1,632 matches
-
al carei uz este recunoscut legal în statul în care trăiesc membrii săi. În această accepție, un stat poate avea nu numai una singură, ci și mai multe limbi naționale. De altfel, însuși cuvîntul limba are în această terminologie o accepție întrucîtva diferită de cea strict lingvistică, avînd în vedere în primul rînd funcțiile sociale îndeplinite de idiomul în cauză, si mai putin poziționarea să de către lingviști în raport cu alte varietăți apropiate - fie ele idiomuri înrudite sau varietăți subordonate limbii în cauză
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
manualelor, de multiplicarea metodelor de evaluare alternative și, nu în ultimul rând, de experimentarea lucrului în echipă. Delimitări terminologice. Orice abordare științifică trebuie să pornească de la clarificarea conceptelor cu care se lucrează. Ne propunem pentru început o analiză comparativă a accepțiilor vehiculate pentru acest termen. DEX „ AFIȘ, afișe s. n. înștiințare de obicei imprimată, expusă public, prin care se anunță ceva, prin care se dau informații în legătură cu viața politică și culturală.” DEX „ POSTER, posteruri, s. n. 1. Mod de prezentare a unei comunicări
Posterul - între istoria artei şi practica didactică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Pavel-Bărbăcuţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1354]
-
proces, ca orientare, coordonare, colaborare, stabilire de parteneriate 1, ținând seama de cele mai complexe interacțiuni, trimite la necesitatea de a suscita contribuția directă și indirectă a cetățenilor 2. În revista Le Monde Diplomatique (arhivă 2001, site web) aflăm o accepție mai largă a termenului: guvernanța este capacitatea de a ne dota cu sisteme de reprezentare, cu instituții, corpuri sociale care să se gestioneze ele însele printr-o mișcare voluntară. Această capacitate conștientă (mișcarea voluntară), această capacitate de organizare (în instituții
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
al unei strategii reformiste, acesta din urmă înțelegea ca statul socialist să adopte o logică a angrenării: serviciile publice municipale trebuiau să permită eliberarea progresivă de economia burgheză. Socialismul municipal s-a revendicat mai întâi de la această doctrină a posibiliștilor; accepția s-a schimbat apoi, ca urmare a intervenției economice și sociale a comunelor. În ciuda opoziției lor față de strategia reformistă, socialiștii revoluționari au luat rapid cunoștință de interesul pe care îl reprezenta această problemă pentru cucerirea electorală a primăriilor. Încă de la
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
criptă, a fost expusă un timp la Londra, în calitate de reprezentantă a regalității-cadavru care ne conduce. Domnul de Talleyrand a trădat toate guvernele și, repet, nu a adus la putere și nu a răsturnat nici unul. Nu avea o superioritate reală, în accepția autentică a acestor două cuvinte. O sumă oarecare de prosperități banale, atât de comune în viața aristocratică, nu te duce nici la doi pași dincolo de mormânt. Răul făcut puțin câte puțin de către sclav în folosul stăpânului nu este altceva decât
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
pun capăt preocupărilor mele științifice spre a mă dedica reconstituirii biografiei propriemi persoane. Pare o pretenție orgolioasă, dat fiind faptul că un asemenea demers este rezervat doar personalităților. Sunt pe deplin conștient de distanța care mă separă de o atare accepție, dar îmi asum riscul, întrucât nu la modesta mea contribuție științifică mă voi referi, ci la faptul că munca perseverentă și cinstită poate fi creatoare de valori, chiar și atunci când nu se sprijină pe o dotare intelectuală superioară. Acesta este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
după 1580), este un termen de noblețe, folosit pentru toți proprietarii de pământ, indiferent de întinderea acestuia, deci incluzând și pe boieri sau moșieri ca mari proprietari de pământ. Dar și țăranii și boierii moșieri, deși se considerau "liberi", în accepția nouă și pe deplin justificată a lui M. Ciubotaru, erau "aserviți", fie cnejilor sau voievozilor înainte de întemeierea statului Moldova, fie conducătorului acestui stat cu titlul de "domn" după întemeierea din 1359, sau de "domnitor" ori "principe" după Unirea cu Țara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
întrucât în structura geologică a regiunii nu apar intercalații de roci dure, pietroase. Posibilitatea ca el să provină de la vreunul dintre primii stabilizați sau fruntași ai satului cu numele de Stan sau Stancu contravine regulilor de formare a toponimelor în accepția autorizată al lui Iorgu Iordan (din Toponimia românească). Mai curând se poate deduce, după el (p.460), că la baza numelui satului nostru stă antroponimul Stângaci, Stângaciu, Stângăceanu nume frecvente în timpurile medievale românești de unde și numele inițial al satului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
