13,356 matches
-
difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate H05.01 Gunoiul și deșeurile solide B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală B07 Alte activități silvice decât cele listate mai sus J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării J02.06 Captarea apelor de suprafață J03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice I01 Specii invazive non-native (alogene) I02 Specii native (indigene) problematice K03.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni) J02.02 Înlăturarea de sedimente
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
suprafață J03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice I01 Specii invazive non-native (alogene) I02 Specii native (indigene) problematice K03.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni) J02.02 Înlăturarea de sedimente (mal. ..) J02.03 Canalizare și deviere de apă J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat M02.01 Înlocuirea și deteriorarea habitatului K01.03 Secare F01.01 Piscicultură intensivă, intensificată K03.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni) • Restaurarea secțiunilor de râu/pârâu modificat. • Depistarea și
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
ape uzate H05.01 Gunoiul și deșeurile solide B03 Exploatare forestieră (ară replantare sau refacere naturală B07 Alte activități silvice decât cele listate mai sus H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării J02.02 Înlăturarea de sedimente (mal. ..) J02.03 Canalizare și deviere de apă J02.04 Modificări de inundare J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat M02.01 Înlocuirea și deteriorarea habitatului I01 Specii invazive non-native (alogene
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate H05.01 Gunoiul și deșeurile solide B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală B07 Alte activități silvice decât cele listate mai sus J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării J02.06 Captarea apelor de suprafață J03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice I01 Specii invazive non-native (alogene) I02 Specii native (indigene) problematice K03.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni) J02.02 Înlăturarea de sedimente
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
ape uzate H05.01 Gunoiul și deșeurile solide B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală B07 Alte activități silvice decât cele listate mai sus H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării J02.02 Înlăturarea de sedimente (mal. ..) J02.03 Canalizare și deviere de apă J02.04 Modificări de inundare J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat M02.01 Înlocuirea și deteriorarea habitatului I01 Specii invazive non-native (alogene
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
ape uzate H05.01 Gunoiul și deșeurile solide B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală B07 Alte activități silvice decât cele listate mai sus H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării J02.02 Înlăturarea de sedimente (mal. ..) J02.03 Canalizare și deviere de apă J02.04 Modificări de inundare J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat M02.01 Înlocuirea și deteriorarea habitatului I01 Specii invazive non-native (alogene
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
se întinde din zona de câmpie până în zona montană, aceasta formând coridoare ripariene, de-a lungul cursurilor de apă (râuri și pârâuri). Dintre speciile de pești caracteristice zonei, în afara celor identificate și menționate la formularul sitului, specific habitatelor acvatice zonei este Salmo trutta fario (păstrăvul). Harta ecosistemelor este prezentată în Anexa 11.3.10 . ... 3.2. Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată 3.2.1. Habitate Natura 2000 Conform Formularului standard al sitului, ROSCI0258 Văile Brătiei și
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
Anexă. Tabel 9 - B. Date specifice tipului de habitat 91E0* la nivelul ariei naturale protejate Nr. Informație/Atribut Descriere 1. Codul unic al tipului de habitat 91E0* 2. Statutul de prezență [spațial] Habitat dispus marginal, la limita între ecosistemele terestre și acvatice. Este larg răspândit în zona de luncă a râului Brătia și a afluentului acestuia - Brătioara. 3. Statutul de prezență [management] Naturală 4. Suprafața tipului de habitat Suprafața ocupată în sit de tipul de habitat: 72,87 ha. 5. Perioada de colectare
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
