8,962 matches
-
de informație, cât și de inițiativă. În agricultură se vor ameliora efectele negative cauzate de fărâmițarea pământului: „Să nu mai fie fiecare cu bucățica lui de pământ. Atunci se ară în bloc, se seamănă în bloc” (bărbat, 51 de ani, agricultor) ...prin unificarea și specializarea loturilor destinate unui anumit tip de cultură și printr-un sistem modern de administrare a lor „are să se ocupe cineva numai de o plantație de usturoi, să spunem, unul are să pună numai ceapă, altul are să facă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
pământului, înființarea de microferme. Cei foarte puțin informați se interesează doar de perspectivele nivelului de trai după momentul integrării: „Zice că după trei ani va fi bine, dar ăștia trei ani nu o să fie bine deloc” - bărbat, 54 de ani, agricultor). Acest gen de interes se asociază cu un sentiment de insecuritate referitor la o serie de aspecte importante din punctul lor de vedere - percepția creșterii prețurilor, nivelul pensiilor, nivelul impozitelor: „Spun că dacă intrăm în UE o să o ducem mai
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de ani, patron), dar și din stilul de a munci: „Noi suntem un popor foarte muncitor, dar noi muncim ca proștii, fără rost. Muncim și nu se cunoaște nica în urma noastră, iar ei muncesc cu cap” (bărbat, 45 de ani, agricultor). O altă diferență se referă la modul defectuos în care funcționează instituțiile („La noi corupția nu va dispărea” - bărbat, 51 de ani, agricultor) și la încălcarea legii. Necinstea, hoția sunt văzute drept caracteristici fundamentale ale românilor: „Că eu cât de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Muncim și nu se cunoaște nica în urma noastră, iar ei muncesc cu cap” (bărbat, 45 de ani, agricultor). O altă diferență se referă la modul defectuos în care funcționează instituțiile („La noi corupția nu va dispărea” - bărbat, 51 de ani, agricultor) și la încălcarea legii. Necinstea, hoția sunt văzute drept caracteristici fundamentale ale românilor: „Că eu cât de prost sunt, cât de înapoiat sunt tot aș căuta să te fraieresc pe matale să trăiesc eu bine, nu matale” (idem). Reprezentarea sătenilor
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
produselor animaliere. În aceste condiții și țăranii găsesc rezolvarea problemei în înființarea unor asociații agricole și a unor ferme puternice: „...să se facă niște asociații puternice, să se lucreze în comun (...) noi nici utilaje nu avem...” (bărbat, 54 de ani, agricultor). În același timp, țăranul apreciază că munca lui nu este valorizată și remunerată corespunzător, iar rezultatul acesteia, producția agricolă, este subevaluat. El realizează aceste evaluări pe baza informației pe care o are în legătură cu prețurile existente în piețele din oraș - Iași
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Nu ai cu cine, să cheme să facă așa o ședință cum se făcea înainte: «Oameni buni, uitați ce se presupune, să facem asta, să facem asta...» «Hai să ne hotărâm să facem și noi ceva!» (bărbat, 55 de ani, agricultor). Acesta este unul dintre multele aspecte referitoare la modul deficitar în care funcționează instituțiile de la nivel local, instituții de a căror activitate depinde schimbarea mentalității în lumea rurală românească. De asemenea putem menționa, ca și mai sus, o serie de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
nostru nu este așa hotărât să se scoale să meargă la muncă ș...ț Rar să găsești un om hotărât. Nu îi interesează de bani. Lasă că are mama, are tata, are bunica. Lasă că îi dă de la Sfat” - bărbat, agricultor), la responsabilizarea individului („Comisia de împăciuire din care făcea parte și săteanul îl făcea mândru pe acesta că este implicat. Acum el nu mai are nici o responsabilitate” - lider local, 54 de ani), lucruri cunoscute ca factori de succes care au
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
la noi fiecare pentru ei. Îi pare bine ca vecinului să-i moară capra. O pățit ceva, vai, e o mândrie. Nu se duc toți să-l ajute. Nu există o armonie între oameni, numai dușmănie” (bărbat, 55 de ani, agricultor). Când vorbim despre ceea ce este bun în satul românesc, se mai păstrează ca opinie generală ideea ospitalității românești și a ajutorului acordat celorlalți, care lipsesc din satele din Vestul Europei: „Satul românesc are specificul lui, are ospitalitatea românească, dragostea de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cam săraci. N-am obținut niciodată aprobarea vreunui proiect. Dar suntem în baza de date și sperăm. Cu ajutor francez am făcut 360 de pachete de Crăciun pentru cei nevoiași, pentru cei cu pensii mici și cei cu pensii de agricultor. S-a întâmplat și în alți ani. Mai primim ajutor constând în haine. Avem noi tot felul de programe. Săptămâna viitoare va fi un program cultural: «Cântați cu noi» organizat tot de Pro Zerind. Se va ține la căminul cultural
