78,666 matches
-
trup de lutNe aduce tainic priveliștea știutăA unui ev ce a fost sau doar ni s-a părut.Vibrând în noi atunci cu tinerețePluteam semeți, idei în zbor de vulturi bețiDe-a clipelor noastre fluidă frumusețe,Pictând pe aripi doar albe dimineți.Azi trupu-n care ieri amiezile-au apusîntre acum și apoi se îndoaie supus.Doar gândul mai cutează la culmile semețe, În noi dorm columbi în lut de tristețe.... XXI. ACEEAȘI ZI, ACELAȘI MÂINE, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
până-n altul, un pianist nebun repeată același monoton motiv, se împiedică mereu de același prag. Mă întrebi, ce fac? O, iarăși scriu, vorbesc năucă, pe clape de pian dezacordat; aceeași clapă, același sunet învie linii subțiri și imprecise în camera albă cu patul nefăcut. Citește mai mult Te intrbi ce fac?Stau în planul sferical unui gândcu fața întoarsă spre apuscitesc, iubesc sau tac,despic amurguricu umbre de la răsărit;din ziduri curg păpuși de cearăși dintr-un capăt până-n altul,un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
dintr-un capăt până-n altul,un pianist nebun repeatăacelași monoton motiv,se împiedică mereu de același prag.Mă întrebi, ce fac?O, iarăși scriu, vorbesc năucă,pe clape de pian dezacordat;aceeași clapă, același sunetînvie linii subțiri și impreciseîn camera albă cu patul nefăcut.... XXII. TU CREZI... EU TAC, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2170 din 09 decembrie 2016. Ecoul pașilor se stinge hohotind surd în tăcerea timpului meu tu crezi c-am învățat să mă accept într-un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
sărace cuvintele ce mi-au rămas, am să le strâng să-mi fie pernă când noaptea greu se reazămă de pleoape și neagră-mi crește ziua. pătimesc amintirile și ard și tot mai adânc aud cum se sting păsările noastre albe. dar cui să-i mai spun și cine să audă în nopțile cu miros de lămâiță copila aceea cu ochi de chilimbar și râs de miozotis cum trece dureros de tăcută, oarbă și surdă la viclenia timpului. am să-mi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
castani;sunt tot mai sărace cuvintele ce mi-au rămas,am să le strâng să-mi fie pernăcând noaptea greu se reazămă de pleoapeși neagră-mi crește ziua.pătimesc amintirile și ardși tot mai adânc aud cum se stingpăsările noastre albe.dar cui să-i mai spunși cine să audăîn nopțile cu miros de lămâițăcopila aceea cu ochi de chilimbarși râs de miozotiscum trece dureros de tăcută,oarbă și surdă la viclenia timpului.am să-mi așez zilele rămaseîn brațele einiciodată
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
cu brațe arcuitepe un chenar de lumină.îi spun că mi-am uitat nemurireala mijlocul distanței dintre pulbere și păsărineverbackneverbackîngână drumul la căpătâiul pietreiunde am să mă curăț de spini;în trenul tuturorși-al nimănuipândesc cliparisipiriiarmonia prestabilităa inepuizabilei mișcări.... XXX. LUPOAICĂ ALBĂ RISIPEI DATE, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2110 din 10 octombrie 2016. A fost o vreme când Purtam doar orizonturi Prin ramurile verzi În trupul nesăpat de-a timpului risipă Frumoase-mi erau livezile toate Cu mere roșii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
Prin ramurile verzi În trupul nesăpat de-a timpului risipă Frumoase-mi erau livezile toate Cu mere roșii pe aripi purtate Zboruri înalte necoapte iubiri A fost o vreme când ploile luminii îmi fântâneau în ochi noaptea îngenunchea supusă lupoaicei albe risipei date azi sub ochiul timpului clipind spre iarnă dor amurgurile de prea plin aduceri aminte colindă nostalgic la poarta zorilor închisă Tantal mă cheamă spre limanul umbrelor însetate încă de seva dulce amară a lumii azi să rămân în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
timpului clipind spre iarnă dor amurgurile de prea plin aduceri aminte colindă nostalgic la poarta zorilor închisă Tantal mă cheamă spre limanul umbrelor însetate încă de seva dulce amară a lumii azi să rămân în ramul toamnei aș vrea lupoaică albă până în clipă acea definitivă când lumina se întoarnă în “nous” ... Citește mai mult A fost o vreme cândPurtam doar orizonturiPrin ramurile verziîn trupul nesăpat de-a timpului risipăFrumoase-mi erau livezile toateCu mere roșii pe aripi purtateZboruri înalte necoapte iubiriA
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
dulce amară a lumiiazi să rămânîn ramul toamnei aș vrealupoaică albăpână în clipă acea definitivăcând lumina se întoarnă în “nous”... XXXI. LA CAPĂT DE TOAMNĂ, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2104 din 04 octombrie 2016. Ai revenit pasăre albă în trupul cu nervuri de toamnă ceasul bate a pământ înșir zilele corolă pe lujerul inimii ars de apus să mă regăsesc într-un mâine incert apatică trăire doar amintirile înfrunzesc în partea aceea nevăzută a lumii au încă în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
