26,173 matches
-
lumii, Între care se Întinde arcul istoriei universale". Luna este de asemenea metafor? a timpului cosmic. În aceast? ipostaz? de ochi ceresc „ce prive? te lumea În obiectivitatea impasibil? a gândului pur, deci În transparen?a rece a inteligen?ei absolute" , ea devine simbol al cunoa?terii pure, „imagine perfect? a contemplă?iei" privilegiu de care doar filozofia ?i poezia se bucur? În opera eminescian?. Privit? din aceast? perspectiv? filozofic?, luna este prin urmare „ochiul revelator al iluziei", Întruparea inteligen?ei
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
În dep?rt?ri pan? ce pier („...ard dep? rt?rilor / Pan? ce pier"), stelele sunt În poezia eminescian? metafore ale luminii. Semnifică?iile acestui topos poetic sunt multiple: s?la? al sufletelor, Întruchipeaz? efemerul existen?ei umane sau dimensiunea absolut? a genului. Privite ca elemente ce configureaz? liric peisajul eminescian, uimesc prin frumuse?e ?i str?lucire, dar ?i prin intensitatea sentimentelor pe care le exprim?: iubire, dor, triste?e, singur?țațe, tragismul existen?ei sortite efemerului; considerate elemente ale
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Limba "lucră" singură, are anumite legi de acțiune. Iluzia în care ne-am legănat pînă adineaori, că autorul poate interveni, se pulverizează. Nu mai rămîne absolut nimic. Limba, personajele, acțiunea au (cînd nu sînt siluite de niscaiva nechemați) o autonomie absolută. Amestecul dramaturgului în această lucrătură este inadmisibil. Ceea ce autorul are de făcut, și doară nu-i puțin lucru, este să aleagă personaje, scheme, tipuri de limbaj, iar apoi să le lasă să lucreze singure. E foarte greu de rezistat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
făcut pe om și a suflat în fața lui suflare de viață și s-a făcut omul ființă vie.” (Facerea 2, 7). Creatorul tuturor celor văzute și nevăzute, de la atom până la cea mai mare planetă care gravitează în Cosmos este Stăpânul Absolut al Creației Sale. Dumnezeu a suflat peste bulgărele de humă suflare de viață, făcând omul ființă vie. A Lui este suflarea de viață, la El se întoarce la timpul sorocit. Numai Dumnezeu poate lua ceea ce El a dăruit. Viața este
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
absent spre rândurile de butoane. Degetul mare apasă ferm butonul roșu din stânga-sus și ecranul devine negru. Liniștea care urmează e întreruptă doar de electricitatea statică pe care televizorul o emite în inerție. Apoi, zgomotul se topește într-o tăcere absolută. Tăcerea e întreruptă doar de sunetele care reușesc să treacă prin ușa băii. Acolo e soția mea. Apa curge în șuvoaie subțiri pe coapsele Sophiei. Soția mea. Apa, amestecată cu săpun lichid și transpirație, con ține urmele de netăgăduit ale
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
inevitabilă care se apropie tăcută le așterne ceață lăptoasă peste ochi, încetul cu încetul, în timp ce cozile mici tresăltă din ce în ce mai slab pe fundul bărcii. Este o trecere graduală și agonizantă către neființă, dar cei doi pescari o tratează, totuși, cu indiferență absolută. Unul dintre ei se apleacă, apucă o sticlă cu lichid incolor, deșurubează dopul metalic, apoi o duce la gură și ia câteva gâturi. Se scutură, apoi râgâie și, privind pluta care se ivește pe jumătate dintre valurile mici, spune pe
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
are, pe lângă rolul de a forma, și pe cel de a conserva. O parte din discuțiile despre lipsa efectelor sociale ale anumitor forme de învățământ este datorată exacerbării pragmatismului. Nu cunoaștem îndeajuns consecințele acestor "gesturi didactice" pentru a da sentințe absolute. E o scuză? Poate! Dar dacă nu e? Tendința actuală a Occidentului în domeniul învățământului și a cercetării este orientarea spre interdisciplinaritate. Dar interdisciplinaritatea înseamnă de fapt filozofie. Bucuria pe care o trăim când descoperim un mod de gândire care
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Cum suntem un organism compus din diferite mișcări, starea de repaus e doar relativă. Deseori problema o constituie modelele de repaus pe care le alegem și cu care tindem să ne identificăm, fără ca acest lucru să fie posibil la modul absolut (e drept, esența repaosului în acest caz este dată tocmai de această tindere). A avea o teorie care explică ceva înseamnă deseori că subiectul explicației suntem noi; teoria este elaborată pentru a ne satisface pe noi și nu pentru a
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
