9,323 matches
-
Claire a început să dea vina pe Lee. A spus că ea, adică Lee, nici măcar nu a încercat să o ajute. Lee a scos-o afară ca să evite o scenă la petrecere. A încercat să o calmeze pe Claire. Am accentuat cuvântul important din toată relatarea aia încâlcită. —Afară? — Erau pe terasă. Eu eram în bucătărie, au trecut pe lângă mine și au ieșit pe ușa de la bucătărie. Nici nu cred să mă fi văzut Claire. Deja începuse să țipe. Au stat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
și colegele ei aveau niște fețe cu totul și cu totul nelalocul lor, privindu-l din păcate într-un fel absolut compătimitor. - Sabina Kaly nu este? întrebă el, încet. Tăcerea care urmă îi dădu însă o senzație neplăcută, care se accentua pe măsură ce observa că persoanele prezente refuză să-i vorbească. Conștiința faptului că se întâmplase ceva rău începea să prindă din nefericire un contur din ce în ce mai clar în sufletul său, făcându-l să amețească, cu tâmplele pulsându-i nebunește de teamă. Îngrijorat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
de ce a adus ea banii. Mama stătea stingheră în paltonașul ei mâncat de molii și cu căciulița ei caraghioasă de sub care ieșeau șuvițe de păr cărunt (avea cincizeci și șapte de ani). Privea neajutorată și cu emoție vizibilă (care-i accentua aspectul jalnic) spre pâlcurile de liceeni care treceau în fugă pe lângă ea, râzând când o vedeau și strigându-și nu știu ce unul altuia. Ajuns aproape de ea, am vrut să trec neobservat, dar mama, văzându-mă, s-a luminat de un zâmbet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
Pop după ce îi dădu și foc. Chiar vreau! Gândiți-vă că de o lună și ceva stau degeaba. Nu m-am mai apropiat de vreun dosar de atunci. Abia aștept să mă apuc de lucru! Să ne apucăm de lucru! accentuă Pop. E secția mea, iar tu nu poți să lucrezi aici, nu ai jurisdicție. Să ne înțelegem de la început! Mă bucur enorm că vrei să fii alături de mine dar nu vreau să te apuci de anchete de unul singur. Tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Poate reușea să-l convingă pe comandantul secției de poliție că aveau de a face cu un asasin în serie, un psihopat care lovea fără milă și începuse să ucidă tot mai des. Probabil că starea acestuia de delir se accentua, pe măsură ce timpul trecea, setea de sânge devenind tot mai greu de stăpânit. Comportamentul era tipic, iar tânărul polițist avea impresia că vede în fața ochilor un caz descris în manualul de psihologie a crimei. Așa acționau toți, la început erau oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
vorbe: arta și morala se Întemeiau pe două premise divergente, fiind, așadar, incompatibile. S-ar putea spune, după cum susținea Franckel, că Întreaga operă a lui Ben Haas, și cea poetică și cea filosofică, nu urmărea decît această demonstrație care să accentueze, o dată În plus, incongruența celor două concepte. Deși el căuta să tempereze acel „sau-sau“ kierkegaardian, exemple din istoria ideilor și Îndeosebi din literatură vor dovedi că dilema era aproape insurmontabilă. „Arta este creația vanității, iar morala este absența vanității
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Începea curia aristocrată și unde mulțimea se mai rărise, el ridică ochii. În lumina zorilor, la un balcon, văzu o pată de un alb strălucitor. Aplecată peste balustradă, toată În alb, stătea mama lui, iar În spatele ei, parcă pentru a accentua strălucirea de crin a rochiei - uriașe frunze verzi de filodendron. (Știa bine rochia aceea, era o relicvă de familie, una din străbunici o purtase la o nuntă imperială.) Se Îndreptă iute, aproape sfidător, dorind să strige mulțimii Întărîtate că un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
moșia lui Ștefan Rosetti și care lasă mărturie despre aceasta într-o carte bisericească, Dumitru Corniță care lasă însemnări despre bejenarii veniți în 1784 și despre stabilirea lor în lunca Dunavățului. Procesul de sărăcire a unor familii răzășești s-a accentuat în secolul al XIXlea, când o mare parte din satele răzășești din Moldova au fost acaparate de marii boieri. Este și cazul lui Ion Birdilă, ginerele lui Dumitru Bârgu, care, neavând cu ce plăti birul, fuge în satul Câmpeni (Secuieni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Miloș (Petru) care s-a căsătorit aici și a rămas la moșie ca paznic. După sârbi a adus bulgari care erau grădinari, toată valea Pârâului Roșu era o grădină, din fund, de la izvoare până la Valea Boțului. În legătură cu raporturile țăran/boier, accentuează ceea ce era cunoscut: Se dădeau la ziua de muncă de toate (produse de care avea nevoie țăranul). dacă se lua mai mult, se trecea în contul obligațiilor pentru anul viitor. Sofia Boteanu și Vasile Rosetti au fost ridicați din casele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
