1,384 matches
-
fizică, consumul de medicamente sau de droguri. Cottraux a adăugat două dimensiuni: - expectanță (E) în raport cu așteptările subiectului, - atitudini (A) privind atitudinile terapeutului vis-à-vis de subiect. Acest al doilea model pune și mai mult accentul pe evenimentele interne în funcție de patru concepte: afecte, senzații, imagerie mentală și cogniție. El este primul model care propune în mod clar o strategie terapeutică multimodală. Grila SECCA Grila SECCA este elaborată pentru problematici anxioase și depresive: fobii, atacuri de panică, depresie și disfuncții sexuale. Ea are drept
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
crescută, stres relațional cu sora sa. Antecedente cognitive: scheme privind exigența, abandonul, neîncrederea. Antecedente imediate Probleme sociofinanciare Comportament problemă Cogniții: impresia că ceilalți se dezinteresează de ea, dificultăți de concentrare, tulburări de memorie, dificultate de a se decide, gândire înceată. Afecte: tristețe, descurajare, iritare, sentimentul de neputință, anxietate. Comportament: apatie, lipsă de motivație, nivel de activitate scăzut. Consecințe asupra mediului Consecințe asupra subiectului Soț foarte apropiat Cogniții: „Nu mai știu și care o susține foarte mult, să fac nimic”, „să ajung
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
scăzut. Consecințe asupra mediului Consecințe asupra subiectului Soț foarte apropiat Cogniții: „Nu mai știu și care o susține foarte mult, să fac nimic”, „să ajung să mi se îndeplinind multe sarcini. întâmple așa ceva la vârsta mea”. Tendință spre respingere parentală. Afecte: tensiune, iritabilitate, Izolare Comportamente: retragere, izolare, reducerea activităților. Organizarea datelor Organizarea datelor, în momentul desfășurării primei consultații, se realizează după cum urmează. Structură înnăscută predispozantă Sunt reținuți, în ceea ce o privește pe Martine, unii factori endogeni semnificativi: antecedente familiale de depresie
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în apariția schemei principale, unele jocuri de rol îi permit să se confrunte cu situații dificile în care apar figurile autoritare și să insiste asupra afirmării drepturilor sale, a opiniilor sale, a nevoii de feedback... Strategiile experiențiale mobilizează mai multe afecte decât celelalte metode. In acest stadiu, Xavier spune că este mai puțin depășit din punct de vedere emoțional și că are mai mult curaj. Travaliu comportamental Sunt elaborate în continuare sarcini care au, drept obiectiv, abandonul progresiv al strategiilor de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și îl încurajează pe Xavier cu căldură, dedramatizează și repozitivează eșecurile. El îl încurajează constant să-și formuleze ipotezele, să vorbească despre emoțiile sale. In schimb, combate tendința acestuia spre evitare și raționalizare cu scopul de a-l conduce spre afect și acțiune. Evoluția cazului Xavier participă la ședințe cu devotament. Pe parcursul acestora, el participă mai mult la stabilirea ordinii de zi, se simte mai bine când vorbește despre trăirile sale, mai atașat. Invață să utilizeze metode de restructurare cognitivă, situație
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
apărute la o anumită persoană. Dinamica factorilor de risc Conform teoriei lui Stice, presiunea socioculturală a siluetei filiforme și internalizarea idealului de subțirime induc un sentiment de insatisfacție corporală tinerelor fete. Această insatisfacție favorizează apariția, în cazul acestora, a unor afecte negative și comportamente de regim alimentar care accentuează și mai mult afectivitatea negativă asociată imaginii negative despre corpul lor. Aceste reacții față de insatisfacția corporală amplifică riscurile dezvoltării unor comportamente bulimice. Pentru Bardone-Cone, bulimia este rezultatul interacțiunii dintre trei factori: - perfecționism
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o criză bulimică subiectivă la o bulimie obiectivă. Bulimia și reglarea emoțiilor Persoanele care suferă de bulimie consideră că emoțiile negative ar putea fi reglate cu ajutorul crizelor lor hiperfagice și/sau a purgațiilor. Un mare număr dintre aceste persoane manifestă afecte negative (anxietate, tristețe, sentiment de vid și singurătate...) chiar înainte de apariția crizelor. Emotivitatea negativă scade rapid la începutul crizei, și chiar și în timpul purgației. Din nefericire, după diminuarea tensiunilor, bulimiile și purgațiile antrenează reacții emoționale negative (rușine, culpabilitate, disperare...), situație