efortul de a gândi un loc fără oameni este centrat pe aspectul fără oameni, deci al oamenilor ca absență. De aici derivă aspectul de "pentru noi" pe care-l prezintă lumea. Motiv pentru care e greșit a crede în obiectivitatea absolută. Interesul societății de creștere a natalității, pe fondul unor previziuni demografice sumbre, manifestat prin diversele forme de stimulare, a condus la "meseria" de mamă; este vorba de femei ce dau naștere (uneori cu acordul soțului, în cazurile tot mai rare
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
reflex ne-a fost creat de romanele de dragoste, de filmele de "love story" americane etc., care, toate, creează "nevoia de a ști că iubești". Dacă societatea n-ar mai glorifica atât de mult iubirea, făcând din ea o valoare absolută, și dacă ne-am întoarce măcar în vecinătatea faptului de a considera iubirea ca fiind aproape o "nebunie temporară", am avea mai puține dorințe de a ne ști iubind (ideea că toată lumea trebuie să iubească este falsă), trăind mai puține
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
avea trăiri similare cu persoana ale cărei idei le citim la un moment dat. Această posibilitate este potențată de similitudinile existente pe fondul de lume în care ne situăm. Care este transcendentalul numărului? Pentru a putea pedepsi, legea prezumă libertatea absolută în modalitatea în care ea este postulată de Sartre, recurgând chiar și la conceptul de rea-credință: ești prezumat a ști toate legile pentru că, teoretic, ai fi putut să le știi dacă ai fi vrut. Lipsește însă conștiința de lege, fiind
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
fost și care suntem. Chipul pe care-l avem astăzi poartă pe el amprenta libertăților trecute. Mondializarea conduce la o creștere a numărului de elemente asemănătoare din cadrele specifice diverselor culturi. Însă chiar dacă presupunem că ar tinde către o identitate absolută, nu cred că aceasta ar putea fi posibilă vreodată. Vor exista continuu diferențe, fie și numai pornite de la tendințe identitare. Doar întâlnirea cu locuitori ai altor planete ar putea forța orientarea către aceeași identitate. Ceea ce arată că unicul are nevoie
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
putere asupra vieții lui. Pentru ca acest mecanism să fie posibil am inventat voința: oamenii voiesc să facă un act ori altul; de aceea merită pedepsiți pentru actele lor. În felul acesta ne încărcăm în orice moment semenii cu prezumția libertății absolute și a cunoașterii binelui și răului pentru a ajunge la ceea ce ne dorim: povara responsabilității absolute. Eul dezvoltat pe fondul moralei este unul al responsabilității, un eu pasibil de a fi continuu vinovat. De aici angoasa față de semeni; însă fără
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
facă un act ori altul; de aceea merită pedepsiți pentru actele lor. În felul acesta ne încărcăm în orice moment semenii cu prezumția libertății absolute și a cunoașterii binelui și răului pentru a ajunge la ceea ce ne dorim: povara responsabilității absolute. Eul dezvoltat pe fondul moralei este unul al responsabilității, un eu pasibil de a fi continuu vinovat. De aici angoasa față de semeni; însă fără ei nu putem trăi. Știi că ai ajuns la înțelepciune atunci când începi să nu mai judeci
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
m cubi), după Dunăre. Cele mai mari debite s-au înregistrat în 1940, 1942, 1953, 1956, 1963, 1970, 2005, 2008 (1950 m c/s), iar debite minime s-au înregistrat în anii 1951, 1953, 1954, 1960, 1963, 1964, 1973. Minima absolută s-a înregistrat la Lespezi pe 30.08.1961 (2,01 mc/s). Hidronimul Siret, de origine indo-europeană, provine de la serum = lichid, apă; stru = a curge; apă care merge. Afluenții Siretului sunt: Probota, Heci (Trestioara), Conțeasca pe dreapta, Buda, Sirețel
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în acea perioadă, în care Nadia era considerată cea mai mare gimnastă a lumii. Nadia Comăneci este una dintre femeile pe care Ion Dolănescu le-a adorat și iubit. Cei doi au fost la un pas de căsătorie, scrie !. Campioană absolută de la Montreal avea 25 de ani și era nelipsita de la petrecerile, care se țineau lanț în casa lui Ion Dolănescu. De altfel, se spune că în momentul în care Nadia a fugit din România, în noaptea această de 27/28
Nadia Comăneci și Ion Dolănescu, idila care era să se termine cu o căsătorie by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71923_a_73248]
-
fapt, scriu pe un ricorso al haosului ordonat / de anxietate / sau mai bine zis scriu toate mărturiile despre libertate ale celor care locuiesc în / emisfera mea dreaptă / ca într-o agenție de știri / pentru internauți / știut fiind că o conștiință absolută a sinelui liber / atinge un maximum de amplitudine atunci cînd se reflectă în haosul iubirii" (scriu despre lume ca despre un val de crime fără autor). Cu o energie de nietzscheană nuanță, autoarea face, în marginea scrisului definit sentențios-elansat drept
