15,776 matches
-
vizat cel de-l treilea obiectiv de cercetare. Concluziile celor patru capitole de analiză empirică vor fi sintetizate în rândurile care urmează. Profilul majorității copiilor adoptați, așa cum a rezultat din analiza documentelor sociale, se înscrie în categoria copiilor "preferați" pentru adopție, cu vârstă sub trei ani, clinic sănătoși, adoptați singuri chiar dacă mulți dintre ei mai au frați. Din punct de vedere al istoricului social, majoritatea copiilor provin din plasament la o familie/persoană sau plasament la asistent maternal profesionist. În general
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
nu prezintă probleme de sănătate care să le împiedice procrearea, căsătoriți cu copii și cu o experiență maritală îndelungată. Sunt importante de constat însă diferențele semnificative între profilurile părinților și ale copiilor adoptați în funcție de județele în care s-a înfăptuit adopția, precum și diferențele în ceea ce privește numărul adopțiilor. Care sunt cauzele pentru care în unele județe se înfăptuiesc mai multe adopții, iar în altele semnificativ mai puține? Cum reușesc unele DGASPC-uri să stimuleze adopțiile din rândul copiilor "cu nevoi speciale", în timp ce altele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
care să le împiedice procrearea, căsătoriți cu copii și cu o experiență maritală îndelungată. Sunt importante de constat însă diferențele semnificative între profilurile părinților și ale copiilor adoptați în funcție de județele în care s-a înfăptuit adopția, precum și diferențele în ceea ce privește numărul adopțiilor. Care sunt cauzele pentru care în unele județe se înfăptuiesc mai multe adopții, iar în altele semnificativ mai puține? Cum reușesc unele DGASPC-uri să stimuleze adopțiile din rândul copiilor "cu nevoi speciale", în timp ce altele nu? sunt câteva întrebări la
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
îndelungată. Sunt importante de constat însă diferențele semnificative între profilurile părinților și ale copiilor adoptați în funcție de județele în care s-a înfăptuit adopția, precum și diferențele în ceea ce privește numărul adopțiilor. Care sunt cauzele pentru care în unele județe se înfăptuiesc mai multe adopții, iar în altele semnificativ mai puține? Cum reușesc unele DGASPC-uri să stimuleze adopțiile din rândul copiilor "cu nevoi speciale", în timp ce altele nu? sunt câteva întrebări la care, analiza documentelor sociale nu a fost suficientă pentru a oferi un răspuns
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptați în funcție de județele în care s-a înfăptuit adopția, precum și diferențele în ceea ce privește numărul adopțiilor. Care sunt cauzele pentru care în unele județe se înfăptuiesc mai multe adopții, iar în altele semnificativ mai puține? Cum reușesc unele DGASPC-uri să stimuleze adopțiile din rândul copiilor "cu nevoi speciale", în timp ce altele nu? sunt câteva întrebări la care, analiza documentelor sociale nu a fost suficientă pentru a oferi un răspuns, dar pot constitui întrebări pentru cercetările ulterioare. Din acest demers practicienii trebuie să rețină
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
întrebări la care, analiza documentelor sociale nu a fost suficientă pentru a oferi un răspuns, dar pot constitui întrebări pentru cercetările ulterioare. Din acest demers practicienii trebuie să rețină că, în condițiile în care, doresc extinderea și cuprinderea în ecuația adopției a copiilor "cu nevoi speciale", este necesar să-și construiască strategii de recrutare adecvate motivației și particularităților specifice adoptatorilor care acceptă copii din această categorie. În acest scop considerăm necesare studii realizate pe eșantioane reprezentative, la nivel național. Analizele cercetării
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
am propus studierea exhaustivă a dosarelor înregistrate în perioada ianuarie 2005 iunie 2008 în cele șase județe, nu am avut la dispoziție nicio metodă de control pentru a ne asigura că, ne-au fost oferite spre analiză toate dosarele de adopție înregistrate în acea perioadă. Pentru studierea adaptării mamelor adoptatoare în procesul de adopție, am recurs la o triangulație metodologică: datele colectate prin ancheta pe bază de chestionar au fost completate și aprofundate prin intermediul interviurilor narative. Ancheta pe bază de chestionar
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în cele șase județe, nu am avut la dispoziție nicio metodă de control pentru a ne asigura că, ne-au fost oferite spre analiză toate dosarele de adopție înregistrate în acea perioadă. Pentru studierea adaptării mamelor adoptatoare în procesul de adopție, am recurs la o triangulație metodologică: datele colectate prin ancheta pe bază de chestionar au fost completate și aprofundate prin intermediul interviurilor narative. Ancheta pe bază de chestionar a vizat preponderent factori de stres, resurse și evaluări ale diferențelor expentanțe-realitate înregistrate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
