5,707 matches
-
poate fi descris succint prin figura 6. MGAA mizează pe faptul că actele concrete de agresivitate se produc la întâlnirea dintre anumite caracteristici ale situației (frustrare, provocarea directă, exemplul altor oameni care se comportă agresiv, obiecte ce sugerează sau stimulează agresivitatea, temperatura ridicată și altele) cu anumite trăsături de personalitate (iritabilitate, valori, atitudini și structuri cognitive proagresive, abilități de luptă și altele). Ele nu trebuie să fie prezente toate, iar ponderea unor tipuri de variabile situaționale sau a celor de personalitate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Iluț, 2003). Într-un model mai extins și complet, probabil că ar putea figura și caracteristici sociodemografice, care se transpun, desigur, și în trăsături de personalitate prezente în MGAA, dar care pot fi folosite și ca predictori direcți în evaluarea agresivității și a actelor antisociale. Spre pildă, delincvența este mai frecventă la tineri și la anumite grupuri etnice. Explicațiile nu rezidă atât în natura biologică sau într-un dat imanent, cât în socializare și în condiționările sociale acute (șomaj, sărăcie, lipsa
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sociale acute (șomaj, sărăcie, lipsa de educație). O atenție specială a fost acordată diferențelor dintre bărbat și femeie în promovarea și receptarea violenței. La nivel de folclor, în reprezentările stereotipizate despre bărbat și femeie, deosebirea majoră este aceea legată de agresivitate. Cercetările atestă ca reală această diferență. În timpul unor lupte de stradă, în violența ilegală, în jocul copiilor și în alte împrejurări, bărbații iau inițiativa agresivității și se comportă mai violent. Analizându-se peste 100 de studii ce aveau ca subiect
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de folclor, în reprezentările stereotipizate despre bărbat și femeie, deosebirea majoră este aceea legată de agresivitate. Cercetările atestă ca reală această diferență. În timpul unor lupte de stradă, în violența ilegală, în jocul copiilor și în alte împrejurări, bărbații iau inițiativa agresivității și se comportă mai violent. Analizându-se peste 100 de studii ce aveau ca subiect agresivitatea la cele două sexe, a reieșit că există o cvasiunanimitate a acestora în constatarea agresivității mai mari la bărbați. S-au adus însă și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Cercetările atestă ca reală această diferență. În timpul unor lupte de stradă, în violența ilegală, în jocul copiilor și în alte împrejurări, bărbații iau inițiativa agresivității și se comportă mai violent. Analizându-se peste 100 de studii ce aveau ca subiect agresivitatea la cele două sexe, a reieșit că există o cvasiunanimitate a acestora în constatarea agresivității mai mari la bărbați. S-au adus însă și aici anumite nuanțări: diferențele sunt mai pronunțate în cazul agresivității fizice decât în al celei verbale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
jocul copiilor și în alte împrejurări, bărbații iau inițiativa agresivității și se comportă mai violent. Analizându-se peste 100 de studii ce aveau ca subiect agresivitatea la cele două sexe, a reieșit că există o cvasiunanimitate a acestora în constatarea agresivității mai mari la bărbați. S-au adus însă și aici anumite nuanțări: diferențele sunt mai pronunțate în cazul agresivității fizice decât în al celei verbale (Hyde, 1986); femeile sunt mult mai preocupate de consecințele actelor agresive asupra victimei, se simt
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de studii ce aveau ca subiect agresivitatea la cele două sexe, a reieșit că există o cvasiunanimitate a acestora în constatarea agresivității mai mari la bărbați. S-au adus însă și aici anumite nuanțări: diferențele sunt mai pronunțate în cazul agresivității fizice decât în al celei verbale (Hyde, 1986); femeile sunt mult mai preocupate de consecințele actelor agresive asupra victimei, se simt mai vinovate, se tem mai mult de răzbunarea celui agresat și, prin urmare, impulsurile lor agresive sunt mai inhibate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
când este de mare intensitate, femeile devin aproape la fel de agresive ca bărbații (Betancourt și Miller, 1996). O deosebire notabilă (Björkqvist et al., 1994) constă în aceea că bărbații se angajează mult mai repede și mai frecvent în diferite forme de agresivitate directă (de la înjurături și remarce jignitoare până la bătăi și omoruri), pe când femeile, în modalități indirecte, cum sunt bârfele, răspândirea de zvonuri denigratoare, reclamații, trimiterea de anonime, dezvăluirea unor secrete ce victimizează persoana în cauză. De multe ori, asemenea conduite sunt
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
bătăi și omoruri), pe când femeile, în modalități indirecte, cum sunt bârfele, răspândirea de zvonuri denigratoare, reclamații, trimiterea de anonime, dezvăluirea unor secrete ce victimizează persoana în cauză. De multe ori, asemenea conduite sunt mai nocive decât cele directe, deoarece ținta agresivității, pe lângă faptul că nu cunoaște autorul acelor fapte, nici nu știe că este în pericol. Să ne întoarcem, așadar, la observația că sexul frumos, fiind indubitabil mai empatic și mai puțin înclinat spre violență, foarte probabil și ca înzestrare naturală