preferință mai ales pentru porțiunile cu curent puternic și fund pietros. Este strict sedentar, nu întreprinde nici un fel de migrațiuni. Reproducerea lor are loc primăvara, prelungindu-se uneori până spre sfârșitul verii. Se hrănește în primul rând cu nevertebrate acvatice de fund (tendipedide, efemeroptere, tricoptere, gamaride, oligochete), mai rar cu vegetale. Fiind o specie sedentară se reproduce, se hrănește și iernează în același loc. Mreana vânătă se întâlnește și în zona scobarului (Chondrostoma nasus), unde oscilațiile termice sezoniere sunt mai
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
noi fiind întâlnit de la câmpie până la 1000-1400 m altitudine (Cogălniceanu et al., 2013). Este frecvent în iazuri și lacuri, șanțuri, bălți, bazine artificiale, chiar și canale de irigație sau ape cu curgere lină, mai ales dacă există vegetație acvatică în care să se poată ascunde și peștii sunt absenți (Gustafson et al., 2009). Nu este foarte pretențios la calitatea apei, larvele însă au necesități mai mari în această privință; se adaptează cu greu habitatelor urbane sau suburbane (Arnold și
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
larvele însă au necesități mai mari în această privință; se adaptează cu greu habitatelor urbane sau suburbane (Arnold și Burton, 1978; Arntzen și Teunis, 1993; Cogălniceanu et al., 2000; Botnariuc și Tatole, 2005; www.amphibiaweb.org). Biologie Activitate: este un triton predominant acvatic și nocturn, dar poate avea și activitate diurnă; când condițiile de mediu devin improprii, se retrage pe uscat în apropierea bălții, având doar activitate nocturnă. În general, se găsește în apă între lunile martie-iunie, iar apoi pe uscat în vecinătatea
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
pe tot parcursul anului. Puterea de migrare și colonizare se referă la distanțe de până la 1 km (Kupfer și Kneitz, 2000; Jehle și Arntzen, 2000; Griffiths și Williams, 2000). În pofida dimensiunilor mari, se deplasează repede, atât în mediul acvatic cât și în cel terestru (Cogălniceanu et al., 2000). Reproducere: datorită dimensiunilor mari nu se reproduc în bălți temporare mici, ci doar în cele permanente. Reproducerea are loc în martie-aprilie; jocurile nupțiale se desfășoară la fel ca la celelalte
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
la maro-închis la gri-deschis, cu pete negre, mari. Embriogeneza durează între 12-20 zile, iar dezvoltarea larvară în jur de 2,5-3 luni; multe larve hibernează în acest stadiu. După eclozare, larvele au un mod de viață bental (se întâlnesc pe plantele acvatice sau pe substrat), și devin pelagice după dezvoltarea filamentului caudal și a degetelor. Se întâlnesc și cazuri de neotenie, maturitatea sexuală fiind atinsă după primii 2-3 ani de viață în cazul masculilor, când lungimea corpului atinge 12-13 cm; femelele necesită
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
specifică de apărare: își expun culorile aposematice ale abdomenului prin răsucirea corpului și rularea cozii; poziția este menținută cu ochii închiși și fără să respire timp de câteva secunde (Brodie, 1977). 5. Perioade critice Perioadele de secetă, în care suprafețele acvatice se reduc, primăvara și vara, când are loc dezvoltarea larvelor. 6. Cerințe de habitat Habitat: este răspândit în zone împădurite, poieni, parcuri, grădini; preferă ape stagnante mari și adânci, cu vegetație submersă și palustră, la noi fiind întâlnit de la
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
noi fiind întâlnit de la câmpie până la 1000-1400 m altitudine (Cogălniceanu et al., 2013). Este frecvent în iazuri și lacuri, șanțuri, bălți, bazine artificiale, chiar și canale de irigație sau ape cu curgere lină, mai ales dacă există vegetație acvatică în care să se poată ascunde și peștii sunt absenți (Gustafson et al., 2009). Nu este foarte pretențios la calitatea apei, larvele însă au necesități mai mari în această privință; se adaptează cu greu habitatelor urbane sau suburbane (Arnold și
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
Teunis, 1993; Cogălniceanu et al., 2000; Botnariuc și Tatole, 2005; www.amphibiaweb.org). Hrănire: adulții sunt vorace, cu plasticitate sezonieră; consumă lumbricide, insecte și larvele acestora, moluște- gasteropode, microcrustacee, mormoloci și tritoni mai mici (în special, T. vulgaris), în funcție de stadiul acvatic sau terestru în care se află; uneori se întâlnesc cazuri de canibalism. Larvele se hrănesc cu microcrustacee (dafnii, copepode) și insecte, selectivitatea hranei fiind și în funcție de dezvoltarea ontogenetică (Fasola și Canova, 1992; Cogălniceanu et al., 2000; Covaciu-Marcov et
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
de mai sus - Iftime et al., 2009) în amonte de loc. Cândești, la câțiva zeci de metri în afara sitului, în lunca râului Brătia. Din cele observate în teren, există în lunca râului Brătia, în limitele sitului, mai multe habitate acvatice cu caracteristici favorabile speciei. Aprofundarea cercetărilor în teren va putea avea ca rezultat creșterea numărului de semnalări ale speciei la nivelul sitului ROSCI0258. 3. Statutul de prezență [temporal] Rezident 4. Statutul de prezență [spațial] larg răspândită 5. Statutul de prezență