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
merge cu agricultura? O să trăim mai bine sau mai greu?” (viceprimarul, 30 ani); „Vorbesc. Toți cred că va fi mai bine. Vorbesc că vor crește numărul locurilor de muncă” (casnică, 21 ani); „Despre lipsa locurilor de muncă, agricultură, creșterea animalelor” (Agricultor, 60 ani). Sătenii din Zerind preferă ca sursă principală de informare ziarul. Toți respondenții citesc ziare. Majoritatea preferă ziarul de limbă maghiară Nyugati Jelen, apoi: Adevărul de Arad, Observatorul de Arad, Kronika, Realitatea, Jurnalul Național. Din ziar sunt preluate aproape
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
zeci de centimetri după ce se dădeau jos oamenii din tren”. În sat nu există o asociație agricolă, în general oamenii muncindu-și pământul în familie, utilizând servicii agricole cumpărate de la cei câțiva deținători de utilaje agricole. Majoritatea locuitorii satului sunt agricultori și crescători de animale (vaci, oi, cai, porci, găini, gâște, rațe). Animalele sunt crescute în special pentru consumul propriu, deoarece cei mai mulți au o vacă, unul sau doi porci, câteva găini și rațe. Sunt însă și locuitori care au două vaci
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
biserică, seara la căminu’ cultural, la dans” (elev, 16 ani); „...destul de important. Noi ieșim cu prietenii, la hram ne face Rugă. Îi bine că te mai întâlnești cu oamenii, familii cu care ai trăit bine ște-ai înțeles bine - n.n.ț” (agricultor, 36 de ani). Sprijinul sătenilor față de această sărbătoare se manifestă în implicarea lor financiară: „Oamenii plătesc o sumă. Care-i mai avut plătește mai mult, care nu, mai puțin” (pensionară, 60 de ani); „Strâng bani după situația materială a familiei
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
că suntem legați la drumul european, avem cablu... În rest, mai nimic” (pensionar, 45 de ani); „Satu’ Traian Vuia este foarte departe. Îi lipsește ca agricultura să fie mai dezvoltată, drumuri mai bune și traiul oamenilor să fie mai bun” (agricultor, 25 de ani); „Nu-i informare... În agricultură nu se câștigă... Oamenii nu gândesc economic și nu investesc” (zilier, 33 de ani). Rugați fiind să identifice asemănările și diferențele dintre satele europene și cele românești, autoritățile au invocat istoria comună
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Unii motivează dezinteresul prin prisma bătrâneții, alții consideră sunt prea tineri („Noi, tinerii, nu prea discutăm despre UE” - muncitor, 21 de ani), iar cei de vârstă medie sunt prea ocupați cu lucrurile zilnice: „Până vine Europa, noi trebe să mâncăm” (agricultor, 42 de ani). Temele discutate nu au o bază reală de cunoaștere, de cele mai multe ori informațiile fiind transmise pe cale orală și interpretate personal sau preluând entuziasmul ori „spaimele” celui de la care a pornit mesajul. Tematica cea mai discutată este cea
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ani nu ne putem compara cu satele europene dezvoltate! Avem nevoie de progres! (bărbat, Hănești). „Cam 5% din teren este exploatat de către asociațiile agricole folosind tehnologie modernă, restul terenului este exploatat de către gospodării folosind plugul și semințe neselecționate!” (bărbat, Trifești). „Agricultorii din Germania sunt membrii în asociații și se ajută unii pe alții! Azi am eu nevoie de echipament, mâine ai tu! N-ai să vezi așa ceva în România! Avem nevoie de emisiuni despre agricultură și despre cultură (femeie, Hănești). Deși
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
comunitare comune, care adună participanți care petrec împreună ceva timp, dincolo de aspectele formale: - festivaluri (hramul bisericii, „Fiii Satului”, ziua recoltei, ziua satului etc.), echipa de fotbal susținută de comunitate (indiferent dacă e înscrisă în campionate); - asociații culturale, de caritate, ale agricultorilor, ale pensionarilor etc.; - cor bisericesc, trupă de dansuri populare etc. Există proiecte de infrastructură, renovare etc. inițiate de comunitate (nu de primărie) sau realizate cu sprijin comunitar masiv: - construcție de poduri și podețe; - construcție de dispensar, cămin cultural sau renovarea
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
dezvoltării durabile la nivelul teritoriilor. Mai mult, în Raportul Conferinței de la Rio se pune accentul asupra rolului diferiților actori în punerea în practică a dezvoltării durabile: femei, tineri și copii, populații autohtone, ONG-uri, colectivități locale, sindicate, întreprinderi, cercetători și agricultori. Conferința de la Rio a mai realizat, de asemenea, adoptarea Convenției asupra climatului, care afirmă necesitatea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și care a condus în final la semnarea Protocolului de la Kyoto din anul 1997. Declarația asupra pădurilor
