7,201 matches
-
două sate, aflat la granița dintre tradiție și modernitate. Tot în acest capitol am optat pentru tratarea unei alte teme majore, intim legată de cea de comunitate, dar și de cea a identității, tema globalizării. După o discuție referitoare la adecvarea utilizării conceptului de globalizare în contextul ruralului românesc, am încercat să răspund la două întrebări: care sunt efectele globalizării asupra ruralului românesc actual și care din dimensiunile globalizării sunt vizibile în planul realității sociale a satului. Capitolul cinci are în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
From. Apoi ne asigurăm că ambele fișiere de date au cazurile sortate pe variabile (numărul de identificare, în acest caz); dacă este nevoie, deschidem fiecare fișier, sortăm datele și apoi salvăm fișierul. Odată ce fișierele au fost sortate, procedura pentru potrivirea (adecvarea) celor două baze de date este să selectăm din meniu: Data Merge Files Add Variables Când apare fereastra Add Variable From, apăsăm pe numele variabilei (numărul de identificare în exemplul nostru) din lista Excluded Variables, bifăm opțiunea Match cases on
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
procură un avantaj poate decisiv în evoluția care urmează. Ce înseamnă răspuns potrivit, este precizat de Darwin: supraviețuiesc speciile care au nu răspunsul cel mai rapid, ci cel mai adecvat. Deși foarte importantă și ea, nu rapiditatea este decisivă, ci adecvarea sau, cum am spune în alți termeni, temeinicia. Să ne întrebăm acum care era provocarea cu care au fost confruntate SUA după încheierea Războiului Rece. Dacă vom examina mai îndeaproape lucrurile, ne vom da seama că putem numi acea epocă
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
-o de unilateralități costisitoare și a prevenit conflicte majore, sincope care, la nivelul Chinei, ar fi fost greu de gestionat. Spiritul pragmatic al acestei viziuni a fost extrem de important în a-i asigura modernitatea. Înțelegem în acest caz prin modernitate adecvarea politicilor promovate la condițiile specifice ale Chinei (așa se explică faptul că nu am avut de-a face pe parcursul celor 30 de ani cu convulsii majore), ale fiecărei etape (nu putem vorbi de o strategie stabilită la 1978, ci de
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
a circumstanțelor care, impunându-li-se, le oferă oportunitatea de a-și dezvolta propriul do, calea lor, și de a fi juști. Justețea trimite la noțiunea de adevăr, dar trebuie Înțeleasă și În raport cu timpul, cu ritmul ce se impune, cu adecvarea la circumstanțe care favorizează, În cele din urmă, armonia. Artele marțiale, arta florală sau ceremonia ceaiului reprezintă câteva dintre expresiile sale, iar antrenamentul continuu educă sensibilitatea, desăvârșind-o. Această stare de perfecțiune, care, pentru un spirit occidental mai marcat de
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
apa ce ia forma recipientului care o conține. Adaptându-se În permanență, ea rămâne lichidă, se transformă În gheață sau În abur, În funcție de condiții, păstrând Însă o compoziție chimică identică. La fel se Întâmplă cu Întreprinderea ce evoluează În măsura adecvării sale la cursul Împrejurărilor. Întreprinderea japoneză este concepută ca un flux a cărui sursă o reprezintă codul genetic, ADN-ul fondatorilor săi, și care se perpetuează de-a lungul unui proces activ de armonizare cu evoluția piețelor și a disponibilităților
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
i-ar pune Într-o situație jenantă atât pe proprietar, cât și pe client, fără a mai vorbi de ofensa adusă chiar ingredientelor utilizate În felurile de mâncare! Între proprietarul restaurantului și client relația e cea care contează. Cu timpul, adecvarea se rafinează și primul Învață să-l satisfacă din ce În ce mai bine pe al doilea, aprofundându-și totodată arta, do-ul! Această creatoare dinamică a armoniei se bazează pe kata fiecăruia. PARTEA A DOUA PORȚI Mărturiile ce urmează și care constituie a
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
armonizarea cu mediul. Pentru KDI, mutațiile actuale determină organizațiile să depășească managementul calității și să se transforme În veritabile Întreprinderi de cunoaștere. Ceea ce diferențiază Întreprinderile Între ele este aptitudinea lor de a genera știință, de a produce cele mai bune adecvări la constrângerile și nevoile viitorului. Din această perspectivă, nu mai este pertinentă considerarea exclusivă a mijloacelor limitate ale Întreprinderii sau ale grupului. Cunoașterea fiind globală, capacitatea de a acționa În rețea devine critică. Pentru KDI, comunitățile de practici permit Învățarea
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
constituie o măsură a optimizării resurselor disponibile și mobilizabile, indiferent de proprietarul lor. Cum să obținem mult cheltuind cât mai puțin sau cum să facem În așa fel Încât alții să investească mijloacele lor În slujba obiectivelor noastre? Odată considerată adecvarea principiului de libertate la comunitățile strategice de cunoaștere, se poate ghici că principiul economiei de forțe Își găsește Împlinirea din momentul În care Întreprinderea nu mai contează doar pe propriile mijloace, dar și pe ale tuturor celor care, Într-o
