1,474 matches
-
domestic, nu numai femeile sunt agresate. De fapt, luate împreună, în cazul actelor de violență normală și al celor grav abuzive, balanța agresională înclină doar cu puțin de partea bărbaților. Problema este, așa cum s-a sugerat deja, că bărbații sunt agresați de soțiile lor mai mult verbal, iar când e vorba de forță fizică, numai cu acte minore. În plus, cel mai important lucru este că soțiile, în marea majoritate, răspund la violență, se apără și nu o inițiază. Dar nu
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
marea majoritate, răspund la violență, se apără și nu o inițiază. Dar nu doar ca tip de reacție și ca secvență temporală diferă violența femeilor de cea a bărbaților, ci și ca motivație de adâncime (Hamberger et al., 1997): soții agresează pentru a domina și a menține controlul, în timp ce femeile se apără pe ele și pe copii. Aceastăasimetrie are multe rațiuni, una fundamentală fiind aceea că bărbații sunt mai puternici fizic. Nu întâmplător cazurile în care sunt bătuți de partenera lor
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Nu întâmplător cazurile în care sunt bătuți de partenera lor conjugală sau de iubire, răniți sau omorâți se petrec când aceștia dorm sau sunt foarte beți. Este un fenomen ce a fost încă puțin explorat prin investigații sistematice. Soții se agresează reciproc, cu intensități și frecvențe diferite, unii cu totul circumstanțial - o palmă, după care regretă și își cer iertare în genunchi -, alții cu sadism, și repetat. În societățile tradiționale, de dragul copiilor și de gura lumii, multe femei rabdă supliciile la
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
bărbatul este cel care administrează corecții corporale copiilor. În literatura din domeniu se enumeră următoarele caracteristici mai importante ale părinților ce își abuzează propriii copii: a) Provin dintr-un mediu de familie unde s-a practicat violența: părinții lor se agresau reciproc și ei erau pedepsiți corporal în copilărie. b) Concepția că cea mai eficientă educație se face prin pedepse corporale. c) În familie se practică violența între soți, în special din partea bărbatului, considerându-se că are dreptul „natural” de a
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
deja constatabile și anumite efecte perverse. Într-o gospodărie în care bărbatul se credea și era dominator,principalul actor economic, acum când câștigă mai puțin decât soția sau este șomer, el nu se va supune cu pioșenie, ci își va agresa soția și, eventual, copiii (Oropesa, 1997). În țările foarte sărace, faptul că agricultura tradițională, unde femeile aveau un rol central, va determina înrăutățirea condiției acestora. 8.2. Controlul social prin familietc " 8.2. Controlul social prin familie" Studiile de etnografie
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de l'Empire Ottoman"151. Mai mult chiar, diplomatul englez "a même avancé que leș liaisons actuelles (ale Angliei n. Ven.C.) avec la Russie n'avaient pour objet unique que la căușe des Rois (adică, salvgardarea cauzei "monarhiilor legitime", agresate de revoluția franceză n. Ven.C.), et que jamais la Cour de Londres ne verrait d'un oeil indiffèrent leș projets ambitieux de la Russie au dépense de șes voisins" (s. Ven.C.)152. Și, pentru a nu există nici un dubiu
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
din Ducatul Varșoviei și provinciile poloneze aflate sub jurisdicția Rusiei. Un alt impediment era reprezentat de regele Saxoniei care putea fi folosit de Napoleon ca pretext pentru a ataca Rusia, în cazul în care cea din urmă l-ar fi agresat pe cel dintâi, ceea ce nu dorea să se întâmple, decât dacă întreaga "națiune" polona i s-ar fi alăturat 243. Grijă manifestată de Alexandru I față de menajarea Austriei avea, însă, o motivație foarte serioasă, si anume necesitatea de a o
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
pe care o resimt unii părinți care o Întreagă viață s-au dedicat creșterii și educării copilului lor și care, la bătrânețe, când ar avea nevoie, la rândul lor, de Îngrijire, de sprijin afectiv, se văd abandonați, ultragiați sau chiar agresați fizic de propriul copil? Μ La bătrânețe nu mai iubești, ci re-iubești: dar acest lucru nu este neapărat un handicap, ci dimpotrivă: retrăirea trecutului ne ajută să Înțelegem mai bine ce este, de fapt, iubirea. (Să ne Întărim deci În
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
său, el dezvăluie adevărul despre cultură, adică faptul că ea este un teatru Însărcinat să ascundă ignoranța individuală și fragmentarismul cunoașterii. Prin asta, el nu se mulțumește să se dea complet În vileag, ci Înfăptuiește un fel de viol psihic, agresându-i pe ceilalți. Violența reacției la care urmează să fie supus este pe măsura violenței pe care a exercitat-o asupra acestui spațiu al bibliotecii virtuale, În vreme ce acesta, prin ambiguitatea sa este, mai Întâi de toate, un spațiu ludic. Îndrăznind
