65,754 matches
-
nu au fost competenți să dea un consimțământ informat, pacienți care nu au putut să se deplaseze independent, pacienți care aveau dovezi clinice sau radiologice de accident vascular cerebral pe un vas mare sau au fost diagnosticați cu fibrilație atrială, afecțiune care nu permite efectuarea analizei undei de puls (PWV). Astfel, cei 73 de subiecți au fost considerați eligibili conform criteriilor stabilite. Au fost înregistrate condițiile medicale prezente și datele demografice, cum ar fi vârsta, statutul de fumător, mediul de proveniență
Revista Medicală Română by Sorina Maria Aurelian () [Corola-journal/Journalistic/92277_a_92772]
-
Dermatita atopică reprezintă o afecțiune a cărei prevalență este în creștere. Cauza apariției acestei afecțiuni nu este pe deplin cunoscută. Se consideră că predispoziția genetică joacă un rol important. Obiectivul studiului este de a evalua rolul alergiei materne în apariția dermatitei atopice la copil. Am
Revista Medicală Română by Mihaela Panduru () [Corola-journal/Journalistic/92285_a_92780]
-
Dermatita atopică reprezintă o afecțiune a cărei prevalență este în creștere. Cauza apariției acestei afecțiuni nu este pe deplin cunoscută. Se consideră că predispoziția genetică joacă un rol important. Obiectivul studiului este de a evalua rolul alergiei materne în apariția dermatitei atopice la copil. Am realizat o căutare în baze de date internaționale a studiilor
Revista Medicală Română by Mihaela Panduru () [Corola-journal/Journalistic/92285_a_92780]
-
important. Obiectivul studiului este de a evalua rolul alergiei materne în apariția dermatitei atopice la copil. Am realizat o căutare în baze de date internaționale a studiilor care au analizat riscul apariției dermatitei atopice la copiii proveniți din mame cu afecțiuni alergice. Pentru studiile selectate am calculat odds ratio (OR) și intervalul de confidență (CIs). Au fost identificate 438 de studii, din care 12 au corespuns criteriilor de includere. Cauza apariției dermatitei atopice (DA) nu este pe deplin cunoscută. Se consideră
Revista Medicală Română by Mihaela Panduru () [Corola-journal/Journalistic/92285_a_92780]
-
odds ratio (OR) și intervalul de confidență (CIs). Au fost identificate 438 de studii, din care 12 au corespuns criteriilor de includere. Cauza apariției dermatitei atopice (DA) nu este pe deplin cunoscută. Se consideră că factorii care predispun la apariția afecțiunii acționează chiar înainte de naștere, existând o predispoziție de apariție a bolii la copiii proveniți din părinți atopici. Studiile efectuate au sugerat că riscul ca un copil să aibă DA este mai mare dacă mama prezintă istoric de atopie. Această predispoziție
Revista Medicală Română by Mihaela Panduru () [Corola-journal/Journalistic/92285_a_92780]
-
locusurile pentru atopie de la nivelul cromozomului 11 (11q13) este detectabil doar pe linie maternă. Studiul pe care l-am efectuat își propune să analizeze datele existente în literatură cu privire la riscul de apariție a DA, la copiii proveniți din mame cu afecțiuni alergice. Au fost incluse studiile care au fost în limba engleză și care au analizat riscul de apariție a DA la copiii proveniți din mame cu afecțiuni alergice precum DA, rinită alergică și astm. Au fost analizate inițial titlurile și
Revista Medicală Română by Mihaela Panduru () [Corola-journal/Journalistic/92285_a_92780]
-
literatură cu privire la riscul de apariție a DA, la copiii proveniți din mame cu afecțiuni alergice. Au fost incluse studiile care au fost în limba engleză și care au analizat riscul de apariție a DA la copiii proveniți din mame cu afecțiuni alergice precum DA, rinită alergică și astm. Au fost analizate inițial titlurile și abstractele studiilor identificate. Au fost selectate studiile relevante pentru topicul căutat și a fost studiată lista de referințe a studiilor selectate pentru găsirea altor publicații relevante. Am
Revista Medicală Română by Mihaela Panduru () [Corola-journal/Journalistic/92285_a_92780]
-
