15,786 matches
-
l-ați fi citit ați fi văzut că a mai scris și alte poezii decât "Împărat și proletar"!... Și nici nu puteți să ne învinuiți că l-am ascultat recitând din Eminescu pe un foarte bun poet contemporan! i se alătură fetei, cu glas semeț și cu un surâs blajin pe figură, un student înalt, blond și frumos, care până atunci nu-și făcuse remarcată prezența decât prin exclamații și prin hohote zgomotoase de râs, împreună cu prietena lui, o studentă brunetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ei alături, la filologie, unde erau așteptați de Nelu Ianolide și de Călin Moraru, un student din anul al patrulea, cel cu doina de haiducie cântată din bojoci. Ieșiră apoi cu toții din universitate și trecură pe la arhitectură, unde li se alăturară încă doi studenți. De la arhitectură mai merseră vreun sfert de oră pe bulevard, o cotiră pe câteva străduțe lăturalnice și intrară într-un bloc elegant din epoca interbelică, cu numele proiectantului Asquini înscris pe o plăcuță de marmură fixată la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Dar, dacă nu sunt prea indiscret, aveți rude sau prieteni în satul meu, în Arbore ? Sau ce alte motive ar putea să vă aducă în plină iarnă până aici ? Dora ezită, străinul insistă și iată-i așezați pe două scaune alăturate în cotlonul cel mai ferit de curent. Dora nu a mâncat din seara precedentă și nu și-a luat cu ea nici o provizie în această călătorie spre "nu se știe unde, nu se știe când". Vorba calmă, aspectul și insistența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
serii, am făcut de zeci de ori drumul de la baraca noastră la poartă și înapoi de parcă astfel puteam să grăbesc reîntoarcerea Minodorei. Când noaptea s-a lăsat, am simțit o mână punându-mi pe spate o pufoaică ; Gerhard mi se alăturase și am făcut același du-te-vino, fără să schimbăm o vorbă, până la miezul nopții când a reușit să mă înduplece să intru. Acolo, în camera comună din baraca care devenise dintr-o dată goală, am continuat să aștept cu privirea pierdută în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
fără nici o suferință și că a înmor-mântat-o după ritul ortodox, în micul cimitir de lângă conacul "Racoce". La cerere, îi veți putea recupera rămășițele pământești, dar formalitățile sunt încă foarte greoaie în Ucraina. Atât eu, cât și fratele meu Dragoș ne alăturăm durerii dumneavoastră la această tristă pierdere. Cu condoleanțe și stimă, Ciprian Frunză , Arbore, la 10 decembrie 1999, Telefon nr xxxxxxxxx Victor citește, recitește, recitește... Nu poate crede. "Ce putea să caute Dora în Bucovina ? În Ucraina ? În aceste localități de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
să fie într-un ceas bun, serenisime! Și nici de Ștefan al vostru să nu-mi mai amintești vreodată! Mai ales că vei fi domnitor Moldovei cu obligații speciale de a-i sprijini pe misionarii noștri și de a te alătura lor la răspândirea credinței de la Roma eternă și Cracovia cea plină de măreție. Ori Ștefan al Moldovei a fost vrăjmaș statornic acestor demersuri ale noastre. Numai bătrânul Jan Olbrecht câte a pătimit din pricina pravoslavnicului. Și fără crâcnire, hatmane, la îndeplinirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Mă țineți și pe mine telefonic la curent cu evoluția parametrilor vitali ai pacientului! Voi doi studiați cu atenție datele problemei din dosar, urmăriți oră de oră efectul tratamentului administrat! Acestea fiind spuse, profesorul i-a abandonat și s-a alăturat unui grup de trei practicante care îl așteptau în fața salonului cu nr. 15 unde au intrat câteșipatru. * * * Să-l fi văzut pe domn' Cotescu ce țanțoș era și se umfla în pene la adunarea populară de duminică, alături de primar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
dureroasă... Pneumotorax... a intervenit și un bărbat. Gabarit depășit... s-a auzit de vreo trei ori. Și, imediat, în pauza următoare dintre dansuri, au vibrat câteva acorduri ale unor piese corale din anii tinereții. Celor de la mese li s-au alăturat și dansatorii. S-a lăcrimat cu voie și fără voie că melodiile au adus în actualitate duioase aduceri aminte, amplificate de ambientul feeric și de ecoul tainic al pădurii. Se părea că undeva, departe, mai cântă un cor pe patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
