3,884 matches
-
a se vedea Gr. Florescu, Z.A. Bamberger, C. Florescu, op. cit., p. 97. 353 C.S.J., s.com., dec. nr. 157/1996, în R.D.C., nr. 9/1996, p. 155. 354 Competența exclusivă a adunării generale, cu privire la această chestiune este controversată. În sens afirmativ a se vedea St.D. Cărpenaru, S. David, C. Predoiu, Ghe. Piperea, op. cit., p. 409; în sens contrar a se vedea C. Cucu, M.V. Gavriș, C.G. Bădoiu, C. Haraga, op. cit., p. 213; pentru o opinie nuanțată a se vedea, C.
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
absolventă a Iașului, originară din Basarabia. O știam bine, îmi fusese studentă, un an. Era o fată drăguță, cam prostuță, dar odihnitoare la privit, pe nume Veta. Cimpoeșu m-a întrebat dacă vreau s-o iau în distribuție: am răspuns afirmativ, căci avea (pe fond de prostie) candoare și drăgălășenie. Degeaba o vroiau directorul și regizorul: n-o dorea contabila șefă. Și ea o femeie încă bine. Drept care, deși a repetat, ba chiar a dat și premiera, contabila, Jeni, a refuzat
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
degeaba. Fericit publicul de astăzi!“ 1.5. Caragiale regizor Caragiale este, totodată, și un bun regizor. Este primul nostru autor care acordă atenție jocului de scenă. În textele tipărite ale pieselor sale, actorii găsesc indicații regizorale care sugerează tonul verbal: „afirmativ“, variația tonului: „schimbând tonul“, unele de natură psihologică: „curioasă“, „satisfăcută“, „cu ironie“, altele, în sfârșit, de orientare pe scenă. El nu lasă în grija directorului de scenă nici simpla orientare a mișcărilor pe planul întâi sau al doilea. Astfel, scriitorul
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
cel al lui Cioran, pornit să nege totul și să se nege, să-și dezmintă ideile, temeiul și semnificația, până și propria verosimilitate", spune Clément Rosset 68. Cum se împacă, în cazul lui, scrisul, care trebuie să fie "o îndeletnicire afirmativa", cu demolarea radicală, ce nu propune nimic în schimbul a ceea ce demolează, cum se potrivesc, se întreabă Savater, "textul cu lacrimile, cuvintele cu suspinele?"69. Clément Rosset explică de ce este nemulțumit Cioran 70, insistând asupra faptului că Cioran a vrut să
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
aceea a cactusului extrem de țepos, dar care a ajuns să îmbrace această haină ”nesuferită” tocmai pentru a-și apăra fragilitatea interioară. Problema la care unii educatori (părinte, profesor, coleg mai mare etc.) ai acestei vârste trebuie obligatoriu să poată răspunde afirmativ este aceasta: ”poate și acceptă să îmbrățișeze cactusul?” Caracteristici cognitive În această perioadă începe să se consolideze gândirea logică, formală. Unii elevi sunt mai rapizi în această achiziție decât alții. Dar nu este obligatoriu ca această capacitate, odată formată, să
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
înfuriat. Mediatorul: Tu, Mircea, nu te simțeai bine, deoarece cineva a mai cumpărat fără rând si vroiai să mănânci. Astfel, te-ai înfuriat când ai văzut că Ion vrea să cumpere chiar înaintea ta fără rând? Mircea: (Dă din cap afirmativ.) Etapa 3 Mediatorul: Haideți să vedem ce putem face ca să soluționăm această neînțelegere. Mircea: Dacă își cere scuze pentru ce a făcut si altă dată nu va lua fără rând înaintea mea, eu nu mai am nici o pretenție la Ion
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
10 par. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. La o primă vedere, dreptul de a fi informat este absolut. Problema se pune dacă fac obiect al libertății la informare și cunoștințele încorporate în drepturile de proprietate intelectuală. Răspunsul este afirmativ. Dacă avem în vedere cazul României, atunci observăm că sunt publicate anual, de către Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, situații statistice cu privire la cererile de brevet înregistrate. Totuși, conținutul invenței nu va putea fi dezvăluit publicului sau unui terț, decât
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
speciale este una dintre cele trei întrebări fundamentale cărora orice teorie adecvată a dreptății în sănătate și în distribuția serviciilor medicale trebuie să le răspundă 17. Răspunsul lui Daniels la întrebarea dacă serviciile medicale sunt speciale este, în mod evident, afirmativ. Cum se explică, însă, întreabă mai departe Daniels, această importanță sau urgență specială a serviciilor medicale? De ce opinia publică împărtășește în majoritate, inclusiv în Statele Unite ale Americii, opinia că serviciile medicale ar trebui să fie distribuite mult mai egal decât
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
