2,328 matches
-
primit ca Primar al Capitalei după puține minute de așteptare; mai întâi ca ministru al transporturilor unde am avut intrare liberă. De câte ori ne-am întâlnit mă întreba dacă nu vin alături de el. mves Ma trăi pe Tăr așt îm asi ală săobl noi "di ace înl Sto can l-a așa era afa șef mi în cam a întâm el: rine, ești!". I-a toți, inclu iceanu, epte, n brățișat, gurat că turi de l sprijin... Din p igații prez ! Dintr-
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
09. Prono cu prinți p ulți oame boiu, Ion să găsescă mai întoar "Prinț Duda, so fi regi Ana, mi părut soldat plumb fața imobilă, foa ată de a "maiesta r n-am d l ăsta pu ai ales că ală părea gului princ a, legend d și-a anun stic 1 și c orecliți și ni de afac țiriac, Vio în ce. Și-a slui câte lic diver direct la r etenia nez decenii zența mea dra am fo ă
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
zi rcau să uvântul g stului. Con eau până l m și sintez locale ave Radio Va rmații, pri i și pre in an I onsiliul Ju Vascov sociația Cu roximativ tinerilor că la Va tați care n lumea reședinte ala Fantas ozerul în ALTFEL preciată în tizarea ispiciu: ație" la tățeni ! această a de un are sau iasă la reu (și statăm a 80 de ă...) în au 18slui era n știrile lucrate. , nr.8: dețean inului, lturală 70 de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
1932, 5716; Ovidiu Papadima, „Iarmarocul metehnelor”, G, 1932, 12; Pompiliu Constantinescu, „Iarmarocul metehnelor”, VRA, 1933, 275; Călinescu, Cronici, II, 185, 426-427; Zarifopol, Pentru arta lit., II, 61-63; Pompiliu Constantinescu, „Condamnații la castitate”, VRA, 1933, 312; G. Călinescu, „Condamnații la castitate”, ALA, 1934, 690; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 283-284; Ovidiu Papadima, „Fortul 13”, G, 1936, 5; Pan M. Vizirescu, „Fortul 13”, RFR, 1936, 10; Toma Vlădescu, „Fenomenul englez”, U, 1937, 10; Ovidiu Papadima, „Fenomenul englez”, G, 1937, 2; Nicolae Roșu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
5; Pan M. Vizirescu, „Fortul 13”, RFR, 1936, 10; Toma Vlădescu, „Fenomenul englez”, U, 1937, 10; Ovidiu Papadima, „Fenomenul englez”, G, 1937, 2; Nicolae Roșu, Orientări în veac, București, 1937, 112-123; C. Fântâneru, „Tigrii”, UVR, 1938, 4; G. Călinescu, „Hamlet”, ALA, 1938, 910; Radu Gyr, Dragoș Protopopescu, BVS, 1938, 258; Călinescu, Ist. lit. (1941), 714, Ist. lit. (1982), 798; Ion Marin Sadoveanu, „Demonul vesel”, TIL, 1942, 1 741; Ion Marin Sadoveanu, „Pygmalion”, TIL, 1942, 1 780; Al. C. Ionescu, Autori, actori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
Viteazul Împărăției Soarelui. Basme populare uzbece, pref. trad., București, 1980 (în colaborare cu Andrei Ivanovschi); M.A. Șolohov, Cazacii de la Don, București, f.a. Repere bibliografice: Pompiliu Constantinescu, „Echinox în odăjdii”, VRA, 1933, 310; G. Călinescu, Breviar de poezie bucovineană contemporană, ALA, 1934, 691; Dragoș Vrânceanu, „Constelații”, CRE, 1935, 2 783; Ovidiu Papadima, „Constelații”, G, 1935, 6; Constantinescu, Scrieri, VI, 108-109; Ernest Bernea, Poetul Iulian Vesper, „Rânduiala”, vol. II, caietul IV, [1935]; Papadima, Creatorii, 512-516; G. Călinescu, Poeți tineri bucovineni, VR, 1938
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
Petru Manoliu], „URSS azi”, „Credința”, 1935, 567; Octav Șuluțiu, [Al. Sahia], F, 1937, 8; Arghezi, Scrieri, XXVII, 326-327; Gherasim Luca, Al. Sahia, „Lumea românească”, 1937, 74; Constantin Noica, Un gând pentru Alexandru Sahia, VRA, 1937, 501; Ștefan Roll, Alexandru Sahia, ALA, 1937, 872; Cicerone Theodorescu, Alexandru Sahia, „Credința”, 1937, 1 131; Ștefan Roll, Cum a suferit și murit Sahia, „Lumea românească”, 1938, 469; Miron Radu Paraschivescu, Pomenirea lui Alexandru Sahia, „Tinerimea nouă”, 1939, 15; Călinescu, Ist. lit. (1941), 843, Ist. lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289431_a_290760]