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
lui Gwen. Figura 3. Analiza funcțională a comportamentelor bulimice ale lui Gwen Timiditate Suprainvestire Indoială de sine școlară Anxietate de eșec Insatisfacție corporală Pubertate Deces al bunicului Comentarii Eșec sentimental privind aspectul fizic Conflicte conjugale Regim Plecarea surorii Eșec școlar Afecte depresive Crize de Gânduri compulsive bulimie Exerciții de abdomen Abuz de alcool Automutilări Izolare Vomismente Idei suicidare socială Abuz de laxative Terapeutul îi explică lui Gwen teoria holistică și analiza funcțională, iar Gwen este de acord cu imaginea problemelor sale
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
așa fel încât să diminueze sentimentul de confuzie în ceea ce-i privește, sentimentul cronic de vid și perturbațiile cognitive caracteristice TEPL. Modulul de reglare emoțională are drept obiectiv întârirea, pe cât posibil, a controlului emoțiilor astfel încât să se poate contracara labilitatea afectelor. Modulul de toleranță la suferință își propune învățarea comportamentelor alternative la conduitele impulsive, automutilatoare și suicidare. Modulul eficacității interpersonale este axat pe învățarea gestionării conflictelor, astfel încât persoana cu TPEL să obțină lucrul de care are nevoie respectându-se în același
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
are o astfel de conștiință. Ea evaluează cu greutate dacă se află într-o stare de conștiință emoțională sau rațională, atât de mare este dificultatea pe care o întâmpină în a intra în contact cu senzațiile sale fiziologice și cu afectele sale. Terapeuții validează dificultatea și o încurajează să continue exercițiile. In timpul celei de a cincea ședință, Doamna B. împărtășește împreună cu grupul o experiență trăită în timpul săptămânii și identificată ca fiind o luare de contact cu conștiința sa evoluată: factorul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
specifice (stilouri preumplute). Recent a fost introdus în arsenalul terapeutic un analog de GLP-1 cu acțiune prelungită (exenatida cu eliberare prelungită, Bydureon) a cărei administrare s.c. se face o dată pe săptămână, acest lucru reprezentând un avantaj pentru pacienți. Principalele afecte adverse sunt cele de intoleranță digestivă, pacienții prezentând senzație de greață, vărsături, meteorism, dureri abdominale difuze, însă acestea sunt adesea de mică intensitate și dispar după primele administrări. Au mai fost raportate cazuri de hipoglicemie (dacă nu s-a ajustat
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
a fost folosit pe post de „îmblânzitor” al totalitarismului ceaușist, a acționat ca „anestezist național” în vederea „lobotomizării comuniste a populației”, a fost „manipulatorul magic” care a creat o atmosferă extatică, „menită a înalța ideologic sufletele adepților, modelându-le mințile și afectele”. Operația care a generat întregul complex de infiltrări propagandistice în artă, literatură, educație etc. este cea de elaborare a documentelor oficiale: rapoarte la congrese, expuneri, cuvântări. Textele oficiale, citite de Ceaușescu, au dat tonul, au trasat direcția, linia, au „orientat
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
o boala a tubului digestiv, a plam plamânilor si, în forma cea mai grava, a tiroidei (forma care (forma care este mortala). Boala este provocata de o de o c de o de o ciuperca microscopica (Histoplasma sp.) care poate afect poate afecta serios omul. In zona ecuatoriala, boal boala boal boala este mortala (în Venezuela) dar, în zonele temperate, temperate, boala se manifesta sub o forma benigna (în (în (în (în România). Frecvent, simptomele sunt similare cu cele î cu
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