cuvinte ambigue, cu dublu înțeles, cuvinte vagi (cam așa, de regulă); întrebări tendențioase care sugerează răspunsul, întrebări prezumtive care presupun cunoașterea dinainte a ceva despre cel investigat, întrebări ipotetice care atrag după ele un anumit tip de răspuns, de obicei afirmativ. Ancheta pe bază de interviu presupune raporturi verbale între participanții aflați față în față, centrare asupra temei cercetate, direcția unilaterală de acțiune, fiecare participant păstrându-și locul de emițător sau receptor (prin aceasta se deosebește de convorbire). Există interviuri individuale
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
afirmă și nici nu neagă ci întreabă, poruncesc, roagă, cer, etc., judecățile sunt neapărat tetice, deoarece răspund. În cea mai esențială însușire a judecații aceea de a fi totdeauna un răspuns rezidă faptul ca judecata trebuie să fie neapărat ori afirmativă, ori negativa. Însăși copula este sediul afirmației sau negației. Făgașul pe care trebuie să se desfășoare gândirea este indicat chiar de către aceste judecăți, care pot fi adevărate și în forma lor afirmativă și în cea negativă. Gândirea este sigură că
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
faptul ca judecata trebuie să fie neapărat ori afirmativă, ori negativa. Însăși copula este sediul afirmației sau negației. Făgașul pe care trebuie să se desfășoare gândirea este indicat chiar de către aceste judecăți, care pot fi adevărate și în forma lor afirmativă și în cea negativă. Gândirea este sigură că „S este S” ("Cartea este carte”) și că „S nu este non S” („Cartea nu este prăjitură”). Ea devine astfel conștientă de cele două linii te ale judecării corecte: tautologia și contradicția
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
lucrurile reale de același gen ci și la cele posibile) și apodictice (cristalizează în ea dezvăluirea explicită a esenței). Ajunsă la înălțimea judecății apodictice, gândirea sparge judecata și începe să se desfășoare în silogism. Așadar, judecățile clasificate după calitatea copulei (afirmative și negative), după cantitatea subiectului (particulare și universale), după natura raportului dintre subiect și predicat (categorice, ipotetice și disjunctive) și după modalitatea raportului dintre subiect și predicat (asertorice, problematice și apodictice), constituie „cele patru trepte logice pe care pășește gândirea
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
sunt determinate de calitatea, cantitatea, relația și modalitatea premiselor, iar figurile silogistice sunt determinate de poziția pe oare o ocupă termenul mediu în cele două premise. Un silogism este format din trei judecăți și din trei termeni. Judecățile pot fi afirmative sau negative, universale sau particulare, categorice, ipotetice sau disjunctive, asertorice, problematice sau apodictice, de esență sau de relație, iar termenii, care se repetă fiecare de doua ori pot ocupa diferite poziții: termenul major, care este totdeauna predicatul concluziei, poate fi
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
subiect într-o premisă și predicat în cealaltă, sau subiect în ambele premise și predicat în ambele premise”48. Cea mai perfectă forma de silogism, pe care Aristotel îl numește „perfect” și "prim", este aceea în care premisele sunt universal afirmative, iar termenul mediu este subiect în majoră și predicat in minora. Forma lui logică este: Orice M este P Orice S este M Deci orice S este P Conținutul cognitiv al silogismului ca atare reflectă deci unitatea dialectică dintre general
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
predicat, verb tranzitiv și obiect, determinat și determinant), și de categorie gramaticala în sensul ce constituent (de tipul SN = sintagmă nominală, SV= sintagma verbala, N = nume, V =verb, etc.68. Astfel se va putea explica noțiunea de "tip de frază” (afirmativă, negativă, interogativă), arătând, de exemplu, ca între propozițiile; „Nu am dat nimic nimănui." și „Nu am văzut acest spectacol” există același raport ca între propozițiile: „Am dat ceva cuiva” „Am văzut acest spectacol." De asemenea, s-ar putea explica de ce
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
afirmă și nici nu neagă ci întreabă, poruncesc, roagă, cer, etc., judecățile sunt neapărat tetice, deoarece răspund. În cea mai esențială însușire a judecații aceea de a fi totdeauna un răspuns rezidă faptul ca judecata trebuie să fie neapărat ori afirmativă, ori negativa. Însăși copula este sediul afirmației sau negației. Făgașul pe care trebuie să se desfășoare gândirea este indicat chiar de către aceste judecăți, care pot fi adevărate și în forma lor afirmativă și în cea negativă. Gândirea este sigură că
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
faptul ca judecata trebuie să fie neapărat ori afirmativă, ori negativa. Însăși copula este sediul afirmației sau negației. Făgașul pe care trebuie să se desfășoare gândirea este indicat chiar de către aceste judecăți, care pot fi adevărate și în forma lor afirmativă și în cea negativă. Gândirea este sigură că „S este S” ("Cartea este carte”) și că „S nu este non S” („Cartea nu este prăjitură”). Ea devine astfel conștientă de cele două linii te ale judecării corecte: tautologia și contradicția
