1,420 matches
-
cu biserica papală, se înființează școli românești - cea mai însemnată e seminariul din Blaj - și se naște pentru români putința de a-și trimite fiii distinși la învățătură la Viena și chiar la Roma, leagănul poporului român. Acolo aceștia se adapă, la izvor, la cultura latină - și apuseană - și ideea de latinitate se întărește în mintea lor până la puterea unei idei fixe. Curentul latinist, început în Moldova în veacul al XVII-lea, renaște acum în Transilvania, ajunge până unde poate să
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de conjunctură sau de sudură matrimonială nu pot să spun, dar sigur erau din același neam arimin cum o dovedește istoria prin mulțimea izvoarelor care trebuie numai adunate într-o singură albie, și astfel nea-mul mioritic nu se va mai adăpa din otrava iudeo-satanistă și latrinist duhnitoare. În capitolul X, 61, Iordanes ne povestește despre vizita nepoftită a persanului Cirus (557-530 î.e.n.) - citîndu-l tot pe Pompeius Trogus - pe capul reginei geților Tomi-ris care nu l-a primit nici cu flori nici
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și a împins granițele puterii sale pînă în India, fondînd imperiul macedonean pe care profesioniștii minciunii din epoca modernă l-au numit ,,elenistic.” Capitala regatu- lui macedonean se numea Pela(pel: a plimba, a fi întunecat, a murdări + a: a adăpa vitele, străbun, rădăcină, braț, armă, neam), cuvînt provenit din vechea limbă a mi-leniului lV î.e.n. adică baștina păstorilor sau rădăcina neamului păstorilor. Pe același teritoriu al munților din nordul Greciei cîteva secole mai tîrziu istoria îi menționează pe vlahii machidoni
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
scotea din grajd decât atunci când îi ducea la apă la o fântână din afara satului, singura fântână cu apă bună de băut. Caii nu erau învățați nici la călărie. Tata îi ducea „de nas”, de căpăstru. întro primăvară, după ce i-a adăpat, caii au început să se joace unul cu celălat, să sară în două picioare și să fugă. Tata ținea de căpestre, caii fugeau din ce în ce mai tare, fugea și tata, dus pe sus de cai. în această cursă comică dar periculoasă, tatei
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Vieru, Leonida Lari, Dumitru Matcovschi, Aureliu Busuioc ș.a. Epigramele și miniaturile lui valorizează paradoxul, surpriza comică, poanta și caricarea absurdă a viciilor, în spiritul unei tradiții bine însușite: „La izvoarele cu ape/ Vii, ca limba strămoșească,/ Cerbii vin să se adape,/ Porcii... să se bălăcească” (La izvoare); „Despre călăi, mă prind/ Că te întreb, Partid:/ De ce i-ai pus în zid, în loc să-i pui... la zid?” (Zidul Kremlinului). Este la T. o întreagă paletă a atitudinii comice: bonomie și condescendență, ironie
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
mîncarea de bază era loboda sălbatică, fără nimic altceva, numai cu cir (terci), și că odată terminată cea de pe lîngă case, trebuia căutată pe ogoare. Pentru apă trebuia să te scoli devreme, să fii printre primii la fîntînă. Vitele erau adăpate din albia Sucevii. Într-unul din drumurile făcute cu „trenul foamei”, tata l-a luat și pe Leon (fratele lui V.), care avea 16 ani. Fără bani la el, acesta a folosit trocul: a dus la schimb pere contra știuleți
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nevastă-mea; din disperare, nu din comoditate! Recitesc Psalmul 103 și constat cît de greu îi este autorului să și l imagineze pe Dumnezeu. Pentru el, Creatorul e un supraom care saltă pe treptele norilor, umblă „peste aripile vînturilor”, tună, adapă, hrănește, are grija a toate cîte există. Unul după altul, versetele sugerează o ambianță cosmică. Credința începe de la a-ți da seama că aceasta există și că te integrezi în ea. *„Pînă la 20 de ani am fost Aleoșa; temperamental
