în legătură cu votul Senatului. Abatele micii mănăstiri, care va fi mutat la Frankfurt am Main; îi dau la despărțire Steaua României clasa a V-a. Ploaie torențială. Seara cu Elisabeta, care se simte enorm de slăbită, are febră. Îi vine greu să vorbească. Ne gândim
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
fotografiile de la Sinaia. Ora 10½ în pat. Marți, 9/21 octombrie. Nunta de aur a scumpilor părinți. Vreme minunată. Ora 6½ sculat. Ora 7½ spovedit la biserica mare. Acolo mama și Carola. Ora 8 liturghie în capela castelului, ținută de abatele de la Einsiedeln. Părinții și copiii, tante Marie și Carola la comuniune. Dejun en famille. Felicitări. Ora 10 felicitări în ținută de gală, din partea întregii familii, în frunte cu împăratul, care îi dă lui papa un portret și Vulturul Negru cu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
se strânge toată familia în salonul roșu, în ținută de gală, eu colanul ordinului Vulturul Negru. Mergem în sala cavalerilor, papa și mama cu împăratul, eu cu Carola, Elisabeta cu Albert și kronprințul Prusiei. Ceremonie a episcopului Hefele, predică a abatelui von Emaus din Praga, iluminat foarte frumos, 130 persoane. Împăratul ține un discurs frumos, papa răspunde, dar nu-l poate duce la capăt. Cerc până la ora 9. Apoi plimbare cu trăsura prin orașul frumos iluminat, Leopold merge cu kronprințul, eu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
bucurat de atenția marilor noștri români și a rămas înscris cu litere de aur în opere de seamă ale litera turii ro mâne. Iată doar câteva însemnări din opera lui Sado veanu: în „Zodia cancerului” autorul își poartă eroul său, Abatele Marenne, prin Moldova în chip de observator și comentator a celor văzute). în toamna anului 1679, trimis de regele Franț ei la Po artă cu o misiune secretă, călugărul intră în Moldova, venind din Lehia. „deși călugăr închis în mantie
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
observator și comentator a celor văzute). în toamna anului 1679, trimis de regele Franț ei la Po artă cu o misiune secretă, călugărul intră în Moldova, venind din Lehia. „deși călugăr închis în mantie și rânduieli aspre la mânăstirea sa, abatele era și un om de lume și, neuitând pe Dumnezeu și jurământul, ținea socoteală de oameni. Ținea socoteala și de plăcerea sa“. În popasul făcut la gospodăria săteanului Griga Lazarel, uimit de multele lucruri văzute, printre care și taraful de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și un om de lume și, neuitând pe Dumnezeu și jurământul, ținea socoteală de oameni. Ținea socoteala și de plăcerea sa“. În popasul făcut la gospodăria săteanului Griga Lazarel, uimit de multele lucruri văzute, printre care și taraful de lăutari, abatele apreciază mai ales sarmalele și zama de potroace, dar și vinul d e Cotnar . Astfel, în romanul amintit mai sus, în vara a nului 16 79, la Hârlău, sosește abatele de Marenne, dintr-o veche familie franțuzească, în chip de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de multele lucruri văzute, printre care și taraful de lăutari, abatele apreciază mai ales sarmalele și zama de potroace, dar și vinul d e Cotnar . Astfel, în romanul amintit mai sus, în vara a nului 16 79, la Hârlău, sosește abatele de Marenne, dintr-o veche familie franțuzească, în chip de misionar. Îl călăuzea Ilie Turculeț, căpitan de steag și era așteptat de Duca Vodă. Este întâmpinat și de beizade Alecu Roset, care l invită la proprietatea sa de la Cotnari. Dar
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cu ciocanul, și poștă rânduită, și toate ca-n palmă. Aici la noi, Domnul Dumnezeu ne-a poruncit să n avem căi statornice, ca s ă nu ne găsească dușmanii. Dacă n- avem oștile crailor, ne împresurăm de pustie. Domnul abate Paul de Marenne era curios să afle ce vorbe pot schimba oamenii pe asemenea drum cotit și pe asemenea întuneric de păcură. Ceru lămurire c u glas s căzut lui Alecu Ruset și beizade îi tălmăci cu plăcere numaidecât observările
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]