adevăr.33 întradevăr, dupăă reforma agrară din 1864 cele 708.000 gospodării țărănești posedau 3.140.000 ha, mai puțin decât cei 5.000 de moșieri care dețineau 3.810.000 ha. În lumea satelor a început și s-a accentuat un proces de diferențiere socială: în 1905, 36.319 gospodării înstărite dețineau 18% din pământul țărănesc, 452.790 gospodării între 2 și 5 ha, reprezentând 36% din numărul gospodăriilor țărănești, 14% alcătuiau grupul mijlocașilor care posedau între 5 și 10
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Bacău 14. Hură Maria Liceul Industrial Bacău 15. Boca Silvia Școala Normală de fete Bacău 266 Până în 1945 direcțiunea școlii din Lunca a fost asigurată, alternativ de Ilie Pintilescu și Dumitru Arbureanu, iar mișcarea cadrelor școlii, în timpul și după război, accentua lipsa de stabilitate generală, societatea fiind antrenată în căutarea unui drum nou, necunoscut. În 1945, Gh. Călinescu, venit de pe front, funcționeaz la școala din satul natal, care îndeplinește pentru un an funcția de director, în condițiile în care Ilie Pintilescu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Miloș (Petru) care s-a căsătorit aici și a rămasă la moșie ca paznic. După sârbi a adusă bulgari care erau grădinari, toată valea Pârâului Roșu era o grădină, din fund, de la izvoare până la Valea Boțului. În legătură cu raporturile țăran/boier, accentuează ceea ce era cunoscut: Se dădeau la ziua de muncă de toate (produse de care avea nevoie țăranul). dacă se lua mai mult, se trecea în contul obligațiilor pentru anul viitor. Sofia Boteanu și Vasile Rosetti au fost ridicați din casele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fenomenul migrării spre oraș (Bacău, în principal!) nu a influențat negativ scăderea populației din satele comunei. După evenimentele din 1989, migrarea s-a produsă spre alte țări ale UE, îndeosebi Italia și Spania. Fenomenul migrației cuprinde forța de muncă tânără, accentuând diferențele dintre grupele de vârstă, prin favorizarea forței de muncă îmbătrânită, ceea ce explică, în bună măsură, rămânerea unor întinse suprafețe în stare de pârloagă. Exemplificăm situațiile semnalate prin indicarea populației pe comună și în fiecare sat în parte, ceea ce ne
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe melodie a obiceiului de mersă cu Steaua. Pe un cadru de lemn în formă de stea se lipea o hârtie colorată tăiată în fâșii, pe fundal se lipea imaginea „Mamei cu pruncul” și se agita un clopoțel menit să accentueze importanța momentului. Pe lângă „Stea”, se luase obiceiul de a se confecționa o stea mai mică, prinsă pe un suport din bare de lemn, care, acționate de o pârghie, își dădeau drumul, se lungeau, iar cei care umblau cu o astfel
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
optsprezece ani, părul deschis la culoare și trăsături aristocratice, fragile. Ea părea poate ceva mai mică decît el, cu un an sau doi, cel mult. Avea un ten palid și un chip dăltuit, Încadrat de un păr negru, scurt, care accentua o privire vrăjită, Îmbătată de veselie. El o petrecea cu un braț pe după talie, iar ea părea să șoptească ceva, glumeață. Imaginea transmitea o căldură ce mi-a smuls un surîs, ca și cînd În acei doi necunoscuți aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
ele; apărarea drumurilor comerciale costă din ce în ce mai mult Țările de Jos; energia utilizată de industriile lor - lemnul pădurilor, ce servește și la construcția navelor - este pe sfârșite, iar tehnologiile pentru coloranți și pentru armarea corăbiilor nu mai progresează. Conflictele sociale se accentuează, salariile cresc, țesăturile din lână produse la Amsterdam se scumpesc mereu. O lecție pentru viitor: nici un imperiu, chiar dacă pare etern, nu durează la nesfârșit. în alte zone ale Europei, burgheziile își manifestă nemulțumirea și reclamă libertăți; se dezlănțuie naționalismul. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
lumii. în sfârșit, în următoarele două decenii cel puțin, chiar dacă nivelul ascensiunii americane ar putea fi în mod provizoriu întrerupt de crize financiare, recesiuni sau conflicte, esențialul evenimentelor culturale, politice, militare, estetice, morale și sociale de pe planetă va continua să accentueze supremația Statelor Unite. Atât timp cât va fi posibilă amânarea altor variante de viitor - despre care va fi vorba mai încolo -, creșterea mondială va continua în ritmul mediu actual de 4% pe an. în 2025, dacă tendințele actuale continuă îceea ce nu oferă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