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
pentru că nu poate fi ușor localizată; pentru că este, indiscutabil, implicată, dar nu poate fi detectată sau reperată, deoarece însuși statutul ei o cere. Supravegherea este odioasă tocmai din pricina acestei perturbări proprii modului în care funcționează: un om își vede intimitatea agresată fără să poată replica, fără să poată avea satisfacția unei reciprocități. E nevoie de doi pentru a iubi, pentru a umili, pentru a pedepsi, dar, de fiecare dată, cei doi au, ca prezență, același statut, indiferent de natura relației lor
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
o carte trebuie să fie depășită de ardoarea descoperirii de sine în rândurile ei. Dacă nimic nou nu-ți vine odată cu fiecare rând, atunci actul de a scrie se transformă într-un simplu gest de orgoliu, ceilalți urmând a fi agresați de o contondentă mulțumire de sine. Cartea trebuie să poată institui și o discretă complicitate critică a cititorului față de autorul devenit personaj. Altminteri, ea va fi situată la înălțimea amvonului, posibilul său fiind proiectat numai în zona gesturilor de supușenie
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
mediul rural și doar 40-45% în mediul urban. Această distribuție relevă faptul că, în perioada de tranziție, mediul rural, considerat „tradițional”, „conservator” și „depozitar” al unor obiceiuri, norme și practici sociale de control social, a cunoscut o transformare profundă, fiind „agresat”, la rândul lui, de o serie de fenomene negative, cum ar fi sărăcia, inflația, lipsa locurilor de muncă, disoluția comunităților etc., ce au favorizat proliferarea unor delicte comise cu violență de către locuitorii din rural. Aceste date statistice, destul de sumare și
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
comise în mediul familial reprezintă 10,7% din total, astfel încât din zece victime ale acestui tip de violență una este minoră. Dacă avem în vedere numărul de minori victime ale violenței intrafamiliale în funcție de grupa de vârstă, marea majoritate a celor agresați prin delicte violente comise în interiorul familiei sunt minorii aflați sub 14 ani (vezi figura 20). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 20. Dinamica minorilor victime ale delictelor violente comise în mediul familial, în funcție de vârstă, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
În cazul copiilor plasați în alte familii, și ei sunt subiectul unei violentări, exprimată prin hiatusul ce apare între decizia („în beneficiul copilului”) asistentului social și ceea ce trăiesc ei în familie. În toate cazurile în care asistenții sociali au fost agresați s-a descoperit acest decalaj între ceea ce se petrece și capacitatea de înțelegere a subiecților. Violența instituțională poate fi reprezentată și de programul zilnic dintr-o instituție rezidențială, adesea aberant, gândit pentru confortul personalului, și nu spre folosul beneficiarilor. Orele
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și să le înjunghie cu cuțitul.” (Xingjuan, 1999, p. 1496) Referindu-ne la soții abuzatori, cei din oraș au vârste cuprinse între 31 și 50 de ani. Deși, în mod normal, se consideră că nivelul educațional al bărbaților care își agresează soțiile este scăzut, studiul menționat infirmă acest lucru, aratând că mai mult de jumătate dintre bărbații abuzatori (din oraș) au un nivel educațional peste medie. În suburbii, situația este inversă. Motivele pentru care bărbații își bat soțiile sunt banii, gelozia
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
au vârsta fie de 15 ani, fie de 16 ani, provenind din familii cu „background-uri socioeconomice înalte”. În urma unei cercetări care a avut loc în România în anul 2000, s-a constatat că 23,4% dintre femei au fost agresate verbal de partenerii de viață, 10% au fost abuzate fizic, respectiv 1,8% abuzate sexual (US Center for Disease Control, 2000, apud Liiceanu, 2003, p. 168). În 2003, Gallup a inițiat o cercetare în București, pe un eșantion de 858
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și identitatea interpersonală și intrapersonală reprezintă în același timp o cauză și o nevoie a violenței, respectiv o incapacitate” de care dau dovadă indivizii când interacționează (Liiceanu, 2002, p. 170). Pe de altă parte, Steele (1994) caracteriza bărbații care își agresează partenerele și copiii drept indivizi cu o stimă de sine și o identitate personală scăzute, transformate în „dependență și lipsă de încredere în alții”, mai ales în persoanele apropriate, rude, prieteni. De obicei, lipsa de empatie și înțelegere a propriului