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
am putut ajunge la gradul de ofițer recunoscându-mi-se munca, lucru la care nu puteam visa niciodată În regimul burghez. Profesia de bază la data Încadrării În Ministerul de Interne confirmă tendința recrutării muncitorilor calificați sau necalificați, precum și a agricultorilor. Ponderea acestora În rândul cadrelor analizate este de 69%. Pentru toate aceste persoane, intrarea În sistemul militar conferă status social și beneficii materiale importante. Profesia de bază la Încadrarea În MAI Frecvența Procentul Procentul validat Procentul cumulat agricultor 15 15
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
precum și a agricultorilor. Ponderea acestora În rândul cadrelor analizate este de 69%. Pentru toate aceste persoane, intrarea În sistemul militar conferă status social și beneficii materiale importante. Profesia de bază la Încadrarea În MAI Frecvența Procentul Procentul validat Procentul cumulat agricultor 15 15 15 15 muncitor calificat 44 44 44 59 muncitor necalificat 10 10 10 69 tehnician 4 4 4 73 conducător auto 2 2 2 75 contabil 4 4 4 79 elev 2 2 2 81 funcționar 8 8
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
provincie, apoi la Biroul de Afaceri Interne al regiunii După 1989: coresponsabil al unei agenții de detectivi, are 50 de angajați. Un miliard de zloți cifră de afaceri În 1991. Acoperă Întreaga Polonie și primește comenzi din Germania. Cazul 21: agricultor, născut În 1950, școala Superioară de Agricultură Înainte de 1989: director de IAS (Exploatare agricolă de Stat, sovhoz), șef de district După 1989: acționar și președinte al unei societăți private (măcelărie și mezeluri). În același timp, exploatare agricolă Cazul 22: interviu
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
comerțul, ci mai ales dorința de promovare a unei industrii manufacturiere. Interesant este fenomenul din Maramureș (rar întâlnit în Europa, deoarece în puține regiuni au dobândit un asemenea privilegiu) unde, primind pământ, evreii și-au exercitat, alături de români, profesiunea de agricultori. Aici veniseră din Galiția, dar și din celelalte ținuturi ale Poloniei. Din Ungaria, de asemenea, însă într-un număr cu mult mai redus. Persecuțiile poloneze din secolele al XVI-lea și al XVII-lea sunt bine cunoscute, antisemitismul acelui timp
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
libertatea de conștiință. Inconvenientele sunt evidente. Doar secolul al XIX-lea este timpul istoric al așezării și organizării vieții religioase, administrativ-sociale și culturale a evreilor în Maramureș. Suntem după 1850. Acum se petrece fenomenul menționat al împământenirii, acum ei devin agricultori și păstori, fără a părăsi însă mai vechile ocupații ale negustoritului și meșteșugăritului. Devin stăpâni pe pământurile cumpărate în munți. Reînvață oieritul de la românii maramureșeni, aceia cu tradiții străvechi în acest domeniu. Ridică stâne pe „fonți” după modelul celor românești
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
BANTOȘ, Ana (7.IV.1951, Chirianca, j. Chișinău), critic literar. Este fiica Efrosinei (n. Stoleru) și a lui Anton Lisnic, agricultori. Absolventă, în 1973, a Facultății de Filologie a Universității de Stat de la Chișinău, este cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară al Academiei de Științe a Republicii Moldova. Și-a luat doctoratul în filologie la Universitatea „Al. I. Cuza” din
BANTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285608_a_286937]
-
de energie stimulată dar nedescărcată. Studiu de caz 3 M.C. - născută într-o familie tradițională, la 24.02.1938 în comuna S., satul M., județul B., fiica lui B.D. și B.G. Tatăl și mama deținutei provin din familii modeste (tatăl agricultor, mama casnică), cu un nivel material și cultural scăzut. Tatăl mai are doi frați, iar mama patru. Nici unul dintre părinți nu aveau școală. Membrii familiei lărgite, specific familiei tradiționale, au dezvoltat relații de cooperare, întrajutorare, relații ce luau formă manifestă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
BALMUȘ, Pavel (18.VIII. 1944, Sărătenii Noi, j. Orhei), istoric literar și editor. Este fiul Elisavetei (n. Pallady) și al lui Timotei Balmuș, agricultori. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1966), devenind cercetător științific la Institutul de Literatură și Folclor al Academiei de Științe a Republicii Moldova și președinte al Societății Bibliofililor din Republica Moldova. Publică, din 1972, în revistele „Nistru
BALMUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285584_a_286913]