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
că nu cunoaște autorul acelor fapte, nici nu știe că este în pericol. Să ne întoarcem, așadar, la observația că sexul frumos, fiind indubitabil mai empatic și mai puțin înclinat spre violență, foarte probabil și ca înzestrare naturală, nu promovează agresivitatea, și mai ales pe cea directă, pe față și pentru că are în vedere consecințele ripostei din partea celor agresați. 4. Prevenirea și reducerea violențeitc " 4. Prevenirea și reducerea violenței" 4.1. Efectul catharsisuluitc "4.1. Efectul catharsisului" Ipoteza catharsisului afirmă că
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
piese de teatru, filme, spectacole sportive etc. (idee teoretizată încă de Aristotel); b) consumarea tendinței agresive la nivelul imaginarului, al fanteziilor (teorie dezvoltată de Freud); c) angajarea în acțiuni violente efective, dar care nu au consecințe antisociale (practicarea unor sporturi, agresivitate față de obiecte neînsuflețite), idee anticipată deja de Platon. Ce spun studiile experimentale în legătură cu efectul catharsis și cele trei căi de realizare a lui? După cum am văzut, majoritatea copleșitoare a cercetărilor indică nu numai că expunerea la violență mass-media nu reduce
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
efectul catharsis și cele trei căi de realizare a lui? După cum am văzut, majoritatea copleșitoare a cercetărilor indică nu numai că expunerea la violență mass-media nu reduce violența efectivă, dar chiar o încurajează. Nici vizionarea unor competiții sportive ce presupun agresivitate nu are un efect de catharsis. Mai mult, ele întăresc tendința spre violență (Stephan și Stephan, 1984; Baron și Byrne, 2000). Cu privire la exprimarea pornirilor agresive în planul imaginarului, aici rezultatele investigațiilor concrete sunt contradictorii. Consumarea indirectă a frustrării, mâniei, revoltei
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
al picturii ș.a., conduce, probabil, la o micșorare a tendinței de a realiza practic, în viața reală, acte de violență antisociale (Stephan și Stephan, 1985; Sears et al., 1991; Baron și Byrne, 2000). Realizarea de activități fizice viguroase, ce implică agresivitate sau, cel puțin, un mare efort, dar care nu au consecințe umane și sociale negative, cum ar fi diferite sporturi și jocuri, munca grea, reduc doar temporar starea de dispoziție înspre agresivitate față de persoanele ce formează obiectul mâniei (Zillmann, 1988
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
2000). Realizarea de activități fizice viguroase, ce implică agresivitate sau, cel puțin, un mare efort, dar care nu au consecințe umane și sociale negative, cum ar fi diferite sporturi și jocuri, munca grea, reduc doar temporar starea de dispoziție înspre agresivitate față de persoanele ce formează obiectul mâniei (Zillmann, 1988). Se pare că atare activități nu descarcă mânia ca atare, ci te fac să o uiți, să o neglijezi, preocupat fiind intens de altceva, starea de arousal și mânie revenind imediat ce îți
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de fapt să o potențeze. Dar, fără a controla și alte variabile, este imprudent a da un verdict. În același timp, rezerva noastră trebuie să fie și mai pronunțată când e vorba despre reprezentările și explicațiile populare privind relația catharsis - agresivitate antisocială. Oricât de contrastantă ar fi imaginea asupra catharsisului oferită de psihologia socială față de cea a bunului-simț, respectiva imagine merită luată cu totul în serios în politica și viața culturală. Sportul, spre pildă, care a devenit un fenomen social și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
că violența tot mai crescută legată de spectacolele sportive și de fanii lor nu este atât o cauză a creșterii violenței societale în general, cât mai degrabă un efect și o ilustrare vizibilă a acesteia, a toleranței lumii moderne față de agresivitate. 4.2. Pedeapsa și amenințarea cu pedeapsatc "4.2. Pedeapsa și amenințarea cu pedeapsa" Toate culturile și societățile au instituit forme de pedeapsă pentru acțiunile agresive ce aduc prejudicii colectivității în întregime sau membrilor ei. Există un raport de directă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
probabilă, potențialul actor violent să aibă conștiința probabilității cu totul ridicate că pedeapsa se va produce. Or, ceea ce se constată este că, din păcate, actualele sisteme juridice penale îndeplinesc în mică măsură concomitent aceste trei principale condiții. De la efectuarea unei agresivități antisociale și până la pedepsirea ei efectivă se pot scurge luni și poate chiar ani, intensitatea pedepsei pentru același act diferă destul de considerabil și - mai grav - multe acțiuni violente care ar trebui evident pedepsite nu sunt. Schimbări procedurale penale care să