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
constată din cele de mai sus, am avut în vedere doar traducerile integrale ale Coranului existente până acum în limba română. Prima, cea a lui Silviu Octavian Isopescul (1912), a fost până de curând singură. Manifestând preocupare pentru fidelitate și adecvare stilistica, realizată prin apropierea de stilul traducerilor biblice din perioada în care a lucrat traducătorul, astăzi e resimțită că prea arhaizanta. Apoi, în 1997, a apărut o a doua: Coranul cel Sfânt, Traducerea sensurilor și comentarii, publicată de Asociația Studenților
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
valabilă numai atâta vreme cât situația o justifică. Adică, În cursul aplicării unei metode, procedeele pot să varieze, unele pot să lipsească sau să-și schimbe locul, fără să afecteze Îndeplinirea, În final, a scopului urmărit prin metoda respectivă. Reactualizarea, redistribuirea sau adecvarea lor, pot să aducă cel mult unele nuanțări, sublinieri sau Întăriri În realizarea sarcinilor concrete; nicidecum nu vor putea să greveze asupra acțiunii În ansamblul ei. Este adevărat, fiecare procedeu eficient sporește valoarea metodei În care se integrează, după cum fiecare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Însușirea acestuia; că schimbările de conținut atrag, În mod inerent, și o modificare a metodologiilor de predare/Învățare. Natura sau specificitatea conținutului, aspectul logic al cunoștințelor (al științei care se predă) impun același caracter obiectiv metodei de Învățământ. Este o adecvare firească ce decurge din rațiuni efective, opuse dogmatismului și empirismului sau improvizației arbitrare, de moment, ca simplă manifestare a regulilor „bunului gust”. Așa după cum fiecărui domeniu de cunoaștere științifică Îi sunt proprii anumite metode de cercetare, În mod similar și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de tactul său pentru a crea acea interacțiune sau acea „atmosferă instrucțională” favorabilă Îndeplinirii optime a sarcinilor propuse. Simpla alegere a metodei nu este Însă suficientă; ea trebuie adaptată de fiecare dată, ceea ce presupune o anumită putere de imaginație, suplețe, adecvare. Opțiunea pentru o metodă sau alta este condiționată de competența profesorului, de capacitatea lui de reflecție pedagogică și de analiză a situației de moment. Comportamentul metodic se află, deci, sub influența factorilor psihici de personalitate, sub imboldul unor motive subiective
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
așteptate este indispensabilă pentru reglarea funcționalității procesului instructiv-educativ, este o condiție fundamentală a creșterii eficacității oricărei acțiuni didactice și educative. Pe baza unor operații de informare inversă (integrate intim În actul predării), profesorul are posibilitatea să Încerce o mai bună adecvare a predării la obiectivele urmărite, să-și regleze necontenit acțiunea sa, să-și reorienteze sau să-și revizuiască propria activitate, precum și pe cea a elevilor săi, adică să stăpânească mai bine demersul pedagogic, să susțină În mod constant sentimentul de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
acțiune, În tehnică de lucru. În funcție de această orientare, el Încearcă să găsească cu exactitate modul optim În care trebuie să procedeze. Aplicând o metodă sau alta, profesorul operează cu anumite legi ale procesului și mecanismelor Învățării care fixează „criterii de adecvare” a metodei, condiții ale Îndeplinirii optimale a activității; lui Îi este oferită, totodată, „...o unitate de măsură pentru aprecierea critică sau pentru evaluarea a indiferent cărui mod particular de predare sau Învățare” (Bruner, 1970, p. 54). Desigur, raportarea metodelor la
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
explicativ-prescriptive integratoare a instruirii În curs de constituire, cu pretenția de a servi drept ghid științific predării și Învățării, educației, În general. D. Concluzii la poziționarea metodeitc " D. Concluzii la poziționarea metodei" a) Sintetic vorbind, de fiecare dată alegerea și adecvarea unei metode este oconstrucție dependentă de factori obiectivi (care țin de natura finalității, a conținutului, de logica internă a științei, de legitățile fenomenului Învățării etc.) și de factori subiectivi (determinați de contextul uman și social al aplicării ei, de personalitatea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cu toată autenticitatea și unicitatea lor, prezintă și numeroase asemănări și trăsături comune, ceea ce lasă loc unei anumite tipizări metodologice. O tipologizare, mai bine zis, care, cu toate limitele ei inerente, lasă suficient câmp liber diversificărilor, particularizărilor, nuanțărilor etc. În adecvarea tehnicilor concrete de acțiune. Numai o asemenea diversificare a procedurilor de acțiune didactică poate facilita, de exemplu, alternarea activităților teoretice cu cele practice, Îmbinarea lor efectivă, deziderat primordial al Învățământului modern. Aplicarea diversificată a metodelor ușurează trecerea cu rapiditate de la