de referințe a studiilor selectate pentru găsirea altor publicații relevante. Am stabilit datele care ne interesează înainte de hotărârea modalității de căutare. Studiile incluse au fost cele care au analizat riscul de apariție a DA la copiii proveniți din mame cu afecțiuni alergice precum DA, rinită alergică, astm. Au fost excluse studiile în care s-a analizat riscul de apariție a DA la copii proveniți din ambii părinți cu afecțiuni alergice sau proveniți din tați cu afecțiuni alergice. Datele colectate au fost
Revista Medicală Română by Mihaela Panduru () [Corola-journal/Journalistic/92285_a_92780]
-
analizat riscul de apariție a DA la copiii proveniți din mame cu afecțiuni alergice precum DA, rinită alergică, astm. Au fost excluse studiile în care s-a analizat riscul de apariție a DA la copii proveniți din ambii părinți cu afecțiuni alergice sau proveniți din tați cu afecțiuni alergice. Datele colectate au fost incluse într-un tabel care a conținut caracteristicile studiilor (data de publicare a studiului, țara, designul, număr de pacienți cu DA, perioada de urmărire). Pentru calcularea mărimii efectului
Revista Medicală Română by Mihaela Panduru () [Corola-journal/Journalistic/92285_a_92780]
-
copiii proveniți din mame cu afecțiuni alergice precum DA, rinită alergică, astm. Au fost excluse studiile în care s-a analizat riscul de apariție a DA la copii proveniți din ambii părinți cu afecțiuni alergice sau proveniți din tați cu afecțiuni alergice. Datele colectate au fost incluse într-un tabel care a conținut caracteristicile studiilor (data de publicare a studiului, țara, designul, număr de pacienți cu DA, perioada de urmărire). Pentru calcularea mărimii efectului s-a folosit modelul „random-effects“, presupunându-se
Revista Medicală Română by Mihaela Panduru () [Corola-journal/Journalistic/92285_a_92780]
-
internaționale, cele mai multe studii au provenit din Scopus (n = 171), urmat de Pubmed (n = 144) și Web of Knowledge (n = 118). După eliminarea abstractelor, duplicatelor și a studiilor fără legătură cu subiectul, au rămas 12 studii, care au conținut date despre afecțiunile alergice ale mamei și riscul de apariție a DA la copii (4-14). Metaanaliza a conținut 25.084 subiecți și a concluzionat că prezența afecțiunilor alergice la mamă ani crește riscul de apariție a DA la copil (OR = 2,03, CI
Revista Medicală Română by Mihaela Panduru () [Corola-journal/Journalistic/92285_a_92780]
-
și a studiilor fără legătură cu subiectul, au rămas 12 studii, care au conținut date despre afecțiunile alergice ale mamei și riscul de apariție a DA la copii (4-14). Metaanaliza a conținut 25.084 subiecți și a concluzionat că prezența afecțiunilor alergice la mamă ani crește riscul de apariție a DA la copil (OR = 2,03, CI = 1,84-2,24, p < 0,000001). Rezultatul obținut este în concordanță cu studiile existente în literatură, întrucât, cu excepția unui articol, care însă nu prezintă
Revista Medicală Română by Mihaela Panduru () [Corola-journal/Journalistic/92285_a_92780]
-
copiii proveniți din mame alergice. Se consideră că factorii de risc implicați in apariția acestei patologii acționează atât în primii ani de viață, cât și înainte de naștere, existând o predispoziție de apariție a bolii la copiii proveniți din părinți cu afecțiuni alergice. Studiile efectuate au sugerat că riscul ca un copil să aibă DA este mai mare dacă mama prezintă istoric de atopie. Atopia se poate moșteni în mod preferențial de la mamă prin intermediul unui mecanism genetic precum expresia genelor parentale specifice
Revista Medicală Română by Mihaela Panduru () [Corola-journal/Journalistic/92285_a_92780]
-
o limitare a studiului, însă considerăm că acest lucru nu influențează foarte mult rezultatul deoarece studiile publicate în altă limbă decât engleză reprezintă sub 5% din studiile publicate în jurnale indexate în baze de date inter naționale. CONCLUZIE Prezența unei afecțiuni alergice la mamă, precum dermatită atopică, astm sau rinita alergică, crește riscul de apariție a dermatitei atopice la copii.