constatat că muzica reprezintă o forță ce trezește energii, mobilizează conștiințe, aprinde sentimente și determină atitudini. Ea nu poate da în mod precis aceste stări, pentru că este sugestionabilă și este făcută ca un limbaj al sentimentelor și nu indică direct afectele, ci le sugerează doar. În acest context ne propunem să analizăm traseul exprimării muzicale, prin limbajul specific, de la emoție la gândire și acțiune, urmat de reîntoarcerea la emoție (creația, interpretarea și receptarea muzicală). 1. Limbajul muzical Necesitatea primordială de comunicare
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
PATOLOGICE Obser- General Ochi [] CARDIACE vații [] 14-Talie(cm).... [] 66-Pierdere ac. a ved [] NEUROLOGICE [] 15-Greutate(kg).. [] 67-Tulb. de vedere [] RENALE [] 16-Febra [] 68-Corp străin intraoc. [] PULMONARE [] 17-Astenie [] 69-Alte manif. oculare [] TBC [] 18-Amețeli [] HEPATICE Torace-respirație [] GASTRICE Arsuri [] 111-Durere toracică [] DIABET ZAHARAT [] 19-Căi resp.afect.[] 112-Dispnee [] BOLI INF-CONTAGIOASE [] 20-Flacara [] 113-Hemoptizie [] BOLI CU TRANSM.SEXUALĂ [] 21-Solid [] 114-Tuse [] ALTELE [] 22-Lichid [] 115-Expectorație [] 23-Vapori/gaz ANAMNEZA [] 24-Chimic Gastrointestinal: ──────────────────── [] 132-Greață ──────────────────── Psihiatric [] 133-Vomă ──────────────────── [] 246-Depresie [] 134-Tulb. tranzit ──────────────────── [] 247-Tub comportam.[] 135-Rectoragie ──────────────────── [] 248-Suicid [] 136-Melena ──────────────────── [] 225-Halucinații [] 137-Hematemeza ──────────────────── *) [] 226-Delir [] 138-Dureri abd. ──────────────────── ──────────────────── Neurologic Genito urinar ──────────────────── [] 237-Convulsii [] 178-Tulb
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211220_a_212549]
-
PATOLOGICE Obser- General Ochi [] CARDIACE vații [] 14-Talie(cm).... [] 66-Pierdere ac. a ved [] NEUROLOGICE [] 15-Greutate(kg).. [] 67-Tulb. de vedere [] RENALE [] 16-Febra [] 68-Corp străin intraoc. [] PULMONARE [] 17-Astenie [] 69-Alte manif. oculare [] TBC [] 18-Amețeli [] HEPATICE Torace-respirație [] GASTRICE Arsuri [] 111-Durere toracică [] DIABET ZAHARAT [] 19-Căi resp.afect.[] 112-Dispnee [] BOLI INF-CONTAGIOASE [] 20-Flacara [] 113-Hemoptizie [] BOLI CU TRANSM.SEXUALĂ [] 21-Solid [] 114-Tuse [] ALTELE [] 22-Lichid [] 115-Expectorație [] 23-Vapori/gaz ANAMNEZA [] 24-Chimic Gastrointestinal: ──────────────────── [] 132-Greață ──────────────────── Psihiatric [] 133-Vomă ──────────────────── [] 246-Depresie [] 134-Tulb. tranzit ──────────────────── [] 247-Tub comportam.[] 135-Rectoragie ──────────────────── [] 248-Suicid [] 136-Melena ──────────────────── [] 225-Halucinații [] 137-Hematemeza ──────────────────── *) [] 226-Delir [] 138-Dureri abd. ──────────────────── ──────────────────── Neurologic Genito urinar ──────────────────── [] 237-Convulsii [] 178-Tulb
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211221_a_212550]
-
că, independent de absența sau prezența modelului, temperatura ridicată creștea probabilitatea agresivității la subiecții non provocați, inhibând-o în schimb la subiecții provocați. Rezultatele obținute au fost interpretate de către autori drept o tendință de evitare a emoțiilor negative (( Modelul evitării afectului negativ (engl. Negative Affective Escape Model)). Autorii consideră că în cazul în care sentimentele negative depășesc un anumit prag ele diminuează probabilitatea agresivității în loc să o crească. Relația dintre temperatură și agresivitate este în acest caz influențată de nivelul emoțiilor negative
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
principiile asociaționiste (Bower, 1981), modelul cognitiv-neoasociaționist integrează mai multe abordări pentru a înțelege mai bine complexitatea emoțiilor în general și a stărilor emoționale negative în particular. Adepții modelului susțin că o singură abordare ar fi insuficientă pentru a explica complexitatea afectelor negative și a comportamentelor agresive ce rezultă. Așa cum teoriile biologice nu reușesc să trateze problematica influențelor sociale, nici teoriile cognitive nu sunt capabile să explice efectele reacțiilor faciale. Pe deasupra, nici una din aceste teorii nu arată de ce anumite stări emoționale negative