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
didactică și educativă a profesorului, o clarifică și Îi atribuie o mai pronunțată semnificație personală; și, dimpotrivă, uniformitatea duce la rutină și la eficiența scăzută a muncii. Varietatea metodologiei oferă o strategie pedagogică mai cuprinzătoare, de mai mare suplețe și adecvare la multitudinea sarcinilor și situațiilor noi de Învățare. O astfel de metodologie extinde câmpul de decizie al profesorului, Îi oferă o gamă mai largă de alternative și posibile alegeri, posibilități de a lua decizia cea mai adecvată, adoptarea soluției optime
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cu oponent, prelegerea-discuție, conferința-dezbatere, informarea, microsimpozionul, instructajul de fundamentare etc., găsindu-le nu numai un specific, ci și un loc și un rol distinct și activ În ansamblul procesului didactic. O cerință primordială a creșterii eficienței comunicării rămâne, fără Îndoială, adecvarea ei la nivelul experienței lingvistice și de cunoaștere a celor cărora li se adresează. Este știut doar că transmiterea științei se situează atât la nivelul emițătorului (al profesorului care comunică), cât și la cel al receptorului (alelevului care receptează și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
modelului meritocratic. Nivelul de instrucție al fiului depinde de statusul social al tatălui, iar statusul social al fiului depinde de nivelul de instrucție al acestuia, însă pentru ca relația dintre mobilitatea școlară și cea socială să fie vizibilă este necesară o adecvare între cele două relații de determinare, ceea ce nu este cazul în majoritatea țărilor analizate. Rotariu (1985) a reluat aceeași problemă și a propus o interpretare în termenii efectului pervers. El arată că nu este necesară existența vreunei inadecvări între cele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
școlare și coeficientul de inteligență nu se determină unul pe altul, ci indică același lucru, mai exact cerințele sistemului educațional sunt reluate în altă formă de testele de inteligență. Testele de inteligență ar măsura printr-o altă strategie de cuantificare adecvarea individului la cerințele sistemului școlar; - în fine, este foarte probabil, mai ales în sistemele educative în care testele de inteligență se utilizează de timpuriu, cum este cel american pe care l-a studiat Jencks, ca elevii cu rezultate bune la
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
al capacității de producție. Apoi s-a trecut la standardizarea structurilor organizaționale ale unor activități funcționale, chiar dacă procesele de producție cărora li se asociau erau diferite. Cum standardizarea era realizată pentru ramuri întregi, iar organigramele erau avizate de către decidenți externi, adecvarea la condițiile concrete era nulă. În mod firesc, situațiile absurde asociate structurii organizaționale erau foarte frecvente. Presupunând că ar fi fost nevoie să se angajeze un contabil, managerul executiv al firmei trebuia să solicite aprobarea „organizației tutelare”, iar aceasta trebuia
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
ca elevii să reconstruiască edificiul științei, chiar cu ajutorul cărților. De aceea și metoda descoperirii este mai degrabă o descoperire dirijată. Profesorul trebuie să intervină pentru ca problemele propuse să fie accesibile. Multe probleme vor fi propuse chiar de el, având preocuparea adecvării dificultăților la nivelul de pregătire a clasei. Apoi, de obicei înaintea activității pe grupe ori celei individuale va face o scurtă expunere în care actualizează acele „concepte-ancoră”, esențiale pentru abordarea temei. Uneori el va realiza o schemă logico-grafică pentru a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
1. Figura 1 Ă Sensul feed-back-urilor în acțiune didactică Datele pe care emițătorul și receptorul le pot primi și transmite (simultan sau succesiv), prin cele două (fb) amintite, se referă la: • obstacolele comunicării/învățării; • personalitatea receptorului/cerințele emițătorului; • gradul de adecvare al mesajului/învățării (Mucchielli, R., 1982; Ungureanu, D., 1994). Dacă situația comunicării permite o prezență optimă a fiecăruia din cele două (fb)-uri, se poate constata: • creșterea eficienței mesajului/actului de învățare; • instalarea unui climat securizant atât pentru profesor (știe
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a interacțiunii profesorilor de la aceeași școală pe teme profesionale. Rareori profesorii fac apel la colegi pentru a primi sfaturi sau sprijin Ă și aceasta, paradoxal, se întâmplă cu atât mai puțin cu cât ei sunt mai nesiguri cu privire la eficiența și adecvarea metodelor pe care le folosesc. Solicitarea sprijinului poate fi interpretată de către ceilalți ca o mărturisire a neputinței și incompetenței (Dornbush ș.a., 1996). De aceea, în afara schimbului de impresii cu privire la elevi, discuțiile profesionale informale sunt relativ puțin frecvente în școli. Faptul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]