-
București, 1976; Valentina Marin Curticeanu, Permanență și modernitate, București, 1977, 57-91; Vârgolici, Scriitori, 248-254; Emil Vasilescu, Al. Sahia. Dimensiuni și repere, București, 1979; Piru, Ist. lit., 439; Adam, Planetariu, 222-225; Pop, Mărturia, 217-222; Mircea Popa, Al. Sahia - un scriitor religios, ALA, 2002, 627; Dicț. scriit. rom., IV, 149-153. A. N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289431_a_290760]
-
RITL, 1984, 3; Zaharia Sângeorzan, Scriitorul și opera, CRC, 1984, 51; Emil Manu, Exegeza operei unui „erudit rafinat”, CNT, 1985, 24; Șerban Cioculescu, Mihai Viteazul văzut de Miron Costin, RL, 1986, 51; Simuț, Incursiuni, 383; Constantin Coroiu, Originile literaturii române, ALA, 1997, 379; Antonio Patraș, Au și cărțile soarta lor, ALA, 2000, 513; Nicolae Crețu, Jurnalul „de sertar” și „Athanorul” comunist, CL, 2000, 3; Doina Curticăpeanu, Urcarea „muntelui alb”, F, 2000, 3; Lăcrămioara Petrescu, Un scriitor necunoscut?, JL, 2000, 3-6; Gheorghe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
51; Emil Manu, Exegeza operei unui „erudit rafinat”, CNT, 1985, 24; Șerban Cioculescu, Mihai Viteazul văzut de Miron Costin, RL, 1986, 51; Simuț, Incursiuni, 383; Constantin Coroiu, Originile literaturii române, ALA, 1997, 379; Antonio Patraș, Au și cărțile soarta lor, ALA, 2000, 513; Nicolae Crețu, Jurnalul „de sertar” și „Athanorul” comunist, CL, 2000, 3; Doina Curticăpeanu, Urcarea „muntelui alb”, F, 2000, 3; Lăcrămioara Petrescu, Un scriitor necunoscut?, JL, 2000, 3-6; Gheorghe Grigurcu, Un spirit captiv, RL, 2000, 27; Alexandra Olivotto, Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
2000, 3-6; Gheorghe Grigurcu, Un spirit captiv, RL, 2000, 27; Alexandra Olivotto, Un jurnal, o stare, o metodă, RL, 2000, 30; Marian Barbu, Oricând despre rădăcinile culturii românești, CNT, 2000, 46; Antonio Patraș, O nouă lectură a unor texte vechi, ALA, 2001, 555; Cristea-Enache, Concert, 346-353; Petraș, Panorama, 583-585; Laura Lazăr Zăvăleanu, De la lecția istoriei la coroana discernerii, „Viața literară”, 2002, 9; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 384-385. Il. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
citiți fără prejudecăți, RL, 1995, 9-10; Adrian Popescu, Ilie Constantin după 22 de ani, LCF, 1995, 23; Saviana Stănescu, Ilie Constantin: „Nu m-am temut de anonimat și am luat în serios ideea de răscumpărare a fugii mele din țară”, ALA, 1995, 275; Dicț. scriit. rom., I, 641-644; Titu Popescu, Ilie Constantin, antologator și traducător, JL, 1996, 1-4; Daniel Cristea-Enache, „Prințul de diamant”, CC, 1996, 3; Mircea A. Diaconu, Poeți din exil, CL, 1997, 11; Pop, Pagini, 88-93; Gabriel Dimisianu, Epistolar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
1873; Odagiul socru sau Vasilică, dragul tatei, Iași, 1873; Tronc Lude Măscărescu sau Ministru Tirtiflichi, Iași, 1875; Văduva Carpaților, Iași, 1879. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 211-214; George Tăutu, „Albine și viespi”, 1893, 3; George Baiculescu, Literatura lui George Tăutu, ALA, 1923, 142; Călinescu, Ist. lit. (1941), 302, Ist. lit. (1982), 341-342; Ist. lit., II, 746-747; Vârgolici, Retrospective, 107-110; Dicț. lit. 1900, 837-838. C. T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290102_a_291431]
-
