3,174 matches
-
ridicată, cu un conținut natural ridicat de humus și macroelemente nutritive, formate sub o vegetație tipic de stepă sau, subsidiar, sub asociații vegetale erbacee secundare. În comuna Vorona se întâlnesc pe terasele inferioare ale principalului curs de apă (Siretul cu afluenții săi). O parte din cernoziomuri sunt însă erodate - cele de pe versanții puternic înclinați. Faeoziomurile se formează sub o vegetație de silvostepă sau ca rezultat al unei evoluții îndelungate a unor luvisoluri (soluri de pădure) sub culturi de câmp. Sunt întâlnite
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
pentru culturile de bază, chiar pentru viticultură și pomicultură. Protisolurile (soluri neevoluate după SRCS 1980) Această clasă de soluri este sunt reprezentate de aluviosoluri, soluri cu proprietăți și condiții de pedogeneză speciale. Aluviosolurile ocupă porțiuni întinse în cadrul luncii Siretului și afluenților săi. Acest tip de sol se găsește în diferite stadii de evoluție și se formează pe depozite fluviatile, nisipoase, lutoase, argiloase, lutoargiloase, nisipolutoase. Antrisolurile (soluri neevoluate după SRCS 1980) Erodosolurile eroziunea și alunecările de teren explică prezența acestor soluri, existența
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
ales inferioare) slab drenate ale râurilor, cu un potențial redus de fertilitate, un grad ridicat de compactitate și regim anaerob. (Tufescu V., 1977) I.4. Rețeaua hidrografică Apele de suprafață sunt reprezentate de râul Siret și de pârâul Vorona cu afluenții acestuia: Sihăstria, Poiana, Chiscovata, Pârâul Satului și Valea Puturoasă, pâraie caracterizate printr-un regim de scurgere torențial, fapt ce face ca la un regim bogat în precipitații sau de lungă durată, văile pâraielor să poarte viituri mari, care dau naștere
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
ca la un regim bogat în precipitații sau de lungă durată, văile pâraielor să poarte viituri mari, care dau naștere la eroziuni puternice, care pot afecta stabilitatea zonelor limitrofe. Râul Siret drenează partea vestică a teritoriului administrativ al comunei. Primește afluenți pe dreapta pârâul Vorona cu afluenții săi și alte pâraie temporare cu pante reduse de scurgere. Volumul cel mai mare de apă este transportat primăvara și vara, ca urmare a topirii zăpezilor și ploilor specifice anotimpului cald, cele mai bogate
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
precipitații sau de lungă durată, văile pâraielor să poarte viituri mari, care dau naștere la eroziuni puternice, care pot afecta stabilitatea zonelor limitrofe. Râul Siret drenează partea vestică a teritoriului administrativ al comunei. Primește afluenți pe dreapta pârâul Vorona cu afluenții săi și alte pâraie temporare cu pante reduse de scurgere. Volumul cel mai mare de apă este transportat primăvara și vara, ca urmare a topirii zăpezilor și ploilor specifice anotimpului cald, cele mai bogate scurgeri producându-se în aprilie mai
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
spațiu. Vom urmări prin această activitate ca toți elevii să știe care sunt apele curgătoare; să înțeleagă ce este albia unui râu; ce este o confluență și să arate și să denumească pe macheta lor ceea ce au realizat (izvor, râu, afluent, confluență, albie). Corelarea cunoștințelor pentru aprofundarea acestora se va realiza în discuțiile pregătitoare care se va baza pe cunoștințele de la limba română și cunoașterea mediului. Vă prezentăm un tabel pentru integrarea interdisciplinară la disciplina Cunoașterea mediului - clasele I și a
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