raportare a omului la timpul trecut. * * * La părăsirea casei, purtătorii sicriului au atins cu acesta de trei ori pragul casei în semn de despărțire fără de sfârșit. În acel moment, ambii feciori ai celui plecat, împreună cu nurorile și nepoții, s-au alăturat mamei la marea durere: Nu pleca, tata!! Rămâi cu noi!! Rămâi la noi!! Noi toți avem nevoie de vorba dumitale înțeleaptă!! Bunicule, noi te iubim!! Întoarce-te la noi!! Văleu-văleu-văleleu!! Omu neu!! Vină înapoi!! Păstrați-i amintirea și Dumnezeu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
și mie jucăria aceea, dar mi-a zis că nu se cade, pentru că e o jucărie specială, secretul acelui cerc de prieteni, iar când e vorba despre respectul pentru prieteni el este foarte devotat. Vă imaginați ce repede m-am alăturat comitetului de primire al tablagiilor, având și aceste prețioase informații. Am adunat iute gașca din cartier și am compus, cât ai zice pește, o capodoperă de poezioară. Cu vioara pe care mi-o făcuse Nineta cadou am reușit să îngân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
de pe pod, văd lumea din jur. De vreau, ei nici nu mă vor ști (afla), iar eu mă voi face nesimțită și le voi fura tuturor câte ceva. Vor fi la voia mea. Sau poate că le voi vorbi, mă voi alătura lor într-un dans, o paradă a spiritului uman. Căci ce e masca, dacă nu un personaj de scenă, și ce ești tu astfel costumat decât un actor? Pentru a fi cu adevărat un actor, trebuie să nu te identifici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
spre el, căci nu se poate aștepta. Nu am timp. Peste cinci minute va fi miezul nopții. Cu o clipă înainte, dacă am fi avut și el și eu ochii negri sau albaștri, am fi fost inocenți. Ne-am fi alăturat celor fericiți și puri și am fi cântat viața, dându-ne mâna. Și am fi fost selectați pentru a fi intermediari între cele două lumi. De am fi fost acei copii inocenți și zburdalnici care să zâmbească nevinovați. Care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
de lux care era pe pragul de a-și face seppuku pentru crima de a fi înșelat, prin chiar delicata lui preoteasă, încrederea clienților săi fără voie, e drept, dar ce contează? -, un al patrulea personaj veni să ni se alăture. Cu o coafură atipică, o vâltoare de păr argintiu din care se decupa, cu tușe fine, un chip distins și sever, o femeie în vârstă, dreaptă și subțire, chiar în înclinarea ei plină de deferență, își ocupă maiestuos locul din
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
a unei nopți cu lună, a frumuseții trecătoare a celor patru anotimpuri. [...] Strămoșii noștri, care aveau darul să poetizeze totul, au făcut din locul care, în sine, este cel mai murdar din casă un loc al bunului gust, l-au alăturat frumuseților naturii și l-au înconjurat cu o aură de plăcute asocieri. Comparativ cu perspectiva occidentalilor, care privesc de la bun început acest loc ca pe ceva impur și chiar se feresc să vorbească în public despre el, a noastră este
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
agerimea craiului. Au intervenit apoi fetele și l-au omorât pe rege. La rândul ei Crăiasa, cu ajutorul a câtorva fete deosebit de frumoase, a ademenit paza castelului, de care ușor a scăpat. Pentru că duceau o viață grea, toți slujitorii s-au alăturat salvatorilor și au pornit la acel adânc unde au prins și i-au omorât pe toți vătafii și au eliberat bărbații. S-au întors cu toții la castelul regelui și cu ajutorul slujitorilor au desfundat butoaiele cu nectarul făcut din bobițele fermecate
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
când nu regăsesc confirmare prin locul de muncă, când nu mai pot să strălucesc în fața lumii prin performanțele mele. Bătrân ori bolnav, sunt acceptat, chiar iubit, în ciuda faptului că nu mai sunt "productiv". În calitate de teolog și creștin doresc să mă alătur marelui teolog protestant Karl Barth, care așa cum îmi spusese odată când se va afla în fața judecătorului divin, va constata că nu i se va cere "colecția completă a operelor" sale, dimpotrivă, nu vor fi necesare nici chiar "bunele intenții" pentru
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Cenușa, și critica în termeni extrem de violenți statutul societății cremaționiste din România, primăria București și primarul Ion Costinescu, precum și adepții incinerării din spațiul românesc, operând cu o stigmatizare totală a acestora 94. Un alt articol semnat de același Mirmilo se alătura acuzelor formulate împotriva doctorului Mina Minovici, cum că ar fi sprijinit fățiș dezvoltarea cremațiunii în România 95. Câteva săptămâni mai târziu, îl regăsim în paginile aceleiași reviste pe același Mirmilo, de această dată criticând, la fel de vehement, opțiunea de a fi