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
făcut obiectul a numeroase investigații, grupate în șase mari categorii: 1) cele care au urmărit abuzul față de propriii copii; 2) comiterea de crime ca adult; 3) acte delincvenționale în adolescență; 4) comportament agresiv generalizat ca adult; 5) nivel ridicat de agresivitate în copilărie; 6) acte repetate de autoagresivitate. Metaanaliza rezultatelor și metodologiei acestor investigații indică, astfel, că ipoteza ciclului violenței - agresivitatea față de copii face ca aceștia să se comporte agresiv pe parcursul vieții- nu a fost ferm testată și trebuie privită nuanțat
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
comiterea de crime ca adult; 3) acte delincvenționale în adolescență; 4) comportament agresiv generalizat ca adult; 5) nivel ridicat de agresivitate în copilărie; 6) acte repetate de autoagresivitate. Metaanaliza rezultatelor și metodologiei acestor investigații indică, astfel, că ipoteza ciclului violenței - agresivitatea față de copii face ca aceștia să se comporte agresiv pe parcursul vieții- nu a fost ferm testată și trebuie privită nuanțat; studii mai riguroase, care au comparat două eșantioane de copii, unii ce au suferit abuzuri fizice, sexuale și neglijență, iar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
violență, înseamnă că atât frustrarea și mânia, cât și comportamentul agresiv propriu-zis pot fi surmontate prin inducerea unor stări și răspunsuri opuse. O serie de cercetări au arătat că, într-adevăr, umorul, crearea reacțiilor empatice sau admirative contribuie la diminuarea agresivității. Pedeapsa, catharsisul, strategiile psihocognitive de genul celor menționate mai sus sunt mijloace exterioare de control al violenței. Eficiența este limitată, fiindcă depinde de prezența lor nemijlocită. Până la urmă, unele dintre ele - în particular pedepsele instituționale - sunt și costisitoare pentru societate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
menționate mai sus sunt mijloace exterioare de control al violenței. Eficiența este limitată, fiindcă depinde de prezența lor nemijlocită. Până la urmă, unele dintre ele - în particular pedepsele instituționale - sunt și costisitoare pentru societate. Ideal ar fi ca și în domeniul agresivității antisociale să opereze prioritar mecanisme ale controlului intern, din interiorul individului. Anticiparea pedepsei și a ripostei este un asemenea mecanism. Psihologii operează însă și cu un concept mai larg, și anume anxietatea agresiunii (Sears et al., 1991). Ei spun că
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
reciprocă bazate pe false reprezentări (stereotipii) și așteptări, probabil că cele mai multe au ca fundament interese „obiective” divergente. În psihologia socială a și fost teoretizată respectiva situație ca un conflict realist de grup (Levine și Cambell, 1972; vezi și capitolul 3, „Agresivitatea și comportamentul antisocial”). Aceasta se întâmplă atunci când grupurile sunt oarecum nevoite să intre în competiție pentru resurse de existență limitate (hrană, teritoriu, locuri de muncă, piață de desfacere și altele). Dar, după cum vom arăta în cele ce urmează, dacă interesele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sociale decât cei cu o personalitate nonautoritară. De factură psihanalitică, teoria explică structura de personalitate autoritară prin experiențele din copilărie, când, din cauza comportamentului sever și amenințător al părinților, s-au acumulat reprimări ce vor fi defulate prin proiecția prejudecăților și agresivității asupra altora, dar nu la întâmplare, ci asupra celor care nu fac parte din categoria socială proprie. Astfel încât indivizii autoritari, având trăsăturile de personalitate menționate, sunt motivați aproape irațional în a profesa prejudecăți și discriminări față de grupuri, pe care în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ales, ar trebui să luăm mai în serios faptul că, înțeles tendențios, multiculturalismul vine în coliziune cu însăși democrația și drepturile fundamentale ale omului. Nu orice obiceiuri ale unor grupuri etnice (cum ar fi abuzul față de copii sau femei, neglijența, agresivitatea în locuri publice) pot fi admise în numele relativismului cultural (vezi și secțiunea „Dinamica valorilor culturale” din capitolul 1). E de menționat, pe de altă parte, că și în statele europene există intense preocupări oficiale pentru a încuraja dezvoltarea și păstrarea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
and Society, University of Chicago Press, Chicago. Mihu, A. (1967), Sociometria, eseu critic, Editura Politică, București. Mihu, A. (2002), Sociologie (vol. II), Editura Napoca Star, Cluj-Napoca. Milgram, S. (1970), „The experience of living in cities”, Science, 167. Mitrofan, N. (2000), „Agresivitatea”, în A. Neculau (coord.), Manual de psihologie socială, Editura Polirom, Iași. Montmollin, G. (1969), „L’interaction sociale dans les petits groupes”, în P. Fraisse, J. Piaget (eds.), Traité de psychologie expérimentale, ed. a II-a, vol. IX, PUF, Paris. Moreland
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]