Revista Medicală Română by Mihaela Panduru () [Corola-journal/Journalistic/92285_a_92780]
-
de antibiotice poate să o favorizeze, eliminând „concurența” bacteriilor. Stomacul Din cauza acidului clorhidric, puține microorganisme supraviețuiesc în mediul gastric. Se pot găsi mai ales lactobacili acidorezistenți. Tot aici trăiește Helicobacter pylori care este implicat în a produce sau favoriza numeroase afecțiuni: gastrite acute sau cronice, exudative până la atrofice, ulcer gastric sau duodenal, neoplasm gastric, ba, mai nou implicat chiar și hipertensiune, diabet, ateroscleroză, migrene. Este cert că este implicat în patogenia unor afecțiuni gastrice. Lactobacillus acidophyllus inhibă dezvoltarea lui Helicobacter pylori
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
este implicat în a produce sau favoriza numeroase afecțiuni: gastrite acute sau cronice, exudative până la atrofice, ulcer gastric sau duodenal, neoplasm gastric, ba, mai nou implicat chiar și hipertensiune, diabet, ateroscleroză, migrene. Este cert că este implicat în patogenia unor afecțiuni gastrice. Lactobacillus acidophyllus inhibă dezvoltarea lui Helicobacter pylori [4]. Echilibrul florei gastrice este perturbat dacă: - Aciditatea este redusă în gastritele atrofice (hipo-anaclorhidrie) dar asta se întâmplă foarte rar, sau medicamentos. E o situație mult mai frecventă, și se datorează mai
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
imediat după mese). Dacă flora intestinală e intactă, patogenii sunt distruși sau străbat tubul digestiv, fără a reuși să se stabilească. În alimente există și bacterii benefice, care pot „întregi” flora esențială. Perturbările florei intestinale stau la baza a numeroase afecțiuni digestive și extra-digestive. Dar și invers, diverse boli antrenează perturbări ale florei. În viața intrauterină, intestinul fătului este steril. Copilul ia primele „guri” de floră la naștere, când străbate vaginul mamei (dacă se naște pe cale naturală). La jumătatea perioadei de
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
dramatic, în cazul perforațiilor digestive. Transmiterea la indivizi susceptibili. Potențialii patogeni se „bazează” pe gazda lor ca vector, pentru a ajunge la cei la care pot produce boli (Exemple: E. coli, Salmonella, Clostridium). Au fost raportate și câteva cazuri de afecțiuni grave provocate de germeni considerați saprofiți: Burns și colab. [12] au raportat în 2007 un caz de purpură fulminans și abces hepatic produs de L. paracasei. Un caz de abces hepatic cu L. acidophylus la un pacient cu boala Crohn
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
Eventuale asocieri de antibiotice, între ele sau/și cu alte medicamente. - Absorbabilitatea din intestin. Exemplul clasic este comparația între Ampicilină și Amoxicilină. Absorbabilitatea ampicilinei poate fi uneori de doar 50%. Ce înseamnă asta? Să spunem că vrem să tratăm o afecțiune (otită, abces dentar), cu Ampicilină pe cale orală. O absorbție de 50% va avea două consecințe. Mai întâi, acolo unde vrem să ajungă antibioticul, în focarul infecțios, vom avea doar o parte din ce am administrat. Ei și? Nu-i nimic
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
motilitatea digestivă (de exemplu laxative) dar cu nuanțare. Atunci când un pacient cu o tulburare a motilității digestive primește un medicament care tratează tulburarea, efectele asupra florei intestinale pot fi benefice. Problemele apar mai curând atunci când un medicament administrat pentru o afecțiune extradigestivă are ca efecte secundare perturbări ale motilității tractului digestiv. DESPRE BOLILE CE SE POT PRODUCE ÎN CAZ DE DEZECHILIBRE ALE FLOREI INTESTINALE Dezechilibrele florei intestinale sunt factori determinanți sau favorizanți în numeroase boli, digestive și extradigestive. Practic nu există