și laborator pentru necesități de aprofundare dar revenindu-se la caracterul unitar al geografiei, unitatea fiind dată de intima interacțiune geosistemică între toate componentele întregului geografic, cu expresia sa teoretică în mediul geografic și concretă în peisajul geografic. În această accepție de unitate în diversitate au fost concepute aprofundările privind învelișurile fizico-geografice: litologia (studiul rocilor scoarței terestre de la planetar la local), geomorfologia (studiul reliefului), climatologia (studiul atmosferei), hidrologia (studiul apelor curgătoare și subterane), biologia (învelișul plantelor și animalelor), pedologia (învelișul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
sau grup de fenomene, cu tot ceea ce înseamnă acesta ca sistem unitar de idei, inclusiv cu descoperirile făcute. Important este că aici trebuie inclus și ansamblul de convingeri și de credințe clădite pe seama acestora, care le însoțesc cu obligativitate. În accepția epistemologiei lui Kuhn, o paradigmă este un "model" sau un "cadru acceptat" inițial de gândire, de articulare a cunoștințelor, pe o dimensiune mai restrânsă, dar care în timp își consolidează mărimea și precizia. "Paradigmele își câștigă un statut pentru că reușesc
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
constantele categoriale, ale formelor și valorilor spirituale, ele sunt așezate dincolo de lumea senzorială, care este o lume trecătoare ce se integrează și se subordonează lumii eterne a Ideilor. Cunoașterea științifică la Platon funcționează asemenea unui proces de reamintire. În această accepție, știința realizează curățirea sufletească a ideii. Pentru ca sufletul curat să poată fi separat și purificat de simțire, de cunoașterea senzorială, este nevoie de intervenția anamnesis-ului devenită astăzi o metodă de bază a cunoașterii psihologice. Prin reamintire se cucerește însemnătatea ideii
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
interpretată în înțelesul lui Newton, având o cauză similară celei fizice, ca un fenomen natural. Pentru a-și traduce în viață concepția, Prochaska a mai făcut apel la vechiul concept aristotelic de "senzorialitate generală", căruia îi dă însă o nouă accepție. În lucrarea sa, Disertație asupra funcțiilor sistemului nervos, Prochaska vorbește de un sector distinct al acestui sistem care funcționează pe principiul reflexului. Influențele venite din exterior se propagă în interiorul organismului cu viteză mare, pe calea lungimii fibrelor nervoase, care funcționează
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
câmpului politic, structurează discursurile actorilor săi și, mai mult, promovează o viziune particulară asupra lumii, în funcție de convingerile politice ale locutorilor. Potrivit lui Frédéric Bon, ideosistemele sunt "acele structuri care, aplicate limbilor naturale, adaugă propriile lor reguli de semnificare"66. În această accepție, ideosistem intră în relație de sinonimie cu ideologie. Limba naturală permite generarea unui număr nelimitat de fraze din perspectiva gramaticii generativiste, dar în interiorul acestui vast ansamblu identificăm subansambluri cuprinzând fraze construite după regulile unor ideologii particulare. În vreme ce limba acționează mai
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
anafora, epifora și acumularea. e) Repetiția unui sunet, a unui cuvânt, a unei structuri, marchează insistența asupra unei idei și prezintă valențe eufonice remarcabile. f) Anafora constă în folosirea unui pronume care are același referent cu un termen anterior. În accepție retorică, anafora definește repetarea unui cuvânt sau a unei expresii la începutul unor propoziții succesive. Relația anaforică are la bază principiul echivalenței semantice. g) Epifora procedeu retoric care constă în repetarea aceluiași cuvânt sau expresii la sfârșitul unor propoziții succesive
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
intenției gazetarului de către cititor, contextul social specific, identitatea participanților, relațiile de status, cadrul larg socio-cultural (credințele și valorile, doxa, elementele de interdiscurs etc.). Un concept cheie în abordarea pragmatică a limbajului politic eminescian este contextul comunicativ care înglobează, într-o accepție amplă, atât datele de natură lingvistică (vecinătăți lingvistice, strategii discursive, dimensiune intertextuală), cât și pe cele de natură extralingvistică (politica editorială a publicațiilor la care scrie Eminescu, specificul publicului țintă, finalitățile scrisului jurnalistic, referențialul politic reprezentat ș.a.). Investigarea publicisticii lui
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
corespunzătoare unor trepte diferite de ființă. în expresia pe care, interpretînd date metafizice tradiționale, el a dat-o structurii realului complet, stările de ființă de tip individual se caracterizează prin determinații de ordinul formei, forma fiind înțeleasă aici nu în accepția ei filozofică și teologică de eidos, de figură principială, ci în sensul curent de contur limitativ, separativ, fie el sensibil ori subtil. Rapid spus, ține de individual ceea ce limitează un anumit conținut de ființă, separîndu-l de celelalte entități, cu tendința
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
