9,793 matches
-
achizițiile, auditorilor, șefilor de servicii informatice, directorilor de firme și consiliilor de administrație. Vulnerabilitățile provocate de slaba conștientizare reprezintă un risc major pentru infrastructurile critice, indiferent că ele există sau nu în acestea. Slaba instruire a personalului și absența unanim acceptatelor programe de certificare multinivel a specialiștilor în securitatea spațiului cibernetic fac tot mai dificilă acțiunea de diminuare a vulnerabilităților spațiului cibernetic. Strategia Națională de Securizare a Spațiului Cibernetic identifică patru acțiuni și inițiative majore pentru conștientizare, educare și instruire: 1
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
în care sunt emise/denominate acestea. După prezentarea principalilor termeni utilizați în decontările cu ajutorul instrumentelor electronice, a caracteristicilor generale ale cardurilor, condițiilor de desfășurare a tranzacțiilor, sunt prezentate toate drepturile, obligațiile și responsabilitățile emitentului instrumentului de plată și a băncilor acceptate, precum și ale deținătorului. Dintre acestea au fost selectate cele considerate importante pe linia protecției și securității tranzacțiilor și informațiilor implicate, după cum urmează: • emitentul va asigura și va răspunde pentru elemente de siguranță și de personalizare ale instrumentului de plată electronică
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
umaniste - filosofia culturii, istoria civilizațiilor și a mentalităților, istoriografie, teoria artei și critica de artă, teoria, istoria și critica literară etc. -, p. rămâne mai degrabă un subiect de dispute și controverse decât un concept pe deplin clarificat, fixat și general acceptat. Nu este considerat un curent artistic și/sau literar cu identitate și cuprindere relativ clar definite - cum au fost simbolismul, parnasianismul, dadaismul, letrismul, constructivismul, expresionismul, chiar suprarealismul -, și nici o modalitate estetică cu desfășurare istorică mai amplă, ca romantismul ori realismul
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
Fred, însoțite, toate, de observații și disertații teoretice ale autorului- conferă operei un dinamism de natură centrifugă, amintind de multiplicitatea perspectivală și secvențialitatea arhitectonică din Legăturile primejdioase. Numai că, în vreme ce scrierea lui Laclos poartă pecetea unor tipare retorice recunoscute și acceptate - pe care autorul, în aparență absent, le folosește pentru a conduce din umbră acțiunea -, romanul lui P. afirmă preeminența subiectivismului ca unică modalitate de cunoaștere și creație, marcând astfel diferența, definitorie pentru modernitatea literară, dintre convenție - obiectivă, normativă și generalizatoare
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
intercultural. Ideologia de facto a publicației e derivată din strategiile de (auto)omologare, sub umbrelă postmodernă, a fenomenului optzecist, valorizat în opoziție explicită sau implicită cu generațiile anterioare (cu unele excepții, printre care sunt de amintit reprezentanții Școlii de la Târgoviște, acceptați ca precursori, sau personalități singulare, precum Gellu Naum). Din această perspectivă, O. c. poate fi desemnat, nu fără un rest semnificativ, ca oficios al Editurii Paralela 45, specializată până la un anumit punct în publicarea literaturii optzeciste. Ca formulă de structurare
OBSERVATOR CULTURAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288503_a_289832]
-
semnificativ diferită de cea în contextul căreia au fost elaborate aceste texte. Mesajul transmis de marea majoritate a cărților dedicate sociologiei ca disciplină științifică este că, în fapt, nu există un corp de metode de gândire științifică suficient de general acceptate, absorbite în modul standard de gândire al comunității sociologilor, și care să reprezinte o paradigmă în jurul căreia să se constituie o disciplină științifică matură. Întreaga lucrare a pornit de la o ipoteză generală: în ciuda aparenței, sociologia actuală a început să constituie
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de continuitate sunt dramatizate. Dacă analizăm însă mai cu atenție practica gândirii sociologice, putem detecta tendințe integrative accentuate ce par să ducă la o paradigmă unică. Întreaga lucrare evidențiază, în consecință, dincolo de modurile personale de formulare, acele structuri elementare general acceptate care ar putea fi considerate drept temelia unei paradigme unice agândirii sociologice. Accentul este pus, în consecință, nu pe caracteristica distinctivă și unică a diferitelor abordări, ci pe ceea ce pare să fie mai degrabă asamblabil într-un mod unic de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dezirabil, dar limitat, generează și ele o concurență specifică pentru ocuparea lor. Concurența dintre producători pentru vânzarea produselor lor este un alt exemplu. Competiția pentru resurse poate îmbrăca forme dintre cele mai diferite: începând cu sisteme de norme instituționalizate, general acceptate, continuând cu negocierea și sfârșind cu conflictul, cu lupta violentă. Relațiile și mecanismele cooperării sistemelor în realizarea unor finalități comune devin nu mai puțin un subiect de interes acut pentru sociologie. Cooperarea presupune existența unor finalități comune, fără a exclude