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Bushman (2001), procesele de învățare, activare și aplicare a schemelor cognitive legate de agresivitate sunt implicate în manifestarea actelor agresive. Percepția informațiilor contextuale (expunerea recentă la violență) influențează manifestarea comportamentului agresiv al individului prin intermediul stării sale afective imediate (activând cognițiile, afectele și starea de activare fiziologică). Sporind nivelul de activare fiziologică sau inducând o stare afectivă legată de agresivitate, pe de o parte, și amorsând cognițiile agresive deja existente sau creând altele noi, pe de altă parte, mijloacele media violente cresc
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
câmpul semantic „Știutor” numai când este folosit ca metaforă antropomorfizantă: Dumnezeu ar cunoaște în urma unui proces de cercetare și examinare, al cărui obiect îl constituie „inima”, sediul gândurilor, simbolul întregului univers lăuntric al omului, și „rărunchii”, sediul pasiunilor și al afectelor. În toate contextele, Dumnezeu este invocat că deplin cunoscător în vederea aplicării răsplătii sau pedepsei. Semnificații de bază: Cel care cercetează și știe totul, spre a judeca (+ metaforă antropomorfizantă). 3.1.9.5. HoqQr: „Care cercetezu” (SC); „cel ce cerc” (Blaj
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
face ca familia să fie dispersivă și fragilă în unitatea ei. În zilele noastre, mobilitatea socială și specializarea au rupt legătura straturilor sociale, astfel încât din aceeași familie provin persoane de diferite categorii sociale. Factorul de unitate îl constituie legăturile de afect, de integrare reciprocă, dar stabilitatea ei se sprijină exclusiv pe afectul reciproc al soților, al părinților față de copii și pe afectul dintre fii. Este vorba, în cele din urmă, de un echilibru instabil, care necesită, înainte de toate, o stabilitate interioară
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
În zilele noastre, mobilitatea socială și specializarea au rupt legătura straturilor sociale, astfel încât din aceeași familie provin persoane de diferite categorii sociale. Factorul de unitate îl constituie legăturile de afect, de integrare reciprocă, dar stabilitatea ei se sprijină exclusiv pe afectul reciproc al soților, al părinților față de copii și pe afectul dintre fii. Este vorba, în cele din urmă, de un echilibru instabil, care necesită, înainte de toate, o stabilitate interioară. În aceste condiții de schimbare radicală a viziunii despre familie, se
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
straturilor sociale, astfel încât din aceeași familie provin persoane de diferite categorii sociale. Factorul de unitate îl constituie legăturile de afect, de integrare reciprocă, dar stabilitatea ei se sprijină exclusiv pe afectul reciproc al soților, al părinților față de copii și pe afectul dintre fii. Este vorba, în cele din urmă, de un echilibru instabil, care necesită, înainte de toate, o stabilitate interioară. În aceste condiții de schimbare radicală a viziunii despre familie, se simte necesitatea unui discernământ curajos, în lumina valorilor umane, morale
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în relief primatul subiectului care revendică libertatea și capacitatea de a decide în orice experiență, definindu-se ca homo ludens sau homo sentimentalis, care concepe cuplul și familia ca locul unde se respiră ambientul de valorificare a sentimentului și a afectului. De asemenea, în acest context nu contează adevărul, ci adevărul meu. Problema adevărului nu ține de relație, adecvare, coerență internă cu un sistem logic ancorat în realitate. O consecință a acestui tip de individualism este anularea diferențelor care disting ființele
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
să fie legate de iubire, însă ar fi fatal să credem că iubirea este un simplu sentiment, deoarece sentimentele sunt schimbătoare. Ar fi la fel de negativ pentru un raport de iubire dacă nu ar exista sentimente pline de căldură și de afect ca suport al intențiilor iubirii. Autorul trasează câteva teze care merită o atenție deosebită: iubirea nu este un sentiment, iubirea este decizie și angajare, iubirea adevărată este necondiționată, iubirea este pentru totdeauna, angajarea iubirii implică decizii, darul fundamental al iubirii
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]