fericire se limitează în special la mers, nu la popas. Unele întâlniri cu fericirea pot fi impudice, inoportune, ori tardive. Fericirea din Rai nu are valoare. Pentru că este obligatorie. Se acutizează confuzia dintre fericire și plăcere. Nesimțirea rămâne totuși principalul afluent al fericirii. Cămașa fericirii se comercializează la magazinele second-hand. În epoci fericite, oamenii sunt copleșiți de monotonie. Bine că nu au fost descoperiți hormonii fericirii. Ce am face cu atâta monotonie? În absența imaginației, fericirea nu e posibilă. L-am
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
stă în complexitate și în nuanțe. Simplificările usucă. Suferințele sunt neplăcute, dar mai adânci decât plăcerile. Elita autentică ar trebui să fie conclavul celor buni, nu aroganța celor puțini. Împlinirea talentului depinde și de altitudinea inteligenței. Simțul oportunității este un afluent al inteligenței. Întotdeauna tinerii au fost fascinați mai degrabă de liderii malefici. Și plictisul are caracter istoric. Își schimbă, din când în când, look-ul.. Are și valoarea pudoarea ei. Se lasă greu descifrată. Misterele mor prin tălmăcire. Există și
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
din alții. Industrializarea ne ajută să ne turnăm și la propriu cenușă în cap. O mare personalitate este un amalgam de divin și de diabolic. Cu lacrimi în ochi, nu vezi prea bine pe unde mergi. Simțul oportunității este un afluent al inteligenței. Marele dar primit de la om constă în accesul spre zona misterelor. Economia planificată e ca un ou de bibilică făcut de struț. Era atât de mare aglomerația în birou, încât putem fi acuzați de adulter. Singurătatea poate izvodi
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
1538); De modo usurarorum (1639); De foenore trapezitico (1640). Digul ridicat pentru a stăvili cămătăria cedase. În această lentă dar, până la urmă, decisivă presiune a valului care a distrus rezistența digului ostil, nu pare să fi fost apă din vreun afluent catolic. Totuși, nu este tocmai așa. 5. Practica sărăciei și teoria bogăției: contribuția Școlii franciscane din sec. al XIII-lea la apariția capitalismului În istoria doctrinelor economice și politice au fost neglijate până nu de mult drumurile deschise de Școala
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
în urau și se tulburau. Regularizarea acestor pârâie a facut să dispară fenomenul; Valea Iezerului, Valea Valea Costei, Valea Cosestilor. Pe cuprinsul teritoriului comunei se deosebesc trei unități geomorfologice distincte: relieful colinar, podișuri Îsau platouriă, văile Îsesurileă situate pe paraiele, afluenți ai Racovei: Podisul Blesca, Podisul Ursoaia,Podisul Tulburea, Podisul Delnita, Podisul Maioreasa, Podișul Cosești, Podisul Vlădeni, Podișul Mănșstirea. Datorită faptului că dealurile au în general pante repezi, apele provenite din precipitatii și topirea zăpezilor se scurg foarte repede, transportand materialul
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
influențată în mod direct de către Dunăre, cel de-al doilea fluviu din Europa ca lungime Î2.850 kmă, cu un debit mediu pe acest sector de 6.199 mc/s, după ce primește în amonte apele râului Siret Îcel mai mare afluent de pe teritoriul romanescă. Fluviul își continuă drumul spre Marea Neagră după ce primește, în avalul porturilor din Galați, apele râului Prut. Debitele Dunării au o variație importantă, în funcție de anotimp și an. Datorită șenalului adânc până în zona orașului Brăila, Dunărea este declarată maritimă
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
