4,644 matches
-
Waterman Robert (1936-) au elaborat o celebră lucrare, având drept idee rolul culturii Întreprinderii În realizarea excelenței. Făcând o cercetare, pe baza modelului „7S” la un număr de 43 de Întreprinderi, autorii au distins opt caracteristici esențiale, și anume: 1) Adeziunea pentru acțiune: a acționa mereu; 2) a rămâne aproape de client: a Învăța de la client; 3) autonomie și spirit Întreprinzător: a Încuraja inovarea și a genera „campionii”; 4) oportunitatea bazată pe personal: a concepe oamenii drept sursa calității; 5) mobilizarea În jurul
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
ură,/ Din vicleșug, din inimă-mpietrită/ Le-a suferit pe toate neclintită.”801 Menirea femeii pare a fi aceea de a îndura, cu stoicism, un destin aproape ingrat, care o deposedează de drepturi elementare și o obligă la o permanentă adeziune față de un soț căruia i se închină ca unei divinități atotputernice: „Cu toate aste, veșnic răbdătoare,/ și-a pus în gând ființa cea smerită/ Veninul tot al sorții să-l înghită.// Căci se-nchina voinței celui cărui/ De mult cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
John Micheal Crafton, The Physician's Tale and Jephtha's daughter, în „ANQ”, winter 2007, vol. 20, nr. 1, p. 9. (trad. n.) 859 Ibidem, p. 12. (trad. n.) 230 îmbărbătat pe cei care nu aveau tăria să-și afirme adeziunea față de creștinism. Ne referim aici la povestea vieții Sfintei Cecilia, istorisită de cea de-a doua maică prezentă în rândul pelerinilor chaucerieni. Dacă în excipitul său, doftorul condamna păcatul, cea de-a doua maică debutează istorisirea proprie printr-un apel
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pe un ton persiflant, în fața soțului: „iar de mă aflu întru păcat de moarte, află c oi sta în piuă cât îmi poftește inima, nu-mi plânge tu de milă”874. Femeia este o donna demonicata pentru că nu manifestă nicio adeziune față de lucrurile sfinte, dezaprobă tot ceea ce reprezintă o opreliște în calea dezmierdărilor senzuale, însă este simpatică, prin sinceritatea cu care își apără propria cauză, condamnând o căsătorie făcută fără discernământ, și devine scuzabilă în actul ei de respingere a unui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
primite", „Activitatea cercurilor culturale'', „Cărți primite", „Poșta administrației" etc. Erau prezenți în „Glasul nostru" colaboratori și abonați din Fălciu, Iași, Neamț, Tutova, de la Giurcani, Voinești, Murgeni, Șuletea, dar și de la Priponești dincolo de Bârlad. În ultimul număr din 1931 era anunțată adeziunea la jurnal și a „domnilor N. Bălănescu, inspector școlar, Iași, V. Ghițescu, directorul liceului de băieți din Piatra Neamț, inginer A.O. Izosser Iași, George Tutoveanu, Constantin Gh. Chirica, autorul broșurii „Vremuri triste" din Huși, Victor Ion Popa, scriitor și dramaturg
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
asemenea legi nu sunt neapărat necesare. De fapt, o rețea de legi care să reglementeze toate aspectele domeniului Învățământului nu poate duce În practică decât la o acumulare a problemelor legale nesoluționate, fără ca prin aceasta să Îmbunătățească transparența, Înțelegerea sau adeziunea sectorului de Învățământ. Contextul legislativ. Principala sarcină a Ministerului de resort ca principal coordonator al politicii de Învățământ este asigurarea unui context legislativ și a unui cadru În care Învățământul să se poată dezvolta. Acest lucru presupune crearea unei legislații
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
speranță, evoluția noului Partid Social-Liberal, condus de Oleg Serebrian - intelectual remarcabil și apreciat analist politic -, o formațiune politică reprezentând spiritul tânăr, ofensiv, european, întruchipat de o nouă generație de basarabeni educați în condiții de libertate, cu șanse reale să capteze adeziunile celor disperați și dezamăgiți. Iar numărul acestora este destul de mare în Basarabia de azi. În Moldova, venirea la putere a comuniștilor conservatori, declarațiile lor oripilante, mărturisind un program restauraționist agresiv și militant, au făcut ca țările europene, Occidentul în general
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
arate în public. În fine, intelectualii noștri umaniști, „scriitorii”, cum li se mai spune generic și ușor abuziv, nu mai sunt ce-au fost: au obosit, au și îmbătrânit cu un deceniu, și-au irosit energia în construcții utopice și adeziuni politice prost plasate, care nu le-au adus nici posturi, nici bani, nici satisfacții sufletești. Din această categorie, care este și cea mai patetică, de anticomuniști, mai mult sau mai puțin camuflați, s-au recrutat noile/vechile cozi de topor
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
clasa conducătoare din Basarabia să iasă în sfârșit din mâzga politică în care s-a împotmolit în ultimul deceniu. „Republica” nu va mai putea de acum încolo să mai practice jocul la două capete, făcând „sincere” declarații de dragoste și adeziune atât Rusiei cât și lumii occidentale. „Filozofia” aceasta de viață, întru totul falimentară, s-a instalat la noi îndată după declararea independenței, când, fricoși, speriați parcă de libertatea care ni se deschidea în față, am ales să rămânem neobservați și