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de seară, pentru schimbul unor gânduri și vorbe cu tâlc? Georgel 13 Carte de vizită Cluj, 22.VII.’78 Dragă domnule Eugen, Conform unei intenții mai vechi, voi veni la Fălticeni cu 2-3 prieteni scriitori sau profesori) pentru a ne adăpa la fața locului, din izvoarele mitice și onirice ale Țării de Sus. Pe unul dintre ei l-ai cunoscut la Cluj, cu ocazia conferinței. Ar fi o rară delectare să te avem În mijlocul nostru și să te auzim În plină
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Documente... „ ieșiseră doar 3 numere. 1039 2 București, 25 aprilie 1972 Mult stimate Domnule Dimitriu, Scrisoarea D-stră mi-a făcut o deosebită plăcere, mai Întâi pentru că recunosc În ea darul scrisului moldovenesc de care beneficiați ca unul care V ați adăpat la izvoarele cele mai prețioase ale culturii noastre, apoi pentru că aflu ce preocupări interesante aveți. Mă bucur mult de frumoasa D-stră colaborare cu Dl. prof. Popa În vederea „Monografiei Virgil Tempeanu”. Distinsul nostru germanist, fără egal astăzi - scriitor și profesor, apreciat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
o aură de ceremonie, de sărbătoare a spiritului. Astfel, prezența iubitei transformă camera într-un „sipet purpuriu”, poetul devenind adoratorul mut al misterelor sacre ale iubirii: „Eram utrenia ta, tu mi-erai umbra/ și-mi arătai statornic dincotro ară și adapă lumina.../ Un sipet purpuriu - odaia,/ o inimă a mea mărturisită/ în care te mișcai foșnind mistere/ O, cum cântau cămările de jaruri/ sub fermecate armele clepsidrei!” Preocuparea pentru sonoritatea cuvintelor, uneori fără urmărirea unui sens precis, generează efuziuni lirice a
GAFTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
Toate). Un mod de a ironiza și parodia cu tandrețe (oarecum în genul lui G. Călinescu) este versificația burlescă, în manieră mai mult sau mai puțin folclorică, uneori cu elemente de lexic ardelenesc: „Deschide muiere poiata / vine vaca din ciurdă, adap-o și bag-o / eu mă duc până la Cincinata / și de-acolo mă țâp la Chicago / îngrașă și porcul / pân-ce mă-ntorc de la Neviorcul / ai grijă când fată oaia, / dacă m-oi prăpădi pe la Ohaia” (A venit frontul). În
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
anumită epocă"2. În cazul nostru, un asemenea exercițiu de contextualizare este obligatoriu din mai multe motive: mai întâi, Cantemir însuși a fost un autor prolific, polimorf, cu preocupări diverse, care a scris în mai multe limbi, care s-a adăpat din mai multe culturi. A-l reduce la statutul de scriitor ar însemna să-i micșorăm nedrept profilul. Pe de altă parte, referindu-ne strict la Istoria ieroglifică, la bestiarul său atât de îndrăzneț, de dezinhibat, de iconoclast, e limpede
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și comunelor urmau să fie îngrădite și bine delimitate. Proprietarii de moșii păstrau pe seama și în folosul lor toate clădirile, zidirile, cârciumile, iazurile, cu morile lor și pământurile de exploatare, fără ca ei să poată opri vitele țăranilor de a se adăpa din iazurile respective. Ei însă rămâneau datori să dea proprietarilor de iazuri ajutor pentru întreținerea iezăturilor, dar numai în măsura în care serveau trebuinței pentru adăpătoare. Monopolul băuturilor, căsăpii, brutării și alte asemenea se desființau din toată întinderea vetrelor de sat și târguri
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
330. "De îndată o împresurară pe tânăra fată care era pe jumătate moartă, o apucă și o smulg unul altuia fără milă precum la picioarele Alpilor înghețați o haită de lupi înfometați prind o juncă slabă ce tocmai s-a adăpat, se năpustesc asupra ei și o sfâșie. [...]... cum oare această frumusețe pe moarte nu vă îngheață dorințele de fiare. Iată deja ochii ei închiși, chipul șters și fața stinsă: paloarea morții i-a pus stăpânire pe obraji, bujorii i se
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