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
cercetători (Hanks, 1992; Holtzworth-Munroe și Stuart, 1994; Guille, 2004), există două categorii de agresori. În primul tip se încadrează bărbații ale căror victime sunt numai membrii propriilor lor familii. Cel de-al doilea tip îl constituie bărbații care lovesc și agresează atât în interiorul cât și în exteriorul familiei. O altă tipologie ne este prezentată de Saunders (1992). Acesta consideră că sunt trei tipuri de bărbați care lovesc și agresează: agresori ce acționează în familie (victimele sunt doar membrii familiei) (family-only aggressors
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
familii. Cel de-al doilea tip îl constituie bărbații care lovesc și agresează atât în interiorul cât și în exteriorul familiei. O altă tipologie ne este prezentată de Saunders (1992). Acesta consideră că sunt trei tipuri de bărbați care lovesc și agresează: agresori ce acționează în familie (victimele sunt doar membrii familiei) (family-only aggressors), bărbați care agresează indiferent de spațiu (social sau familial) (generalized aggressors) și agresori nestatornici din punct de vedere emoțional (emotionally volatile aggressors). Primii nu sunt violenți în afara familiei
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
cât și în exteriorul familiei. O altă tipologie ne este prezentată de Saunders (1992). Acesta consideră că sunt trei tipuri de bărbați care lovesc și agresează: agresori ce acționează în familie (victimele sunt doar membrii familiei) (family-only aggressors), bărbați care agresează indiferent de spațiu (social sau familial) (generalized aggressors) și agresori nestatornici din punct de vedere emoțional (emotionally volatile aggressors). Primii nu sunt violenți în afara familiei, fiind totodată și cei mai satisfăcuți de căsătoria lor. Consumul excesiv de alcool reprezintă principala cauză
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și să stingă bricheta sau țigara la nesfârșit, să șteargă mobila sau geamurile apartamentului de mai multe ori pe zi etc. Deoarece unele acte impulsive, cum ar fi de exemplu tendința acută a psihopatiilor de a huli, sau chiar a agresa fizic trecătorii pe stradă, se soldează, de regulă, cu o serie de consecințe negative, individul în cauză face uneori eforturi mari de a se debarasa de ele. Teama de a nu da curs tendinței impulsive, de a nu comite actul
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
pe dominante puternice, fauve, sau pe contraste bine știute, acordurile mai calde și tonice, sau, dimpotrivă, pastele groase de culoare întunecat expresionistă funcționează, și în cazul de față, ca mijloace auxiliare celor lingvistice, urmărind, împreună, să ofere imaginea unei personalități agresate de ordinea vizibilului, dar preocupate de esențial. A se urmări, spre exemplu, complicatele raporturi dintre artist și universul obiectual și uman care îl înconjoară, așa cum apar ele în pânzele reproduse în Veșnica împotrivire, Poema mâinilor înroșite de hohot, Solitudine sau
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
termenii poetului, "natura noastră se umple de o descărcare proaspătă, aurorală, de bios și logos, încă neseparate". O serie întreagă de poeme, și în special scrisorile către Emil Brumaru, arată efectele imposibilei evadări a autorului din cultura care l-a agresat și continuă să îl agreseze, firește cu voie. Din dulce-amăruia captivitate a autorului într-un univers de poeme și câte alte forme anexate literarității hrăpărețe iau naștere, spre exemplu, lamentațiile amorțite (încă) de o păguboasă tandrețe ale celui ce se
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
umple de o descărcare proaspătă, aurorală, de bios și logos, încă neseparate". O serie întreagă de poeme, și în special scrisorile către Emil Brumaru, arată efectele imposibilei evadări a autorului din cultura care l-a agresat și continuă să îl agreseze, firește cu voie. Din dulce-amăruia captivitate a autorului într-un univers de poeme și câte alte forme anexate literarității hrăpărețe iau naștere, spre exemplu, lamentațiile amorțite (încă) de o păguboasă tandrețe ale celui ce se mărturisește suferind de un acut
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de debut, Punctul de sprijin (Editura Junimea, Iași, 1971) trebuie văzut ca un fel de marcaj al distanței pe care autorul acestei poezii o așează între propria interioritate și un cititor inapt să o circumscrie altfel decât trunchiind-o, așadar agresând-o. Și mai direct este țipătul aruncat mulțimii care îi asaltează universul lăuntric tradus în cheie lirică: "Am tras cu creta un cerc și încă unul/ am scrijelit mii de cercuri/ țipându-le noli me tangere/ noli me tangere/ Ei
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]