diriginte clasa a VII-a; - Gheorghe Gălățanu, profesor matematică, gradul I, diriginte clasa a VIII-a; - Silviu Petrea, profesor necalificat limbi străine; completează și la școala Tarnița; - Mihai Baban, profesor tehnologie, definitiv; completează și la școala Tarnița și ca diriginte ala clasele V- VI; - Maria Grigoraș, profesor necalificat religie pe toată comuna. - învățător clasele I-III Veronica Cristea, titular definitiv; - învățător clasele II-IV Rodica Mărmureanu, titular gradul II; Grădinița Oncești: educatoare Alina Bertea, titular gradul II. 5. Școala cu clasele I-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1980) apreciază că trăsăturile fundamentale particulare ale formei exercițiului fizic se referă la: traiectoria mișcării, viteza de execuție, forța de încordare, poziția corpului și a segmentelor. În cadrul traiectoriei (ca fiind linia pe care se înscriu în spațiu mișcările corpului și ala segmentelor) autorii menționați includ: direcția mișcării (înainte, înapoi, etc.), forma mișcării (rectilinie, curbilinie), amplitudinea mișcării. * Disciplina „Teoria și Metodica educației fizice și sportului” din Academia Națională de Educație Fizică și Sport consideră că în aprecierea formei exercițiului fizic trebuie să
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
În memoria lui D.A. Sturdza, București, 1933; Amintiri politice, I-III, pref. Georges I. Duca, München, 1981-1982; Memorii, I-IV, îngr. Stelian Neagoe, București, 1992-1994. Repere bibliografice: Constantin Kirițescu, Ion. G. Duca, București, 1934; G. Călinescu, I. G. Duca, scriitor, ALA, 1934, 884; Gheorghe Selten, Viața și opera lui I. G. Duca, București, 1935; Iorga, Oameni, III, 374-375; I. G. Duca, ASO, 189-191; Gala Galaction, Jurnal, I, îngr. Mara Galaction-Țuculescu și Teodor Vârgolici, București, 1973, 10, 525-527, 552-553, 574-579, 652-656, passim
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286887_a_288216]
-
în contrast cu extravaganțele formale și tematice moderniste. SCRIERI: Mazuru, București, 1935; Hanul „La urieși”, București, 1936; Trosnesc stejarii, București, 1937; Învinșii, București, 1941. Repere bibliografice: Paul Daniel, „Mazuru”, „Epoca”, 1935, 1838; C. Dan Pantazescu, „Mazuru”, ȚA, 1935, 826; Izabela Sadoveanu, „Mazuru”, ALA, 1935, 746; Erasm [Petru Manoliu], „Mazuru”, „Credința”, 1935, 418; M.G. Constantinescu, „Mazuru”, U, 1935, 118; Virgil Carianopol, „Hanul «La urieși»” , DEP, 1936, 2715; Iz. Sd. [Izabela Sadoveanu], „Hanul «La urieși»”, ALA, 1937, 843; N. Pora, O carte a declinului boierimii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288103_a_289432]
-
Dan Pantazescu, „Mazuru”, ȚA, 1935, 826; Izabela Sadoveanu, „Mazuru”, ALA, 1935, 746; Erasm [Petru Manoliu], „Mazuru”, „Credința”, 1935, 418; M.G. Constantinescu, „Mazuru”, U, 1935, 118; Virgil Carianopol, „Hanul «La urieși»” , DEP, 1936, 2715; Iz. Sd. [Izabela Sadoveanu], „Hanul «La urieși»”, ALA, 1937, 843; N. Pora, O carte a declinului boierimii, ADV, 1937, 16 377; N.R. [Nicolae Roșu], „Trosnesc stejarii”, CRE, 1937, 3 378; C. Neagu, „Hanul «La urieși»”, IIȘ, 1937, 24; D. P.[Dan Petrașincu], „Învinșii”, VAA, 1941, 78. C.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288103_a_289432]
-
niciunul, pronume compus. Nimic este invariabil. Nimeni variază după caz; exprimă opoziția categorială prin dezinențe de genitiv-dativ specifice singularului, deși dezinența -i, de la nominativ-acuzativ, trimite spre plural: nimănui. Genitivul este marcat prin morfemul a, variabil după gen și număr: a, ale, al, ai nimănui. Acuzativul se distinge de nominativ prin morfemul pe: „N-a venit nimeni.”/„ N-am văzut pe nimeni.” Niciunul realizează categoriile de gen și caz; opozițiile interne se manifestă în planul expresiei prin dezinențe, la G.D., în flexiune
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