latura teoretică și filozofică), următoarele probleme: În primul capitol m-am referit la definirea termenilor operanți În creativitate. Astfel, am menționat, conform documentării adecvate că, noțiunea „a crea” provine dintr-o rădăcină sanscrită - „kr” -, cu sensul de „a face” În accepția sa cea mai generală; a Îndeplini, a executa, a prepara, a produce, a folosi etc. A trecut apoi prin limba latină sub forma de „creare” care Înseamnă "a zămisli", "a făuri", "a crea", "a naște", Însă, În această formă, se
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
latura teoretică și filozofică), următoarele probleme: În primul capitol m-am referit la definirea termenilor operanți În creativitate. Astfel, am menționat, conform documentării adecvate că, noțiunea „a crea” provine dintr-o rădăcină sanscrită - „kr” -, cu sensul de „a face” În accepția sa cea mai generală; a Îndeplini, a executa, a prepara, a produce, a folosi etc. A trecut apoi prin limba latină sub forma de „creare” care Înseamnă "a zămisli", "a făuri", "a crea", "a naște", Însă, În această formă, se
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
modă, În teatru, În roman etc. În consecință, același cuvânt are sensuri extrem de deosebite, semnificații ce par să se suprapună”17. De asemenea, menționează că noțiunea „a crea” provine dintr o rădăcină sanscrită - kr -, cu sensul de „a face” În accepția sa cea mai generală; a Îndeplini, a executa, a prepara, a produce, a folosi etc. Și acest sens poate fi lărgit când rădăcina este folosită cu expresii curente. Wladyslaw Tatarkiewicz scrie că abia În secolul XX „expresia de «creator» a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
modă, În teatru, În roman etc. În consecință, același cuvânt are sensuri extrem de deosebite, semnificații ce par să se suprapună”17. De asemenea, menționează că noțiunea „a crea” provine dintr o rădăcină sanscrită - kr -, cu sensul de „a face” În accepția sa cea mai generală; a Îndeplini, a executa, a prepara, a produce, a folosi etc. Și acest sens poate fi lărgit când rădăcina este folosită cu expresii curente. Wladyslaw Tatarkiewicz scrie că abia În secolul XX „expresia de «creator» a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
nivel de produs, proces, personalitate. a) Funcția socială a creativității determină modul de realizare a produsului creat, stimulând și dirijând acele comportamente ale personalității semnificative din perspectiva perfecționării raportului cognitiv, afectiv, motivațional asumat față de realitatea economică, politică, culturală. În această accepție, produsul creat este cu atât mai relevant cu cât este mai extinsă și mai profundă structurarea posibilităților personalității de Înțelegere a realității sociale. Funcția socială a creativității urmărește, Însă, nu numai calitatea imediată a produsului creat, ci și efectele optimizante
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
nivel de produs, proces, personalitate. a) Funcția socială a creativității determină modul de realizare a produsului creat, stimulând și dirijând acele comportamente ale personalității semnificative din perspectiva perfecționării raportului cognitiv, afectiv, motivațional asumat față de realitatea economică, politică, culturală. În această accepție, produsul creat este cu atât mai relevant cu cât este mai extinsă și mai profundă structurarea posibilităților personalității de Înțelegere a realității sociale. Funcția socială a creativității urmărește, Însă, nu numai calitatea imediată a produsului creat, ci și efectele optimizante
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
eposul Noului Testament, al lui lisus Hristos, ca și Messiada lui Klopstock. Nici una nici alta nu sunt considerate mai mult decât încercări. Mântuitorul trece dincolo de puterile oricărui geniu omenesc. El e teantropia prin excelență, adică unică. Modul teandric, fie în accepția lui mitologică, improprie, diluată și fragmentară, fie în amploarea accepției pur creștine, e natura omenească în colaborare cu îndurarea divină sau cu harul, în Iisus Hristos însă sunt două naturi, divină și umană, unite în aceeași persoană. Nici unui artist nu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lui Klopstock. Nici una nici alta nu sunt considerate mai mult decât încercări. Mântuitorul trece dincolo de puterile oricărui geniu omenesc. El e teantropia prin excelență, adică unică. Modul teandric, fie în accepția lui mitologică, improprie, diluată și fragmentară, fie în amploarea accepției pur creștine, e natura omenească în colaborare cu îndurarea divină sau cu harul, în Iisus Hristos însă sunt două naturi, divină și umană, unite în aceeași persoană. Nici unui artist nu i-a fost posibil și nici nu va fi cuiva
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ceva păcătos în însuși specificul național, atunci nu s-ar mai putea face deosebire între buni și răi în cadrul unei națiuni, căci toți ar fi răi"3. Nae Ionescu considera că națiunea ca realitate istorică așadar, una dintre cele două accepții este o consecință a păcatului originar prin care ființa umană a căzut în istorie, prin care s-a marcat începutul istoriei. Precum am observat, există o relație de co-naturalitate între național și uman, acest raport constituind, totuși, o chestiune dificil
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]