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
bănuit, despre relațiile „amicale” ale intelectualilor cu poliția politică (securitatea), în sfârșit, despre rușinoasa slăbiciune a oamenilor noștri de cultură de a se ralia întotdeauna puternicilor zilei. Puținele, extrem de puținele cazuri de disidență, de opinie separată în acest cor al adeziunilor totale și necondiționate, au constituit excepțiile care confirmă regula. O dată în plus, această șansă de a discuta, de a condamna public colaboraționismul - cu listele pe masă - a fost ratată atunci când accesul la dosarele securității părea deschis. N-a insistat însă
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
care profesioniștii delațiunii și spionajului se simt destul de comod. În aceste condiții nu ne rămâne decât să observăm și să inventariem noile tipuri de colaboraționism. Gama este foarte bogată. De la modelul internaționalist „apostolic”, până la „patrioții de meserie”, care își schimbă adeziunile după variațiile metronomului politic și interesele de moment. Și totuși, este utopică ideea unei discuții privind responsabilitatea intelectualilor acum și aici? Câtuși de puțin. Atâta doar că această inițiativă trebuie să vină chiar din partea intelectualilor. Un examen dificil, dar pe
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
partizană și cu inspirație poetică. „Evenimentul”, șocant pentru cei cu discernământ, suspect pentru amatorii de scenarite, a animat destul spiritele și a făcut să curgă multă cerneală în presa de la Chișinău. Câțiva pensionari au trimis scrisori de felicitare și de adeziune la idee, iar un „intelectual” nefilolog a dezvoltat tema, sugerând că e nevoie urgentă de un Parlament popular, care să adune, indiscernabil, toți „fii neamului”. Dl Dabija nu este la prima ispravă de acest gen. În anii de când îmbină - în
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
mitizării" și "demitizării" istoriei naționale, care alimentase și recentul "scandal al manualelor". Alte voci au intervenit pentru a convinge că avem de-a face sau nu cu adevărul istoric 13. Mijloacele de exprimare ale artiștilor respectivi nu au întrunit o adeziune reală, dar au atins unele complicități antieroizante, cultivate și de folclorul școlar, tocmai ca reacție la rigiditatea clișeului istoric exersat de atâtea generații. Dorința de apropriere a personajului istoric prin aducerea lui într-un registru foarte omenesc, chiar trivial, este
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
militare și administrative, iar restul era ocupat de obișnuita succesiune cronologică, focalizată asupra anilor 1475-1476. Ca variațiune, "începutul domniei" era mai puțin legat de Vlad Țepeș și mai mult de sprijinul partizanilor din Moldova, cei care aduceau apoi lui Ștefan "adeziunea" întregii țări, "adică a Marii Adunări (s.n. C.M.)"82: titulatură mai potrivită în timpul comunismului, decât în Evul Mediu. Expunerea "politicii interne" a devenit aici o miză categoric mai importantă decât în manualul de școală primară. Dar nu Ștefan a fost
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ceea ce îi îndreptățea pe români să se considere până azi "apărători ai civilizației europene"85. Fragmentele de "lectură suplimentară" însoțitoare nu mai aveau caracterul ficțional-legendar al celor similare, recomandate pentru clasa a IV-a, trimițând explicit la texte istoriografice consacrate. Adeziunea afectivă la portretul eroizant al domnitorului părea aici un obiectiv îndeplinit și depășit. În anii '90, manualul a avut în plus față de edițiile anterioare un fragment semnat de Șerban Papacostea. El sugera o anume echivalență între victoria de la Baia și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
lua sfârșit. Zilele de 16-25 decembrie 1989 șocaseră însă prin violența confruntărilor și dezamăgiseră prin rapida apariție a noilor partizanate postcomuniste. Semnificația restitutiv-monarhică atribuită zilei de 10 mai (cu referire la cele petrecute în 1866 și 1877) nu a întrunit adeziunea publicului larg, astfel încât a fost preferat 1 decembrie 1918. Noul eveniment emblematic al statului proclamarea unirii Ardealului cu România înlocuia aniversarea lui 23 august 1944 când, conform propagandei comuniste, România se eliberase "de sub jugul fascist". Legiferarea s-a produs în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Zilelor unirii li se atașa, din nou, cu mare încredere, semnificația triumfală cunoscută, iar în reconstituirea celor întâmplate la 1 Decembrie 1918 se insista, mai mult ca de obicei, asupra "Adunării Naționale" de la Alba Iulia 270. Manualul amintea și de adeziunile la unire ale naționalităților minoritare: sașii din Transilvania, șvabii din Banat, germanii din Bucovina și Basarabia, cu o mențiune specială pentru altruismul minorităților germanice "cari au înțeles a rupe definitiv orice legătură cu guvernele tiranice din trecut"271. Observația rezona