lor va fi tot mai precar. Aceștia vor face totul pentru a întârzia deconstrucția statului, apelând chiar și la violență. Clasele de mijloc, sedentare prin natura lor, vor resimți o frică tot mai mare de boli, cărora nomadismul le va accentua propagarea. Vor revendica dreptul la înrădăcinare și la tergiversare. Unii se vor închide în autismul unei utilizări asidue a obiectelor nomade, în obsesia narcisistă a produselor de autosupraveghere, după modelul acelor otaku japonezi, fanatici ai nomadismului virtual, ai audițiilor muzicale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
le impună altora. Ulterior, ținta criticilor o vor constitui piețele; demersul critic va fi facilitat de constatarea faptului că piețele nu elimină nici sărăcia, nici șomajul și nici exploatarea, ci duc doar la concentrarea puterii în mâinile câtorva actori și accentuează starea precară a unor majorități mereu mai numeroase; că ele contribuie la dereglarea climatului, provoacă lipsuri și inventează noi gratuități, pentru a profita apoi de pe urma lor; că speranța de viață și calitatea vieții nu sunt câtuși de puțin aceleași pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
următoare, începând, prin urmare, de la ora douăzeci și patru a zilei de azi, o nouă perioadă de campanie electorală cu durata de patru zile, până la ora douăzeci și patru a zilei de vineri. Guvernul, adăugă el, dând chipului său o expresie de gravitate și accentuând intenționat silabele tari, are încredere că populația capitalei, chemată din nou să voteze, va ști să-și exercite datoria sa civică cu demnitatea și decența cu care a făcut-o întotdeauna în trecut, în felul acesta declarând nulă și fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
ne-ați obișnuit demult, ați schițat adineauri portretul situației dificile și complexe în care ne aflăm, ca urmare, ar fi pură redundanță din partea mea să adaug la expunerea dumneavoastră câteva amănunte care, la urma urmelor, n-ar face decât să accentueze umbrele desenului, acestea fiind spuse, și în lumina recentelor evenimente, consider că avem nevoie de o schimbare radicală a strategiei, care va trebui să acorde o atenție specială, între ceilalți factori, posibilității ca, în capitală, să se fi născut și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Fecioară, popor al Florenței, fiu mult iubit al Bisericii biruitoare! Lângă el, fata părea să Încuviințeze printr-o lentă oscilație a capului, În timp ce ochii nu Încetau a parcurge cu privirea lor Înghețată mulțimea extatică. Dar ceva din ea părea să accentueze chinul rănii sale extraordinare, ca o umbră care Începuse să i se lase Încetul cu Încetul peste trăsături, Însemnându-le cu riduri imperceptibile. O expresie neliniștită Înlocuia treptat Împăcarea pe care o transmitea puțin mai Înainte, de parcă, după scurta-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
vechiului cimitir, care Încă mai supraviețuia. Bătrânul medic era În picioare, În lumina uneia dintre ferestre. Părea adâncit Într-o meditație profundă, cu capul Înclinat și cu ochii Închiși. Pe fața sa, marcată de vreme, rețeaua de riduri parcă se accentuase În ultimele ceasuri, săpând brazde până la os. O grimasă de suferință Îi altera expresia ce purta Îndeobște pecetea unei seninătăți conferite de o viață bogată și Închinată artelor liberale. Dante avu impresia că era afectat de o durere insuportabilă, ca și când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
cu ea? Râse din nou, batjocoritoare. - Și ți-a plăcut, ia zi? - Pleacă! murmură Dante cu silă. - N-ai vrea o femeie adevărată, ca s-o uiți pe cealaltă? Nasul scurt și drept, puternic la rădăcină, și buzele subțiri Îi accentuau Înfățișarea felină. Purta o tunică ușoară care Îi Înfășura trupul uscățiv, cu șolduri Înguste și umeri largi, ca ale unui adolescent. Continua să se țină lângă perete, cu trupul arcuit, cu sânul ridicat, deasupra căruia țesătura hainei stătea ușor Întinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
mă vadă lumea, plesneam, era pe la prânz și-am plecat acasă, nu mai puteam sta în spațiul ăla, să mă omori... Fata mea nu era. Aștept... Se face ora trei, ea nu, se face patru, ea nu, cineva o furase (accentuează) îmi furase victoria născută în decembrie ’89, o furase pe fata mea, fata mea (bocește încet, stins)... (Muzică scurtă, toba imită inima, bătăile ei.) Aștept ca proasta... Pe la cinci, vine Anita mea. (Scena discuției, fie pe ecran, fie în dreapta scenei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]