lunile aprilie-iunie. Pe lângă navigație aceste artere reprezintă singurele căi de acces dinspre Oceanul Arctic către taigaua siberiană o altă utilizare de mari proporții este hidroenegia. Obi este cel mai important fluviu din Siberia de Vest, având o lungime de peste 5000km (împreună cu afluentul său Irtiș) și o suprafață a bazinului hidrografic de peste 2,9 milioane km2. Se varsă în Marea Kara (Oceanul Arctic) printr-un imens estuar. Datorită pantei de scurgere foarte reduse, fluviul este extrem de meandrat. Ca urmare a adâncimii relativ mari, debitului
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
fluviul este extrem de meandrat. Ca urmare a adâncimii relativ mari, debitului bogat, pantei reduse, lipsei accidentelor în albie (cascade, repezișuri), fluviul reprezintă cea mai importantă magistrală fluvială de transport din Siberia de Vest. Potențialul hidroenergetic al fluviului Obi și al afluenților săi este impresionant, fiind valorificat printr-o serie de hidrocentrale și lacuri de acumulare. Enisei, fluviu cu o lungime pe peste 5500km și un bazin hidrografic de cca. 2,5 milioane km2, izvorăște pe teritoriul Mongoliei și se varsă în
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Marea Neagră), cu o lățime de 20-50km: Stara Planina (de înălțime mijlocie, atingând maximul altitudinal în vârful Botev, 2376m) și Sredna Gora (cu înălțimi mici). Aceste lanțuri sunt separate de o serie de depresiuni tectonice (grabene) cu fundul neted, străbătute de afluenți ai Mariței (Depresiunea Sofiei, Kazanlîc, Sliven). Munții Balcani sunt flancați la nord de înălțimi de tipul subcarpaților: Prebalcanii, care fac trecerea spre Podisul Bulgariei (Moesiei), dezvoltat pe formațiuni cretacice și terțiare, acoperite cu loess, cu carst dezvoltat pe mari suprafețe
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Iași se desprinde D.C. 36A spre Hoisești) (Pl. 2/1). Landșaftul geomorfologic al zonei Dumești, care apare sub forma unei câmpii cu fragmentare colinară și deluroasă a fost format prin activitatea de eroziune și acumulare a văii Bahluiului și a afluenților săi, în condițiile unui regim tectonic de platformă (MARTINIUC, BĂCĂUANU 1961, 182). Așezarea este situată în lunca Bahluiului, la nord găsindu-se dealurile Ilenei, Totârlacu și Dealul lui Chiriță, iar la sud dealurile Rușilor (Crucii), Drencea și dealul Holmului (Pl.
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
92 m (între nivelurile locuințelor 6 și 9), ceea ce ne-ar indica faptul că zona era, în timpul locuirii cucuteniene, relativ plană. Slaba ridicare a terenului, care se observă și în prezent, se datorează conului de dejecție format de Valea Sărăturii, afluent de dreapta al Bahluiului. Fragmentul conului de dejecție, cuprins de meandrul Bahluiului, a căpătat, prin aluvionări repetate, aspectul unui grind, ceea ce explică alegerea acestui loc pentru așezarea comunității cucuteniene (Pl. 4/2). I.2. Prezentarea cercetărilor arheologice Organizarea șantierului pe
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Africii de la vest la est; în luna decembrie, familia Livingstone se reîntoarce în Anglia. În 1858, Livingstone, soția lui (Mary Moffat) și copilul Charles debarcă în Africa Orientală. Un an mai tîrziu, explorează cursul inferior al fluviului Zambezi și al afluentului său, rîul Shire, cu care prilej descoperă cascada Murchison. După ce a cartografiat (primul) lacul Shirwa, Livingstone își continuă drumul pînă la malul sudic al lacului Nyasa și întocmește prima hartă a acestuia. După moartea soției sale (malarie tropicală), se reîntoarce
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Dlugopole. Numele de locuri nu pot fi polisemantice, dar pot fi polideictice, în sensul că pot indica referenți diferiți, în urma unor asocieri, prin incluziune spațială (teritorială), contiguitate, apartenență etc. De exemplu, Abrud numește un oraș în județul Alba, un pîrîu afluent al Arie șului și un sat în județul Constanța; Adîncata desemnează o culme, mai multe păduri (în diverse județe), mai multe sate (în diverse județe); Alba denumește un județ, două pîraie și două sate; Albești numește o movilă, două pîraie