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Saint-Étienne, 2003, p. 36. Se știe că, "în ciuda tuturor inovațiilor didactice, principala manieră de predare este [încă] aceea de a prezenta cunoștințe simplificate, susținute prin analiza unor documente relevante, apoi, printr-un dialog [în clasă] se urmărește să se obțină adeziunea elevilor la ceea ce s-a afirmat [în prealabil]".Vezi Nicole Tutiaux-Guillon, Is There a Basis for European Consciousness among French Students? The Results of Three Empirical Studies, în Joke van der Leeuw-Roord (ed.), History for Today and Tomorrow. What Does
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
decreta ca zi națională data de 23 august (art. 2). Constituția din 1991 a inclus această prevedere, care s-a păstrat și în republicarea sa din 2003 (art.12, alineat 2). 2 Prin proclamarea zilei de 1 decembrie ("în unanimitatea adeziunii") ca zi națională "s-a făcut dreptate însuși poporului român", după cum scria istoricul Cristian Popișteanu, în cuvântul introductiv al "Magazinului istoric" din decembrie 1990 (serie nouă), p. 3. 3 În liceu și nu numai, corespondență trimisă de elevul Dragoș Radu-Bucurenci
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și patriotică în grădiniță, în Ibidem, p. 45, 50). 209 Cu prilejul unei recente aniversări a unirii din 1859, primarul Iașului, Gh. Nichita, a lansat proclamația "România s-a născut la Iași! 24 ianuarie sărbătoare națională legală a României". Colectarea adeziunilor a început cu oaspeții obișnuiți ai orașului în această zi, politicienii de prim rang ai momentului, în frunte cu președintele României. A subscris însuși mitropolitul Moldovei și Bucovinei. Afișată pe site-ul primăriei, cererea a atras însă, în primele 10
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
acțiuni și evenimente legate prin relații cauzale, finale, temporale sub un pattern global: schema de acțiune; DESCRIPTIVUL text organizat spațial, ca o constelație de atribute, specificări, stări, determinate de un pattern global de tip frame (cadru). ARGUMENTATIVUL text ce vizează adeziunea la anumite idei, considerate adevărate și subminarea celor false. Relațiile cele mai frecvente sînt de motivare, valorizare, opoziție. Suprafața textuală conține indici de coeziune și emfază, precum repetiția, paralelismul, parafraza. Patternul global este de tip plan și diferă de schemă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
o marcă amicală, de solidaritate și simetrie ("patronajul său nu este o prezență represivă, ci una gratificatoare" B. Cathelat & A. Cadet, 1976: 15). J. Baudrillard (1968: 169-198) vorbește de o solicitudine maternă a publicității, corelată unei logici a fabulei și adeziunii, nu a enunțului și probei. Fără a crede în produs, receptorul mesajului publicitar crede în publicitatea care vrea să facă să se creadă. Este într-un fel credința în Moș Crăciun a copilului care nu mai analizează ca relație cauză
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de tehnici utilizate în beneficiul unei întreprinderi pentru a menține sau augmenta clientela; • relațiile publice vizînd crearea imaginii complete și evident pozitiv conotate a unei întreprinderi sau asociații, acțiune fără scop imediat și nici necesarmente lucrativ; • propaganda urmărind prin "matraquage" adeziunea la un sistem ideologic. În acest evantai de vectorialități există un numitor comun: • caracterul informativ (prezent în mesajul publicitar, în taxinomia scopurilor unei întreprinderi sau asociații, în sinteza unui sistem ideologic); caracterul persuasiv (fie că este vorba de adeziunea la
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
matraquage" adeziunea la un sistem ideologic. În acest evantai de vectorialități există un numitor comun: • caracterul informativ (prezent în mesajul publicitar, în taxinomia scopurilor unei întreprinderi sau asociații, în sinteza unui sistem ideologic); caracterul persuasiv (fie că este vorba de adeziunea la o ideologie, de stimularea cumpărării de produse sau servicii, de disponibilitatea de integrare într-o organizație) Reanalizînd similaritățile și disimilaritățile acestor mecanisme înrudite putem defini publicitatea comercială ca acțiune de influență asupra publicului cu efect în creșterea vînzării de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ajungem la dimensiunea semantică a mesajului publicitar. 6.7.Semantica discursului publicitar Discurs meliorativ de acțiune implicînd trecerea: • de la non cunoaștere la cunoaștere (discursul de creare a imaginii de marcă); • de la o opinie la alta sau de la o intensitate de adeziune la alta; • de la non acțiune la acțiune, trecere sau convertire bazată pe exemplaritatea acțiunii și pe unicitatea nu-melui (Avec Deodoril on ne sent plus le temps qui passe), mesajul publicitar instituie o practică specială de numire și un discurs de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]