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
potențială, această mișcare a mâinilor nu s-ar produce. Cunoașterea s-ar găsi în fața sa ca în fața oricărui lucru obiectiv, de care ar separa-o pentru totdeauna distanța obiectivității, astfel că s-ar afla în incapacitatea de a i se alătura vreodată. În măsura în care mișcarea mâinilor este considerată ca fiind ceva obiectiv, și atâta vreme cât este astfel, posibilitatea pentru cel care o contemplă asemenea unui obiect de a acționa asupra sa și în primul rând de a o declanșa apare ca misterioasă și
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
războaie, degradări voluntare etc. Orice operă estetică, trebuie să reamintim, se înfățișează ca o totalitate și nu este inteligibilă decât ca atare. Într-un tablou, fiecare culoare nu își capătă valoarea decât în funcție de toate celelalte, indiferent dacă acestea îi sunt alăturate sau înnoadă cu ea, într-un punct mai îndepărtat sau opus al pânzei, o anumită relație mai subtilă. La fel stau lucrurile în cazul oricărei forme, al oricărui volum: orice element a ceea ce numim din acest motiv o compoziție este
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
sale însă întâi de toate sensul său, sensul și motivația secretă a întregii sale munci. Căci ceea ce caută, ceea ce vrea viața în istoria înțeleasă ca o disciplină fundamentală a culturii este, dincolo de îndepărtarea de lume și de timp, să se alăture ei înseși, să citească în istoria celor sosiți înaintea ei propria sa esență, propria sa istorie așadar ca dorită și dictată de această esență. Obiectivismul proiectului galilean nu este așadar, atunci când devine cel al științelor umane, decât o iluzie. Aceasta
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
conservă și o transfigurează, este suprimarea sa. Sau, mai curând, cum această suprimare este imposibilă, cum ipseitatea vieții este consubstanțială esenței sale și o definește, autonegarea individului înseamnă autonegarea vieții înseși, iar această intentio politică în semnificația sa radicală se alătură proiectului galilean și repetă absurditatea acestuia. Autonegarea vieții nu este cu toate acestea decât voirea vieții de a scăpa de sine. Nu este o întâmplare că epoca pe care o trăim marchează deopotrivă triumful științei și pe cel al politicii
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
Alatriste, și aristocratul mânca pofticios bucăți de plăcintă de pui stropită cu o juma de litru de vin În cană de argint: succesul lui diplomatic și social din ziua aceea Îi stârnise apetitul. Îl invitase pe Alatriste să i se alăture la masă, dar căpitanul refuzase politicos. Rămăsese În picoare, sprijinit ușor de perete și privindu-și protectorul cum dă gata gustarea. Era pe picior de plecare, cu capa, spada și pălăria pe scaunul de lângă el, iar chipul lui nebărbierit purta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
miezul zilei se produseseră deja primele Înghesuieli cu Îmbrânceli pe strada strâmtă unde era intrarea teatrului, aflată pe atunci față În față cu mânăstirea Santa Ana. Când căpitanul și cu mine am ajuns acolo nu mai eram singuri: ni se alăturaseră În drum Juan Vicuña și Licențiatul Calzas, mari admiratori ai lui Lope, și chiar pe străduța Del Princípe, don Francisco de Quevedo. Astfel am ajuns cu toții Împreună la intrarea corral-ului de comedii, unde abia de te puteai mișca de atâția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
e vară, nici de-i primară; că s-a văzut și la corzile de chitară: chiar dacă-i „primă“, tot sună dogit, bătăușul cu capa Împăturită În patru Îl șâșâi din nou pe Diego Alatriste, și de data asta i se alăturară doi din ceilalți spadasini care profitaseră de antract pentru a veni mai aproape. Căpitanul Însuși se folosise cândva de același tertip, așa că pentru el afacerea era limpede ca apa; cu atât mai mult cu cât ceilalți doi scandalagii se apropiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
picioarelor să nu mi se oglindească pe față. Mă străduiam să fiu discret sau, mai precis, cea mai mare dorință a mea era ca oamenii să mă poată privi ca și cum eu însumi aș fi fost unul dintre tablouri. Deseori mă alăturam grupurilor cu ghizi. Din explicațiile pline de răbdare ale ghizilor am învățat numele artiștilor, ale tablourilor și imaginilor, ale culorilor și perioadelor, precum și cum se amestecau perioadele și culorile, devenind artă. Pentru mine au fost câțiva ani de puternică și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]