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
deteriorate de activitățile umane (Cogălniceanu et al., 2000). Pe perioadele de secetă se ascunde în locuri umede până ce ploile refac bălțile (Fuhn, 1960). Biologie Activitate: specie euritopă, are un mod de viață atât diurn cât și nocturn. Este atât acvatică, cât și terestră, capturând prada prin vegetația ierboasă. O întâlnim adesea plutind la suprafața apei în plin soare, iar când simte primejdie se afundă repede în mâl sau înoată repede spre altă locație (Fuhn, 1960). Este o broască activă și
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
mai mare decât la B. bombina (580 Hz) și rata lor mai ridicată (95/min) (Sanderson et al., 1992). Împerecherea se face prin amplex lombar. Ouăle protejate de învelișul lor gelatinos sunt depuse în mici grămezi sau izolat fixate de plante acvatice sau sunt lăsate să cadă la fund (Fuhn, 1960). Ponta conține 45-100 ouă depozitate porționat (www.amphibiaweb.org). Metamorfoza durează în jur de 61 - 63 de zile, la temperatura medie de 20°C. Larvele au în jur de 6 -7 mm la eclozare
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
secreta în exces substanțe toxice, iritante, cu aspect de spumă albă (Arnold și Burton, 1978; Bajger, 1980). 5. Perioade critice Lunile de primăvară și vară în care au loc reproducerea și metamorfoza, precum și perioadele de secetă, în care suprafețele acvatice se reduc. 6. Cerințe de habitat Habitat: B. variegata ocupă regiunile de deal, colinare și montane, de la 150 m până la aproape 2000 m (în Munții Retezat). Se produce o separare ecologică a celor două specii, B. bombina ocupând
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
umane (Cogălniceanu et al., 2000). Pe perioadele de secetă se ascunde în locuri umede până ce ploile refac bălțile (Fuhn, 1960). Hrănire: în stadiul larvar specia este fitofagă. Și aici se întâlnesc uneori cazuri de necrofagie. Adulții consumă atât animale acvatice (Crustacee-Amfipode, Gasteropode, larve de Diptere) cât și terestre (Himenoptere, Homoptere, Heteroptere, Coleoptere) (Sîrbu, 1976). Bombina variegata vânează adesea în mediu terestru, așa încât se observă o pondere mai ridicată a prăzilor terestre (Cicort-Lucaciu et al., 2011). S-a mai constatat
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
Engleză: Eurasian otter 4. Descrierea speciei Vidra euroasiatică (Lutra lutra L.,1758) aparține familiei Mustelidae, ordinul Carnivora și poate fi întâlnită în Europa, Asia (cu excepția insulelor din sud-est) și nordul extrem al Africii. Vidra este un mamifer adaptat la viața acvatică și se regăsește în toate bazinele hidrografice majore din România. Vidra este cel mai mare mamifer sălbatic semi-acvatic din România. Masculii pot ajunge la dimensiuni de peste 1,2 m lungime și la o greutate de până la 10 kg, masculii
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
cel mai mare mamifer sălbatic semi-acvatic din România. Masculii pot ajunge la dimensiuni de peste 1,2 m lungime și la o greutate de până la 10 kg, masculii fiind mai mari decât femelele. Corpul vidrelor este perfect adaptat la viața acvatică, este lunguieț, are un strat de blană scurt, pufos și călduros și un alt strat de blană protector mai lung. Culoarea vidrelor este predominant maronie, fiind mai deschisă, cu nuanțe de crem pe piept și burtă. Picioarele-i sunt scurte
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
jeleu anal și urină. După o perioadă de inițiere, de aproximativ un an, petrecută alături de femelă, vidrele tinere se separă și încearcă să-și găsească un teritoriu. Aceste exemplare de vidră pot ocupa temporar iazuri piscicole sau alte habitate acvatice unde pot găsi hrană. Vidrele nu au o perioadă specifică de reproducere, femelele se pot înmulții o singură dată în 12 luni. Vidra poate avea între 1 și 4 pui, însă media este de 2 pui la o singură fătare
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
din Convenția de la Bonn - Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, care recomandă cel mai înalt grad de protecție a acesteia. 2. Informații specifice speciei Vidra- Lutra lutra L. este un carnivor semiacvatic situat în vârful lanțului trofic acvatic din situl Natura 2000 - ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei. Habitatul utilizat preponderent de vidră în ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei este format din habitatele ripariene ce conțin specii pradă, îndeosebi pești, raci și amfibieni. Preferă îndeosebi sectoarele de râu cu
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]