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
autorității bazate pe competență. În loc ca deciziile să fie acceptate în virtutea disciplinei ierarhice, el consideră că e preferabil să fie sprijinite integral pe raționalitatea, competența cu care sunt luate în fapt. Aici suntem în fața unuia dintre miturile societății moderne: autoritatea acceptată exclusiv în virtutea competenței și a raționalității. Teoriile actuale ale deciziei indică faptul că, în problemele complexe, cunoștințele disponibile nu sunt, de multe ori, suficiente pentru a reduce complet incertitudinea, de a funda decizii optime. Doar într-o asemenea situație, deciziile
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
astfel funcționarea mecanismelor democratice. Ea consideră cu obiectivitate toate punctele de vedere, toate interesele, produce o conștientizare a pluralității. Sociologia echidistantă poate contribui la cristalizarea unor puncte de vedere, urmând ca prin procesele democratice să se ajungă la soluții general acceptate. „Deasupra” părților reprezintă deci poziția dialogului, negocierii și a confruntării democratice, eventual a cooperării când aceasta este posibilă. Democrația reală presupune că părțile caută să înțeleagă în mod corect punctele lor de vedere, chiar dacă prin aceasta conflictul de interese nu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
suferă de tulburări psihologice importante. Răspunsul nu este atât de „simplu” ca cel în legătură cu o boală organică, pentru care se poate defini un început și un sfârșit. In tulburările psihologice există o serie de parametri care trebuie înțeleși, reperați și acceptați: - fluctuația intensității bolii (tulburările nu sunt statice); - progresele oscilante, mai ales la debut; - fenomenul normal al recăderilor, mai mult sau mai puțin importante; - perioade de stagnare a progreselor; - alte momente în care progresele se realizează ușor și rapid. Vindecarea ca
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
la dispoziție pentru a duce la bun sfârșit o analiză coerentă și a identifica strategii eficiente de rezolvare a problemelor - și a se resemna. La sfârșitul discuției, Doamna B. compară acest proces cu terapia: pentru ca tratamentul să aibă efect, trebuie acceptată patologia așa cum se prezentă ea, fără a renunța la schimbările care pot să-i amelioreze starea de sănătate. Sunt prezentate patru tipuri de strategii de toleranță la suferință. Sustragerea de la trăirea emoțiilor este un ansamblu de competențe care au drept
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și plasează cu fermitate această disciplină în cadrul dezbaterilor fundamentale în istoria intelectuală occidentală. Nu este un accident faptul că Aristotel a numit politica drept „regina științelor”. Nu doresc să insist asupra problemei definițiilor. Poate că nu există un cadru unanim acceptat al științelor politice, dar nu sunt prea îngrijorat din pricina asta, căci există o unitate de fond a științelor sociale. Distincțiile care separă aria științelor politice, sociologiei, administrației publice și psihologiei sunt relativ arbitrare. Toate se ocupă de relațiile umane și
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
metode riguroase pentru a le stabili valabilitatea. Scopul este acela de a elabora ipoteze specifice și testabile și de a le obține confirmarea sau infirmarea prin colectare de date și inferență. Drept rezultat, unele teorii vor fi respinse, iar altele acceptate condiționat, sub rezerva continuării cercetării. Întrebarea esențială care totuși se pune este: ce înseamnă să testezi o teorie prin raportarea la date? În mod corect scepticul susține că gama de observații potențiale este practic infinită și astfel nici o teorie nu
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
poate să nu fie ancorată extern și obiectiv în modul strict cerut de criteriul empiric de stabilire a adevărului. Această argumentație a fost elaborată de către Thomas Kuhn.1 În concepția sa, știința nu evoluează prin respingerea formală a unor teorii acceptate anterior, ci prin abandonarea lor. O paradigmă științifică își stabilește singură problemele de cercetat. În calitate de viziune dominantă, aceasta decide care sunt subiectele stabilite și care se cer investigate în continuare. Ea dictează ce dovezi sunt necesare și ce metode ar
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
neschimbat, dacă X... atunci Y...”. O afirmație de tip lege se consideră a fi adevărată dacă este suficient testată. Implicațiile sale empirice sunt specificate cu precizie și sunt evaluate în funcție de datele disponibile, folosindu-se convențiile tehnice de colectare de date acceptate și inferența riguroasă. Enunțul nomologic este aplicabil nu doar eșantioanelor examinate din studiul științific, ci întregii populații de interes. Dată fiind existența unei astfel de legi generale, putem înțelege și exemplele individuale care intră în sfera acesteia. Astfel, putem explica
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
are semnificație pentru individ. Participantul înțelege ceea ce face. În al doilea rând, semnificațiile sunt înrădăcinate în contexte sociale. Indivizii umani trăiesc și înțeleg în interiorul unor comunități. În formularea lui Geertz, cultura constă din „împletituri de semnificații” cu coduri stabilite și acceptate care transformă comportamentul individual separat în obiceiuri, ritualuri sau alte forme de acțiuni săvârșite în comun. Nu se poate interpreta corect viața comunității doar prin simpla observare a proprietăților fizice. De exemplu, aș putea să mă uit la nesfârșit la