Între natură și artificiu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7199_a_8524]
-
pescarului ca un dicționar de cuvinte magice). E o libertate dureroasă, derivată, luciferică. Chip al căutării sale, actul scriptic reprezintă o "conștiință aflată în implozie", care "s-a accelerat brusc", aptă a se propulsa "în planctonul de cuante al libertății absolute". Se află aici, într-un cochet amestec, un pozitivism lejer, ŕ la page, cu o nuanță însă de legat alchimic, și o metafizică neagră a libertății, adică un joc de contrarii aidoma celui ce domină întreaga poezie în chestiune, care
Între natură și artificiu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7199_a_8524]
-
nu dau vești bune. ANM a emis cod galben de ploi în Moldova. Președintele Consiliului Județean Galați a declarat, în ședința comandamentului pentru situații de urgență convocată la Guvern, că "La ora actuală, sursele de apă, fântânile, sunt compromise. Avem absolută nevoie de apă îmbuteliată pentru că există cert risc epidemiologic. Deocamdată evident că nu avem boli digestive cu transmitere prin apa poluată, dar aceasta va fi o problemă pe termen cel puțin mediu", scrie Mediafax. Nicolae Bacalbașa a adăugat că " Se
Risc de epidemii la Galați. Sursele de apă potabilă, distruse by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/72054_a_73379]
-
uman, eternitatea se dobândește prin voința de a fi și a stăpâni peste tot, de a rămâne în memoria altora, e o idee care a prins putere în creierul omului, prin persistență. Persistență prin putere, luptă și abilitate, ca virtuți absolute. Voința e principiul mișcării. Peste tot lumea însuflețită luptă pentru a supraviețui, cu acel simț înnăscut de a vrea. Celula e oarbă. Conștiința se uită la ea însăși. Omul la ceilalți. Realitatea e acțiune. A fi e a dori și
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
se ia în posesie. Egoul e dorință și în același timp voința (conștientă sau inconștientă) de a-și satisface dorința. Eliberarea lucidă de dorințe și vrere e ceea ce misticii fac. Dar ei le transformă în iubirea de Dumnezeu, o iubire absolută a existenței. Renașterea a ridicat demnitatea eului, omul se poate uita cu demnitate la semenii lui. Epoca barocă l-a impulsionat și i-a dat vanitate. Rațiunea are pretenția de a explica existența lui Dumnezeu pe cale pur logică. O logică
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
și de conștiință, nepermanente și impersonale. Eul tinde spre revelarea și contopirea cu realitatea ultimă. La Greci eul e unul colectiv, un obiect ca oricare altul. La creștinii Evului Mediu eul are un destin și o misiune. Dumnezeu e Ideea absolută, omul e în chipul lui Dumnezeu, moralitatea e intrinsecă lui Dumnezeu. Creștinismul are în vedere un proces dinamic al contrariilor pe o spirală a transcendenței planurilor realității și spiritului, de la păcatul original la salvare. Aceasta se face prin recunoașterea naturii
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
ascendentă: de la un eu-voință sau spirit natural, impersonal, anorganic ori biologic, reflex, la un spirit personal, conștient de sine și de lume, dar individualist, până la un spirit care se ia în posesie, moral și altruist, terminându-și evoluția în Ideea Absolută, în frumusețe și bine, în Dumnezeu. Voința superioară e deasupra cauzalității și efectului, ținând totuși cont de ele, e liberă, imortală și incoruptibilă, într-o aventură a Eului, a Voinței și Spiritului, a devenirii lor.
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
protagonistul ei. Ce poate fi mai firesc? Cînd mă mișc în lumea mea, am înclinația involuntară de a interpreta experiențele pe care le trăiesc ca pe niște evenimente ce se referă la mine însumi. În ochii mei, eu sunt referința absolută a vieții mele, și asta fiindcă eu o trăiesc și nu altul, și de aceea tot ce intră în raza ei de acțiune mă privește direct și imediat. Nu e nimic absurd și exagerat în această optică: așa gîndim cu toții
Defuncta ploaie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8721_a_10046]
-
o dată cu neașteptata și teribila creștere a temperaturii corpului. Era cât pe ce să adoarmă, când a deschis ochii, tresărind speriată. Ce a îngrozit-o a fost tăcerea. Nu se mai auzea nici vântul, nici glasurile mercenarilor, nici zgomotul vehiculelor. Tăcerea absolută era cutremurătoare. Avea cumplita senzație că era îngropată în nisip de mai multe zile. Lumina care ajungea filtrată până la ochii ei i se părea acum mai puțin agresivă. Și-a pus bărbia în piept și a scos cu greu capul
Luis Leante - Cât te mai iubesc by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8737_a_10062]