regăsesc într-un mâine incert apatică trăire doar amintirile înfrunzesc în partea aceea nevăzută a lumii au încă în ochi candoarea primăverilor uitate zborul necoaptelor iubiri uitătura blândă a ciutei rănite de verde estompat în frunze arse chemarea ta pasare alba fluidă lumină curgea prin porți ce le-am crezut închise la capăt de toamnă cu umbre rispite ... Citește mai mult Ai revenit pasăre albăîn trupul cu nervuri de toamnăceasul bate a pământînșir zilelecorolă pe lujerul inimii ars de apussă mă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
kremtë rri gju më gju me ne dhe ngre dolli për gjithë ață që s’ janë më në mesin tonë Të etur na kalon matanë lumit Na prin në labirinth dhe na merr për dore kur shkojmë kryelart nga humnera ALB ȘI NEGRU Ne surâde de pe ecran ne salută cu mâna pe inimă cu partea interioară a ochiului fotografiază vederea noastră conform tehnicii alb-negru Pentru sărbători stă împreună cu noi și ridică toast pentru toți cei care nu mai sunt în mijlocul nostru
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA DAN MUSLIU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380678_a_382007]
-
caută un trecător/ adăpost/ în sufletul/ unei visătoare.” Nu e bine să închei cu ceva care să nu fie amplu spre aproape rotund. Mai bine e să nu închei deloc, de aceea „Ultimul cântec/ l-am uitat/ în această dimineață/ albă// Nu mai suntem/ nici tu nici eu/ numai o voce/ străină/ șoptește/ ochilor tăi albaștri// În ei/ este scânteia/ tuturor/ bucuriilor mele/ care atât de mult/ m-a amăgit” ( Nu mai suntem). Drita Nikoliqi Binaj vine în limba română cu
DANIEL MARIAN DESPRE DRITA N. BINAJ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380675_a_382004]
-
același timp și cauză și efect, unele pentru altele, înlănțuite. Și ar putea exista o infinitate de dimensiuni. De exemplu, existența punctelor care formează scrisul unei pagini (deci o informație în format bidimensional) reprezintă atât “cauza” delimitării scrisului de suprafața albă, goală, dar în același timp și efectul producerii de informație pentru cititor. Mergem mai departe, către dimensiunea 2. Existența unei cărți bune (deci a unei informații provenită din 2D) poate fi cauza apariției unui film bun sau a unei piese
TRĂIM ÎNTR-UN UNIVERS CU MAI MULTE DIMENSIUNI? de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1684 din 11 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380707_a_382036]
-
frumoase ale unei iubiri plenare pe care le ținem ascunse în căușul inimii și dorim să le ferim de cenușa uitării. Poezia ei se rostește în taină. Poeta intră în templul aducerilor-aminte pe vârful picioarelor. În tablourile-icoană dedicate părinților: “Ursul alb” și “Ploaie caldă”, le îmbracă chipurile în șoapte vii, la care rezonezi cu profundă înduioșare. Sunt șoapte care te ridică din amorțire. Mamei i se adresează cu voce tremurând suav: “Ești ploaia caldă peste flori suave,/ O adiere-n iarba
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
marea înspumată/ și toți îndrăgostiții au inima albastră,/” (ziua poeziei) , și când “râde-anotimpu-n fereastră/ și muguri-n plopi explodează”( eșarfa albastră), iar /”dragostea nu ... XIV. O POETĂ CA UN, ARBORE CU RĂDĂCINILE ÎN CER - MIHAELA OANCEA (“SOLZII NEGRI AI TIMPULUI ALB” - EDITURA “DESTINE” - BUCUREȘTI, 2015), de Dorina Stoica , publicat în Ediția nr. 1781 din 16 noiembrie 2015. Volumul intitulat ,, Solzii negri ai timpului alb” poartă iscălitura poetei Mihaela Oancea și a apărut la București, la Editura „Destine” (2015). O carte în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
nu ... XIV. O POETĂ CA UN, ARBORE CU RĂDĂCINILE ÎN CER - MIHAELA OANCEA (“SOLZII NEGRI AI TIMPULUI ALB” - EDITURA “DESTINE” - BUCUREȘTI, 2015), de Dorina Stoica , publicat în Ediția nr. 1781 din 16 noiembrie 2015. Volumul intitulat ,, Solzii negri ai timpului alb” poartă iscălitura poetei Mihaela Oancea și a apărut la București, la Editura „Destine” (2015). O carte în alb și negru de la un capăt până la celălalt, în care predomină albul, deloc întâmplător, spre a ilustra laitmotivul (timp alb) al tuturor poemelor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