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de valori pozitive crescânde, pe măsură ce X2 se ridică deasupra mediei și prezentând un tipar asociat de valori negative crescânde, pe măsură ce X2 coboară sub medie -, încât să ajungem la concluzia că relația aparentă dintre X1-Y este complet iluzorie și nu trebuie acceptată. Neglijarea variabilelor de control plauzibile din model ne reduce în mod substanțial încrederea în faptul că o afirmație cauzală cu două variabile ar putea fi adevărată. Câte variabile de control trebuie să introducem în modelul nostru cauzal pentru a putea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
n persoane pentru a demonstra anumite tensiuni caracteristice relațiilor stabilite între individul rațional și contribuția sa la o societate democratică. Sunt analizate soluțiile posibile ale problemei acțiunii colective, inclusiv puterea centrală coercitivă, super-jocurile tit-for-tat („dinte pentru dinte”) și normele sociale acceptate. În cursurile precedente a fost examinată teoria alegerilor raționale. Am susținut atunci că valoarea acestei abordări depășește caracteristicile sale formale. Interesul nostru nu se limitează la aplicațiile practice care au matrice de recompense clar specificate și soluții de echilibru derivate
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cea mai utilă a unui cercetător care colectează date este suspiciunea. În măsura în care cercetătorul este deplin responsabil de datele sale, acesta trebuie să cerceteze, să pună la îndoială și să fie neîncrezător față de ceea ce i se prezintă. Chiar și sursele general acceptate trebuie puse la îndoială și căutate erorile posibile. Helene Hanff, o scriitoare foarte populară, povestește că a fost angajată odată să facă niște cercetări istorice de fond pentru un proiect TV despre istoria timpurie a Americii. Consultând niște surse istorice
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
bârfe care trec drept cercetare științifică. În ceea ce privește informația culeasă din auzite, de obicei se întâmplă ca cineva să înțeleagă eronat, sau să încurce faptele, sau să înfrumusețeze povestea ca să fie mai interesant de relatat - și astfel această versiune devine cea acceptată, sau repetată la nesfârșit de parcă ar fi cea adevărată. Hanff își încheie argumentația cu relatarea unui alt episod despre Livingston, a cărui familie a fugit de trupele britanice în timpul Revoluției. Fiecare relatare istorică succesivă din surse a adăugat ceva nou
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
specific și în care se codifică valorile fiecărei observații pentru setul de variabile operaționalizate definite cu atenție din studiu, aplicându-se tehnici care să maximizeze șansele de a se face inferențe solide și să minimalizeze distorsiunile posibile. Există convenții unanim acceptate cu privire la ce date trebuiesc colectate, unde trebuiesc colectate și cum trebuiesc colectate, dar ideea centrală a mesajului acestui curs este aceea că în acest stadiu al proiectului de cercetare apare necesitatea unor alegeri critice care trebuie să fie justificate din
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
trei opțiuni metodologice diferite care generează opt concepții de bază În cercetarea sociologică. Raționalismul sociologiei este astfel ușor penetrabil atât În corpul propriu-zis al disciplinei, care este mai degrabă un conglomerat - sociologia nu are nici astăzi un nucleu conceptual unanim acceptat -, cât și În studiile sau cercetările efectuate care pot reflecta experiențe de socializare diferite sau tradiții specifice. Ștefan Buzărnescu: Științele - atât ale naturii, cât și cele ale societății - s-au constituit și există, ca atare, În calitate de laturi funcționale ale cunoașterii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
politic trebuie să cunoască În mod concret națiunea română. El și elevii săi au adunat un material empiric imens, cu speranța că va fi de folos politicii țării. Însă trebuie să spunem că nici În perioada interbelică sociologia nu era acceptată ca atare de către elita țării. De multe ori sociologia din acest răstimp se reduce la activitatea echipelor studențești conduse de Gusti. Nu a existat un câmp deosebit de prielnic afirmării ca atare, poate și din cauza tensiunii dintre monografiști și teoreticieni, dintre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
adaptarea ei la noile condiții socioistorice; pluralism teoretic sau sincretism teoretic; resuscitarea empirismului? Septimiu Chelcea: Evenimentele din decembrie ’89 au deschis și pentru sociologie, ca și pentru alte științe socioumane, calea trecerii de la paradigma marxistă, În varianta ei ceaușistă - singura acceptată oficial până la acea dată -, la situația ei „normală”, de „știință multiparadigmatică”. Michel Lallement parcă spunea În Histoire des idées sociologiques, de Parsons aux contemporains (1993), apărută În traducere românească În 1998, că situația „normală” a sociologiei nu este cea În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]