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
determinanți sau favorizanți în numeroase boli, digestive și extradigestive. Practic nu există boală digestivă care să nu aibă o legătură cu perturbările ecosistemului intestinal. Printre altele sindromul de colon iritabil, maladiile inflamatorii intestinale (boala Crohn etc.), boala celiacă. În unele afecțiuni, deși s-au descris perturbări specifice ale florei intestinale, nu se cunoaște exact legătura de cauzalitate. Pe lângă legăturile cu patologia digestivă există speculații privind: - Implicarea în oncogeneză (Bacteroides, Clostridium au fost asociate cu stimularea creșterii tumorilor; lactobacilii și bifidobacteriile previn
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
patogeni. Administrarea de probiotice în scop profilactic (fig. 12) e avantajoasă la persoanele sănătoase mai ales: - au o alimentație dezechilibrată. - în perioadele de stress, epidemii, călătorii - în zone defavorizate sau unde e necesară administrare de antimalarice sau antibiotice profilactic, pentru afecțiuni endemice. Aici e chiar foarte utilă administrarea de probiotice. Adesea indivizii au multe alte probleme digestive, și au, din start, dezechilibre ale florei. Tratamentul, se știe, implică două sau chiar trei antibiotice, in doze mai mari decât cele utilizate în
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
sau prezentând minimum 12 foliculi cu diametrul cuprins între 2-9 mm. Anomaliile gonadotropilor, obezitatea și rezistența la insulină nu fac parte din definiția sindromului și nu sunt necesare pentru confirmarea diagnosticului. SINDROMUL OVARELOR MICROPOLICHISTICE este una dintre cele mai frecvente afecțiuni endocrine ale femeilor, cu o prevalență cuprinsă între 6% (pe baza criteriilor de diagnostic NIH - National Institute of Health) și 15% (atunci când sunt aplicate criteriile de la Rotterdam). Etiologia sindromului este complexă și încă insuficient elucidată, existând în prezent mai multe
Revista Medicală Română by A. Ghemigian () [Corola-journal/Journalistic/92291_a_92786]
-
de pierdere non-traumatică a conștienței. Se identifică astfel entitățile grupate de literatura anglo-saxonă sub denumirea de „MAJOR CONFOUNDERS“ (encefalopatiile comune: hipercapnică, uremică, hepatică; intoxicațiile, diselectrolitemiile, endocrinopatiile acute, sindromul neuroleptic malign, infecțiile sistemului nervos central). Adesea, momentul traumei decompensează sever o afecțiune medicală de fond. Evaluarea paraclinică primară cuprinde: 1. Hemoleucograma completă (cu formulă leucocitară) 2. Electroliții serici (sodiu, potasiu, calciu, dioxid de carbon, fosfați) 3. Glicemia 4. Retenția azotată: uree, creatinină 5. Citoliza hepatică: ALT, AST, gama GT 6. Osmolaritatea plasmatică
Revista Medicală Română by Cornelia Tîrîş () [Corola-journal/Journalistic/92286_a_92781]
-
vârsta sub 65 de ani; stare psihică și fizică bună. Protocolul de evaluare a pacienților a cuprins: anamneza, cu depistarea unor factori predispozanți (fumat, consum de alcool, expunerea la noxe, teren tarat, antecedente familiale etc.); istoricul bolii, cu evidențierea debutului afecțiunii, a simptomatologiei; examen clinic ORL complet, incluzând examenul complet al capului și gâtului; consulturi multidisciplinare, dacă a fost cazul; examene paraclinice (examen endoscopic, imagistică pulmonară); explorarea metastazelor nodulilor limfatici (ecografie, CT, RMN); examen anatomopatologic: biopsia preoperatorie, biopsia intraoperatorie a piesei
Revista Medicală Română by Alina Lavinia Antoaneta Oancea () [Corola-journal/Journalistic/92283_a_92778]