colectate prin ancheta pe bază de chestionar au fost completate și aprofundate prin intermediul interviurilor narative. Ancheta pe bază de chestionar a vizat preponderent factori de stres, resurse și evaluări ale diferențelor expentanțe-realitate înregistrate de mamele adoptive după plasare copilului în vederea adopției. Interviurile au vizat mai multe stadii ale cilului de dezvoltare a familiei adoptive: etapa pre-adopție, etapa acomodării, imediat după plasarea copilului în familie și etapa post-adopție de adaptare și consolidare a familiei adoptive. Fiecare etapă a scos în evidență factori
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de stres și constrângeri specifice, resurse și strategii de coping diferite. Kirk386 sublinia în teoria lui că, părinții adoptatori prezintă un "handicap de rol". Acest handicap se naște din lipsa prescripțiilor culturale de rol pentru părinții adoptatori. Ca și nașterea, adopția vine cu solicitări, provocări și conflicte, evident specifice acestei situații. Opțiunea noastră de a ne orienta în demersul de cercetare în funcția de teoria stresului familial nu a fost aceea de a "patologiza" familia adoptivă, ci de a scoate în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
asigura manifestarea adecvată a rolului parental în cazul părinților adoptatori. Ancheta pe bază de chestionar a scos în evidență că, majoritatea mamelor adoptatoare au o bună relație cu copiii adoptați, rezultate confirmate și prin analiza datelor din interviuri. De asemenea adopția are un efect pozitiv asupra relației dintre părinții adoptatori. Principalii factori cu influență pozitivă asupra relației mamei cu copilul adoptat și cu partnerul marital, relevați de analiza de regresie a datelor culese prin ancheta pe bază de chestionar au fost
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
influență pozitivă asupra relației mamei cu copilul adoptat și cu partnerul marital, relevați de analiza de regresie a datelor culese prin ancheta pe bază de chestionar au fost: resursele informaționale ale familiei, mai exact suficiența informațiilor primite în procesul de adopție și corectitudinea datelor despre copilul adoptat, confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu particularitățile copilului și conduita pozitivă a copilului, definită prin încredere, respect, afecțiune, dorință de comunicare în raport cu părinții adoptatori și în special cu mama adoptatoare. Factorii care se repercutează negativ
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
rezolvare sau ameliorare a problemelor, adoptă strategii de acceptare și resemnare care sunt, de multe ori, în defavoarea copiilor. În general, părinții nu acuză lipsa serviciilor, ci mai degrabă dovedesc că nu le cunosc rolul. Dintre factorii cu impact favorabil asupra adopției conduita copilului și în special afecțiunea pe care copiii adoptați o manifestă în raport cu părinții reprezintă cea mai importantă resursă pentru întărirea relațiilor dintre părinți. În afară de datele culese cu scopul verificării și explicării rezultatelor obținute prin anchetă, datele din interviuri au
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
rezultatelor obținute prin anchetă, datele din interviuri au scos în evidență și alți factori de stres, resurse și strategii de coping. Pentru perioada pre-adopție principalii factori de stres au fost: infertilitatea, decizia de a adopta, atitudinea ambivalentă și procedura de adopție. Pentru perioada de acomodare, adaptarea la status-rolul de părinte, costurile financiare și lipsa informațiilor au constituit factorii principali de stres. În perioada de adaptare, pe lângă factorii deja invocați anterior și care fac referire la starea de sănătate a copilului, comportamentul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sănătate a copilului, comportamentul și starea lui emoțională, se mai pot adăuga integrarea în școală a copilului și planificarea momentului în care copilului i se spune că este adoptat. Toate familiile adoptive sunt deficitare pe planul comunicării cu copilul despre adopție. Strategiile de evitare și amânare au ca efect menținerea unui nivel de stres constant în legătură cu acest subiect. În afara lipsei de comunicare și a resemnării privind problemele de natură emoțională și comportamentală, în general părinții adoptatori recurg la strategii de coping
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de intenționalitate, nu permit generalizarea datelor. De asemenea trebuie specificat faptul că, datele au fost culese retrospectiv, prin urmare există posibilitatea deteriorării lor ca urmare a selectivității memoriei și a procesului de uitare. De asemenea procesul de reconstrucție a "poveștii" adopției a putut genera erori în redarea datelor în cadrul interviului narativ. Probabil principalele idei cu implicații în practică ar fi următoarele: majoritatea familiilor adoptatoare fac față cu succes procesului de adopție și se adaptează bine după încheierea lui. Cu toate acestea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
procesului de uitare. De asemenea procesul de reconstrucție a "poveștii" adopției a putut genera erori în redarea datelor în cadrul interviului narativ. Probabil principalele idei cu implicații în practică ar fi următoarele: majoritatea familiilor adoptatoare fac față cu succes procesului de adopție și se adaptează bine după încheierea lui. Cu toate acestea, date fiind nevoile specifice pe care fiecare copil le prezintă în funcție de vârsta la care este adoptat, istoricul social și starea de sănătate psiho-fizică, părinții adoptatori trebuie să primească o cantitate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