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
lucrurile reale de același gen ci și la cele posibile) și apodictice (cristalizează în ea dezvăluirea explicită a esenței). Ajunsă la înălțimea judecății apodictice, gândirea sparge judecata și începe să se desfășoare în silogism. Așadar, judecățile clasificate după calitatea copulei (afirmative și negative), după cantitatea subiectului (particulare și universale), după natura raportului dintre subiect și predicat (categorice, ipotetice și disjunctive) și după modalitatea raportului dintre subiect și predicat (asertorice, problematice și apodictice), constituie „cele patru trepte logice pe care pășește gândirea
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
sunt determinate de calitatea, cantitatea, relația și modalitatea premiselor, iar figurile silogistice sunt determinate de poziția pe oare o ocupă termenul mediu în cele două premise. Un silogism este format din trei judecăți și din trei termeni. Judecățile pot fi afirmative sau negative, universale sau particulare, categorice, ipotetice sau disjunctive, asertorice, problematice sau apodictice, de esență sau de relație, iar termenii, care se repetă fiecare de doua ori pot ocupa diferite poziții: termenul major, care este totdeauna predicatul concluziei, poate fi
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
subiect într-o premisă și predicat în cealaltă, sau subiect în ambele premise și predicat în ambele premise”48. Cea mai perfectă forma de silogism, pe care Aristotel îl numește „perfect” și "prim", este aceea în care premisele sunt universal afirmative, iar termenul mediu este subiect în majoră și predicat in minora. Forma lui logică este: Orice M este P Orice S este M Deci orice S este P Conținutul cognitiv al silogismului ca atare reflectă deci unitatea dialectică dintre general
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
predicat, verb tranzitiv și obiect, determinat și determinant), și de categorie gramaticala în sensul ce constituent (de tipul SN = sintagmă nominală, SV= sintagma verbala, N = nume, V =verb, etc.68. Astfel se va putea explica noțiunea de "tip de frază” (afirmativă, negativă, interogativă), arătând, de exemplu, ca între propozițiile; „Nu am dat nimic nimănui." și „Nu am văzut acest spectacol” există același raport ca între propozițiile: „Am dat ceva cuiva” „Am văzut acest spectacol." De asemenea, s-ar putea explica de ce
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
Încheierea contractelor de efectuarea unor servicii suplimentare sau pe care operatorul de transport rutier nu le solicită; i) să primeasc) și să Înregistreze toate cererile operatorilor de transport rutier care solicită accesul În autogara, cereri la care se va răspunde afirmativ sau negativ, cu motivarea refuzului, În scris, În termen de 20 de zile de la data primirii cererii; j) să Încheie contracte de acces În autogara, În conformitate cu graficele de circulație aprobate, cu operatorii de transport rutier deținători de licență de traseu
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
mea are legătură cu situația școlară slabă. Grad de adaptabilitate Eleva s-a adaptat cu ușurință la situație, ajungând în ipostaza de a-mi adresa întrebări indiscrete. Grad de sociabilitate La întrebarea dacă este o persoană prietenoasă aceasta a răspuns afirmativ, însă a subliniat că reușește să păstreze o relație cu o persoană atâta timp cât aceasta nu încearcă să o domine si să-i impună anumite lucruri. STUDIU DE CAZ 4. Nume si prenume client: A.T. Scopul efectuării evaluării: identificarea impactului
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
să o exaltăm, ci să-i depreciem autoritatea... Ignorăm pînă și termenii între care legile fundamentale pe care nu le avem ar trebui să stabilească relații. Este oare vorba despre o știință? Nu ne rămîne decît speranța într-un răspuns afirmativ. Nu posedăm decît materia din care va trebui să extragem știința aceasta... Deocamdată, psihologia se află tot în starea în care se găsea... chimia înainte de Lavoisier și de descoperirea legii conservării masei." Iar afirmînd că va apărea un Lavoisier al
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
epistemică, necesitatea regîndirii propriilor temeiuri ontologice dublată de imperativul configurării unei noi paradigme culturale și economice, vizînd omul concret, "situat în lume", dar și proiecția spirituală a acestuia. Putem vorbi despre un fundament metafizic al economiei ca știință? Autorul răspunde afirmativ, reclamînd nevoia de a redescoperi "sensul" Ființei, adică esența pro-fundă a lumii în care trăim. Departe de banalitatea cotidiană, actele de a oferi sau de a primi sunt gesturi economice investite cu sacralitate; omul este o ființă menită a "gestiona
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]