negri ai timpului alb” poartă iscălitura poetei Mihaela Oancea și a apărut la București, la Editura „Destine” (2015). O carte în alb și negru de la un capăt până la celălalt, în care predomină albul, deloc întâmplător, spre a ilustra laitmotivul (timp alb) al tuturor poemelor cuprinse în ea. Este o poezie postmodernistă, nu chiar la îndemâna oricui, plină nu numai de neologisme, ci și de referiri la mitologia greacă ori nordică, de filosofie și simbolistică esoterică. Cu ample conotații, dificil de decriptat, poezia
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
nu imită pe nimeni și încadrarea într-un anumit curent este aleatorie. Poezia este, fără doar și poate, de sorginte divină. Referindu-mă la cea din volumul „Solzii negri ai timpului ... Citește mai mult Volumul intitulat ,, Solzii negri ai timpului alb” poartă iscălitura poetei Mihaela Oancea și a apărut la București, la Editura „Destine” (2015). O carte în alb și negru de la un capăt până la celălalt, în care predomină albul, deloc întâmplător, spre a ilustra laitmotivul (timp alb) al tuturor poemelor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
negri ai timpului alb” poartă iscălitura poetei Mihaela Oancea și a apărut la București, la Editura „Destine” (2015). O carte în alb și negru de la un capăt până la celălalt, în care predomină albul, deloc întâmplător, spre a ilustra laitmotivul (timp alb) al tuturor poemelor cuprinse în ea.Este o poezie postmodernistă, nu chiar la îndemâna oricui, plină nu numai de neologisme, ci și de referiri la mitologia greacă ori nordică, de filosofie și simbolistică esoterică. Cu ample conotații, dificil de decriptat, poezia
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
este dor!” Pentru că eu sunt însăși DORUL, sunt tainicul, eternul feminin, zămislitoarea vieții, ulciorul în care Ziditoru-a pus ce e divin. Sunt plinul casei, vatră sunt, cămin, sărutul ploii venită din senin, grâul copt, plecat către pământ, grădină cu mirosul alb de crin, sânul de la care-a supt copilul ce astăzi e femeie ori bărbat. Sunt soră, mama, iubită, trupul femeii ce-n pântec te-a purtat. Dacă m-ajuți să ... Citește mai mult Îmi cântă inima în ritmul acordurilor line
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
îmi este dor!” Pentru că eu sunt însăși DORUL,sunt tainicul, eternul feminin,zămislitoarea vieții, ulciorulîn care Ziditoru-a pus ce e divin.Sunt plinul casei, vatră sunt,cămin, sărutul ploii venită din senin,grâul copt, plecat către pământ,grădină cu mirosul alb de crin,sânul de la care-a supt copilulce astăzi e femeie ori bărbat.Sunt soră, mama, iubită, trupulfemeii ce-n pântec te-a purtat.Dacă m-ajuți să ... XXV. LIMBA NOASTRĂ N-O SĂ PIARĂ, de Dorina Stoica , publicat în Ediția
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
și intri în curtea casei îngrijite, în pofida evidentei modestii, nu se poate să nu te oprești electrizat de florile cu miros ferm, colorate în mov deschis, foarte mari și cu petalele cochet ondulate. Lângă ele o altă tufă de crizanteme albe, iar ceva mai încolo delicate cele grena și cele roz au înflorit toate deodată spre desfătarea privirii, pe când cele galben verzui păreau niște pete de lumină în ziua mohorâtă și ... Citește mai mult Cu ochii dornici de somn, mișcându-se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
și intri în curtea casei îngrijite, în pofida evidentei modestii, nu se poate să nu te oprești electrizat de florile cu miros ferm, colorate în mov deschis, foarte mari și cu petalele cochet ondulate. Lângă ele o altă tufă de crizanteme albe, iar ceva mai încolo delicate cele grena și cele roz au înflorit toate deodată spre desfătarea privirii, pe când cele galben verzui păreau niște pete de lumină în ziua mohorâtă și ... XXVIII. OCHIUL CURAT, de Dorina Stoica , publicat în Ediția nr.
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
Ne rugam de ele să mai stea puțin, încă puțin, dar era prea puternică pânda care le dorea și care le smulgea sărutului nostru. Stăteam amândoi îmbrățișați în camera goală și pereții ne încercuiau și se clătinau ca niște halate albe din care ieșea fum în dreptul inimii. Scrisoare Eu sunt cuprinsă de iubire ca de moarte. Tu nu mai ești aici, ci doar în dorul meu, Iar inima îmi curge prin tot ce ne desparte Și îți respir absența, spre tine-arzând
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
îmbrățișarea din stele nebune ce pier. Ne caută buimaci și ne-adună din ploi, Devenim zei desculți și nebuni amândoi. Vis Am visat odată că ultima mea dorință ar fi o scrisoare de dragoste de la tine, sculptată în cel mai alb lemn. Aș pune-o în dreptul inimii ca arderea mea să fie o vâlvătaie, ca flacăra trupului meu să ajungă unde eu n-am putut să ajung vreodată. Sunt flacără-vrăjitoare căutându-te frenetic în arderea mea pe rug. Călătorul meu de
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]