scrisori Hitler-Antonescu vezi Akten zur deutschen auswärtigen Politik 1918-1945, Serie D: 1937-1941, Band XIII. 1, Die Kriegsjahre, 23 Juni bis 11. Dezember 1941, Göttingen, 1970, documentul nr. 167, pp. 220-221; documentul nr. 204, pp. 262-263. (În continuare se va cita ADAP). 33 ADAP, Band XIII, documentul nr. 204, pp. 262-263. 34 Vezi pe larg în acest sens Ottmar Trașcă, Ocuparea orașului Odessa de către armata română și măsurile adoptate față de populația evreiască, octombrie 1941-martie 1942. In: Anuarul Institutului de Istorie "George Barițiu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
vezi Akten zur deutschen auswärtigen Politik 1918-1945, Serie D: 1937-1941, Band XIII. 1, Die Kriegsjahre, 23 Juni bis 11. Dezember 1941, Göttingen, 1970, documentul nr. 167, pp. 220-221; documentul nr. 204, pp. 262-263. (În continuare se va cita ADAP). 33 ADAP, Band XIII, documentul nr. 204, pp. 262-263. 34 Vezi pe larg în acest sens Ottmar Trașcă, Ocuparea orașului Odessa de către armata română și măsurile adoptate față de populația evreiască, octombrie 1941-martie 1942. In: Anuarul Institutului de Istorie "George Barițiu" din Cluj-Napoca
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Vezi pe larg în acest sens Ottmar Trașcă, Ocuparea orașului Odessa de către armata română și măsurile adoptate față de populația evreiască, octombrie 1941-martie 1942. In: Anuarul Institutului de Istorie "George Barițiu" din Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, 2008, 47, p. 381 și următoarele. 35 ADAP, Band XIII, documentul nr. 210, pp. 268-269. 36 Arhivele Naționale ale României, Stenogramele ședințelor Consiliului de Miniștri. Guvernarea Antonescu, volumul VI (februarie-aprilie 1942), ediție de documente întocmită de: Marcel Dumitru Ciucă, redactor: Maria Ignat, București, 2002, p. 205. Stenograma ședinței
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și fetele De dragul Mariei/ Își piaptănă pletele De dragul Mariei/ Și-a Mântuitorului Lucește pe ceruri/ O stea călătorului” subtilă aluzie la Steaua ce i-a călăuzit pe Magi din Răsărit până la peștera Bethleemului acum 2000 de ani. Eminescu s-a adăpat la izvorul nesecat al folclorului românesc, începutul cunoscutei „Doina” „De la Nistru pân-la Tisa/ Tot Românul plânsu-mi-s-a”, nefiind altceva decât ideea unui colind din Transilvania ce glăsuiește: „P'lângă Mureș, p'lângă Tisa/ Maica Sfântă plimbă-mi-s-a” unde, din dorința de a
Aspecte creștine in lirica eminesciană. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_245]
-
proaspete, și traduc astfel realitatea unui Eminescu care a atins coarda cea mai sensibilă a poporului său, pătrunzând adânc în mentalul acestuia, performanță rară înscrisă și de Grigore Vieru. Până a-l descoperi ca „steaua care ne păstrează“, și-a adăpat setea din cântecele românești, dar odată intrat în contact cu opera lui, Eminescu a devenit pentru dânsul primul dascăl, primul manual de limbă română („Primul manual de limbă română, manual de istorie și primul manual de suflet, dacă se poate
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
Sfîșiere!// Unii spun: să te văd pasînd pe mare că Hristos/ e utopic și pierderea minții!// Alții spun: numai de călcam în picioare Marea Roșie/ vom vedea Pămîntul Făgăduintii!// Roșu și negru! Sînge și negru! Roșu și negru/ ne-acoperă, ne-adapă.// Un popor întreg cheamă țărmul. Un popor întreg/ și-a găsit mormînt în apă?// Nu! Nu! Destul am plîns! Iată minunea!/ Se-mplineste minunea-nvătată la liceu!// Uită-te bine, Tata! Marea Roșie se desparte!/ Cum s-a făcut, nu-nteleg nici
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