1933; ed. Cernăuți 1937; ed. Cernăuți, 1943; Traian Valter. Scrisoare unui erou în eternitate, Hotin, 1942; Versuri despre mine cel adevărat, Hotin, 1942; Desene naive, București, 1983. Repere bibliografice: G.B., „Frunză elegiacă”, BVS, 1937, 78; G. Călinescu, Anul literar 1937, ALA, 1938, 891: Predescu, Encicl., 665; Călinescu, Ist.lit. (1941), 856, Ist. lit. (1982), 941; D.V., „Versuri despre mine cel adevărat”, „Revista Bucovinei”, 1942, 8; Mihai Niculescu, Poetul Teodor Plop, UVR, 1942, 30; Aurel Tita, „Frunză elegiacă”, CRE, 1944, 5791; V. Jeleru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288854_a_290183]
-
secol (1485-1535). Toate erau ilustrate din abundență cu subiecte importante gravate în lemn și cu ancadramente pe aproape toate paginile. 2. Gravura în metal. Tipografii au putut folosi plăcile de metal gravate în relief și să le asambleze în formă alăuri de caractere tipografice, dar adevărata tehnică a gravurii în metal era taille-douce. În loc să se păstreze desenul îndepărtîndu-se materia care îl înconjura, ca în taille d'épargne, artistul grava direct desenul în suprafața unei plăci de metal (cupru în general) cu
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
Caragiale. Lumea operei, Pitești, 2001; Costache Olăreanu, Fals tratat de petrecere a călătoriei, Târgoviște, 2003. Repere bibliografice: Ionel Necula, Ștefan Ion Ghilimescu și plăcerile lecturii, CNT, 1997, 52; Nicolae Oprea, Parafraza criticului, „Calende”, 1997, 9-12; Teodor Vârgolici, „Figuri ale romanului”, ALA, 1997, 373; Teodor Vârgolici, „Figuri ale imaginarului poetic”, ALA, 1999, 465; Simion Bărbulescu, Starea de vis a limbajului, LCF, 1999, 36; Teodor Vârgolici, Comentarii eminesciene, ALA, 2000, 547; Tudor Cristea, Figurile criticii, CNP, 2000, 12; Petraș, Panorama, 309-312; Simion Bărbulescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287264_a_288593]
-
de petrecere a călătoriei, Târgoviște, 2003. Repere bibliografice: Ionel Necula, Ștefan Ion Ghilimescu și plăcerile lecturii, CNT, 1997, 52; Nicolae Oprea, Parafraza criticului, „Calende”, 1997, 9-12; Teodor Vârgolici, „Figuri ale romanului”, ALA, 1997, 373; Teodor Vârgolici, „Figuri ale imaginarului poetic”, ALA, 1999, 465; Simion Bărbulescu, Starea de vis a limbajului, LCF, 1999, 36; Teodor Vârgolici, Comentarii eminesciene, ALA, 2000, 547; Tudor Cristea, Figurile criticii, CNP, 2000, 12; Petraș, Panorama, 309-312; Simion Bărbulescu, Ut horticultura poesis, LCF, 2003, 26; Ionel Necula, Poetul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287264_a_288593]
-
1997, 52; Nicolae Oprea, Parafraza criticului, „Calende”, 1997, 9-12; Teodor Vârgolici, „Figuri ale romanului”, ALA, 1997, 373; Teodor Vârgolici, „Figuri ale imaginarului poetic”, ALA, 1999, 465; Simion Bărbulescu, Starea de vis a limbajului, LCF, 1999, 36; Teodor Vârgolici, Comentarii eminesciene, ALA, 2000, 547; Tudor Cristea, Figurile criticii, CNP, 2000, 12; Petraș, Panorama, 309-312; Simion Bărbulescu, Ut horticultura poesis, LCF, 2003, 26; Ionel Necula, Poetul în grădina lui Athis, CNT, 2003, 30. T.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287264_a_288593]
-
VRA, 1934, 340; Mircea Vulcănescu, Pentru Eugen Ionescu, F, 1934, 5-6; I.I. Cantacuzino, „Nu” de Eugen Ionescu, „Criterion”, 1934, 2; Traian Herseni, Doi eseiști și Eugen Ionescu, „Azi”, 1934, 4; Șerban Cioculescu, „Nu”, ADV, 1934, 15 526; Petre Pandrea, „Nu”, ALA, 1934, 707; [Mihail Sebastian], Puncte albe, RP, 1936, 5 459, 5 480, 5 517; Pericle Martinescu, Pentru d. Eugen Ionescu, FCL, 1936, 1 554; Ion Biberi, Trois jeunes critiques..., MOM, 1937, 709; Călinescu, Ist. lit. (1941), 831, Ist. lit. (1982
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]