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
a selecției, care reflectă preferința autorului. Credem însă că cele mai multe nume alese de noi sunt „eligibile“ și în ierarhizările bazate pe alte criterii și rezultate din alte puncte de vedere. Abrud Este numele unui pîrîu lung de 24 de kilometri, afluent de dreapta al Arieșului, al orașului aflat în apropierea sa și al unui sat de lîngă Adamclisi, în județul Constanța, numit așa, probabil, de populația migrată din zona originară a Abrudului. Au fost for mate, prin polarizare, Abrud-Sat (component al
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
gavora) și evoluat, în rostirea maghiară, la Abrud (ca în vlah > blach) impresionează prin virtuozitate, dar e greu de probat istoric și de susținut prin eventuale atestări intermediare. Pe versantul opus al muntelui există o apă numită Dobrud, iar un afluent al Abrudului se numește Valea Roșie (magh. Verespatak), pe cursul căreia este așezată Roșia de Munte sau Roșia Abrudului. Nicolae Drăgan presupune că elementul comun al toponimelor „gemene“ Abrud și Dobrud, radicalul rud, ar putea proveni din adjectivul sl. rud
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
o nuanță voalată de roșu (arămiu, cum se mai spune în romînește), așa cum ar fi posibil să fi „văzut“ Namengeberii în momentul denominației. Almaș Este numele a douăzeci și trei de topice diverse (șase ape mai mari sau mai mici, afluenți ai rîurilor Valea Mare, Barcău, Crișul Alb, Mureș, Someș, Șaru; cincisprezece sate în județele Arad, Alba, Neamț, Hunedoara, Sălaj, Bihor; două depresiuni, în Munții Săcărîmbului și în Podișul Someșan). Corelate etimologic cu acesta sunt și toponimele: Alma (sat în județul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Barcău, Crișul Alb, Mureș, Someș, Șaru; cincisprezece sate în județele Arad, Alba, Neamț, Hunedoara, Sălaj, Bihor; două depresiuni, în Munții Săcărîmbului și în Podișul Someșan). Corelate etimologic cu acesta sunt și toponimele: Alma (sat în județul Sibiu), Almășel (un pîrîu, afluent de dreapta al Cracăului; o „vîlcea“, afluent de stînga al pîrîului Geoagiu; un sat în județul Hunedoara), Almășeni (o „văiugă“, afluent de dreapta al Băișoarei), Almăj (sat în județul Dolj), Almăjel (sat în județul Dolj), Depresiunea Almăjului (în Munții Banatului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sate în județele Arad, Alba, Neamț, Hunedoara, Sălaj, Bihor; două depresiuni, în Munții Săcărîmbului și în Podișul Someșan). Corelate etimologic cu acesta sunt și toponimele: Alma (sat în județul Sibiu), Almășel (un pîrîu, afluent de dreapta al Cracăului; o „vîlcea“, afluent de stînga al pîrîului Geoagiu; un sat în județul Hunedoara), Almășeni (o „văiugă“, afluent de dreapta al Băișoarei), Almăj (sat în județul Dolj), Almăjel (sat în județul Dolj), Depresiunea Almăjului (în Munții Banatului), Munții Almăjului (în Banat), Țara Almăjului (în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și în Podișul Someșan). Corelate etimologic cu acesta sunt și toponimele: Alma (sat în județul Sibiu), Almășel (un pîrîu, afluent de dreapta al Cracăului; o „vîlcea“, afluent de stînga al pîrîului Geoagiu; un sat în județul Hunedoara), Almășeni (o „văiugă“, afluent de dreapta al Băișoarei), Almăj (sat în județul Dolj), Almăjel (sat în județul Dolj), Depresiunea Almăjului (în Munții Banatului), Munții Almăjului (în Banat), Țara Almăjului (în Banat), Hălmagiu (sat în județul Arad), Hălmașu („vîlcea“, afluent de dreapta al pîrîului Ilișua
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]