specifice pe care fiecare copil le prezintă în funcție de vârsta la care este adoptat, istoricul social și starea de sănătate psiho-fizică, părinții adoptatori trebuie să primească o cantitate mai mare de informații despre copilul adoptat și familia biologică, dar și despre adopție în general. Aceste informații duc la formarea unor expectanțe corecte și totodată contribuie la identificarea corectă a serviciilor disponibile, fără teamă de stigmatizare socială. Copiii din sistemul de protecție ar trebui să aibă o carte a vieții în care să
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptatorilor toate informațiile disponibile despre copil. Numai așa părinții adoptatori vor fi capabili să interpreteze corect, atitudinile, comportamentele, starea emoțională și sănătatea copilului și să-i înțeleagă nevoile. Ultimul demers de cercetare ne-a adus informații despre percepția socială asupra adopției, asupra copiilor adoptați și a părinților adoptatori. Adopția, din perspectiva copilului aflat în dificultate, căruia i se oferă șansa de a crește și a fi îngrijit într-o familie, este văzută ca o măsură pozitivă, favorabilă de către majoritatea respondeților. Atunci când
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
părinții adoptatori vor fi capabili să interpreteze corect, atitudinile, comportamentele, starea emoțională și sănătatea copilului și să-i înțeleagă nevoile. Ultimul demers de cercetare ne-a adus informații despre percepția socială asupra adopției, asupra copiilor adoptați și a părinților adoptatori. Adopția, din perspectiva copilului aflat în dificultate, căruia i se oferă șansa de a crește și a fi îngrijit într-o familie, este văzută ca o măsură pozitivă, favorabilă de către majoritatea respondeților. Atunci când însă au fost provocați să se gândească la
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
din perspectiva copilului aflat în dificultate, căruia i se oferă șansa de a crește și a fi îngrijit într-o familie, este văzută ca o măsură pozitivă, favorabilă de către majoritatea respondeților. Atunci când însă au fost provocați să se gândească la adopție din perspectiva părinților, această măsură a devenit o soluție "de salvare" atunci când cuplul a eșuat în încercarea de a avea un copil biologic chiar și prin metode de procreere artificială. Relațiile biologice, de sânge din interiorul familiei și background-ul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
parentalității biologice. Limita impusă de eșantionul mic, de intenționalitate trebuie considerată și în acest caz. Din punct de vedere al practicii considerăm că, pentru reducerea ambivalenței atitudinale și perceptive care răzbate din aceste rezultate, promovarea în mass-media a reușitelor în adopție și deschiderea mai multor oportunități de cunoaștere de către publicul larg a familiilor adoptatoare, ar putea produce o schimbare pozitivă. Anexa I. Construcția variabilelor Dimensiuni Variabile Construcție Cronbach Alpha Factori socio-demografici specifici copilului Vârsta copilului în momentul adopției Continuă, exprimată în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a reușitelor în adopție și deschiderea mai multor oportunități de cunoaștere de către publicul larg a familiilor adoptatoare, ar putea produce o schimbare pozitivă. Anexa I. Construcția variabilelor Dimensiuni Variabile Construcție Cronbach Alpha Factori socio-demografici specifici copilului Vârsta copilului în momentul adopției Continuă, exprimată în luni Vârsta copilului în momentul studiului Continuă, exprimată în luni Gen Dihotomică, 0 masculine; 1 feminin Etnie Dihotomică, 0 română; 1 altă etnie Istoric de plasament Copil adoptat din familie biologică sau spital maternitate-pediatrie Dihotomică, 0 nu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
1 și 2) Resurse informaționale Preocuparea pentru informare Index sumativ construit din 11 itemi, măsurați pe o scală de la 1 la 4, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură; Informarea despre: a. Procesul-metodologia de adopție, b. Particularitățile copiilor adoptați, c. Riscurile/dificultățile copiilor de adaptare la familia adoptivă, d. Dificultățile întâmpinate de alți părinți în procesul de adopție, e. Serviciile de suport destinate familiilor adoptatoare, f. Starea de sănătate a copilului adoptat, g. Traseul social
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură; Informarea despre: a. Procesul-metodologia de adopție, b. Particularitățile copiilor adoptați, c. Riscurile/dificultățile copiilor de adaptare la familia adoptivă, d. Dificultățile întâmpinate de alți părinți în procesul de adopție, e. Serviciile de suport destinate familiilor adoptatoare, f. Starea de sănătate a copilului adoptat, g. Traseul social al copilului adoptat (formele de îngrijire de care a beneficiat), h. Nivelul de dezvoltare psihosocială a copilului adoptat raportat la vârsta sa cronologică
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]