controalele menționate în prezența normă sanitară veterinară dovedesc faptul că un animal nu corespunde cerințelor stabilite de legislația națională sau când aceste controale descoperă o neregulă, autoritatea competența, după consultarea importatorului sau reprezentantului sau, va decide dacă: ... a) va adăposti, adapă și furaja și, dacă e necesar, va trata animalele, sau; ... b) după caz, le va plasa în carantină sau va izola transportul; ... c) va reexpedia transportul de animale în afara teritoriului României, într-o perioadă de timp limită, stabilită de autoritatea
NORMA SANITARĂ VETERINARA*) din 3 februarie 2003 privind stabilirea principiilor care reglementează organizarea controalelor sanitare veterinare pentru animalele care intră în România din tari terţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149321_a_150650]
-
un animal nu corespunde cerințelor stabilite de legislația națională sau când la aceste controale se descoperă o neregulă, autoritatea sanitară veterinară, după consultarea cu persoana responsabilă de încărcătură sau cu reprezentantul legal al acesteia, va decide dacă: ... a) va adăposti, adăpa și furaja și, dacă e necesar, va trata animalele; sau ... b) după caz, va plasa animalele în carantină sau va izola transportul; ... c) va reexpedia transportul de animale în afara teritoriului României, într-o perioadă de timp limită, stabilită de autoritatea
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ din 22 februarie 2005 (*actualizată*) privind implementarea de către autorităţile sanitare veterinare de la posturile de inspecţie la frontieră a măsurilor ce trebuie aplicate în cazul activităţilor de import şi tranzit de mărfuri supuse controlului sanitar-veterinar, găsite necorespunzătoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165471_a_166800]
-
montă vor fi școlarizați și atestați, prin cursuri cu o durată de minimum o săptămână, de către unitățile pentru ameliorare și reproducție în zootehnie. ... Articolul 28 (1) Îngrijitorii din stațiunile comunale de montă au următoarele atribuții: ... a) să hrănească și să adape reproducătorii după programul de grajd stabilit, respectând rațiile și indicațiile specialiștilor agricoli; ... b) să pregătească furajele ce intră în componența rațiilor; ... c) să execute zilnic îngrijirea corporală a reproducătorilor, iar periodic spălarea corporală și curățarea ongloanelor; ... d) să asigure mișcarea
NORME TEHNICE din 3 noiembrie 2003 privind organizarea şi funcţionarea staţiunilor şi punctelor comunale de montă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155338_a_156667]
-
montă vor fi școlarizați și atestați, prin cursuri cu o durată de minimum o săptămână, de către unitățile pentru ameliorare și reproducție în zootehnie. ... Articolul 28 (1) Îngrijitorii din stațiunile comunale de montă au următoarele atribuții: ... a) să hrănească și să adape reproducătorii după programul de grajd stabilit, respectând rațiile și indicațiile specialiștilor agricoli; ... b) să pregătească furajele ce intră în componența rațiilor; ... c) să execute zilnic îngrijirea corporală a reproducătorilor, iar periodic spălarea corporală și curățarea ongloanelor; ... d) să asigure mișcarea
NORME TEHNICE din 22 decembrie 2003 privind organizarea şi funcţionarea staţiunilor şi punctelor comunale de montă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155357_a_156686]
-
la prezenta hotărâre. 2. La anexa nr. 56 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Gornet-Cricov": a) secțiunea I "Bunuri imobile" se modifică următoarele poziții: ... - la poziția nr. 8, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Fântână cu cișmea pentru adăpat animale"; - la poziția nr. 8, coloana 3 va avea următorul cuprins: "situată în satul Țărculești pe latura sudică a DJ 102N la distanță de 1.045 m față de DJ 102 C; fântâna este construită din zid de piatră, având la
HOTĂRÂRE nr. 25 din 9 ianuarie 2008 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.359/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Prahova, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194571_a_195900]