1,678 matches
-
politici transilvăneni să refuze a participa, din motive josnice, fiind absenți la consfințirea unirii tuturor românilor, acea unire mult dorită de atîtea generații înaintea lor. Serbările au continuat la București. Defilarea de pe Calea Victoriei a fost impunătoare, terminîndu-se printr-un car alegoric, în care victoria era reprezentată de o tînără fată, frumoasă, învăluită în alb. Vremea fiind urîtă și rece, iar frageda fată diafan de ușor îmbrăcată, s-a îmbolnăvit de plămîni și a murit. Cei doi președinți ai Senatului și Camerei
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
organizațiilor arcășești, a prezentat raportul. Carol și suita trec în revistă formațiile de tineret. S-a ridicat pavilionul național. Aici, „rândurile arcașilor străjeri au defilat prin fața Suveranului și a tânărului vlăstar regesc, Măria Sa Marele Voievod Mihai”. A urmat convoiul carelor alegorice, ce înfățișau, ,,turma cu stâna și ciobanii, plugul cu rodul spicelor, codrul cu Huțulii, bărbați și femei călări pe cai de munte”. Presa relata că mulțimea și-a mărturisit prin urale devotamentul față de rege, după care ,,arcășimea și-a împodobit
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
desfășurat în fața noastră. De dimineață a plouat, a ieșit soarele, apoi iar a plouat...În ciuda vremii, nu puteam rata încântătorul festival care e un prilej de sărbătoare pentru japonezii ce se adună, cu mic și mare, să privească dansatoarele, carele alegorice, fetele frumoase și costumația deosebită. Atmosfera este încărcată, intensă, electrizantă... Se împletesc tandru, enigmatic și senzual, dansul, muzica, culoarea...Dansul brazilian are ceva fascinant și distractiv, chiar dacă dansatoarele erau în majoritate japoneze, aducând cu sine ritm, culoare, exotism și veselie
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
făcută de el apostolului Pavel. Și atunci am început să fac diferența între creștinismul drept com‑ portament și dogma bisericească. În teologia catolică, deja, Sfântul Toma, cu 800 de ani în urmă, spunea că Biblia trebuie interpretată numai în sens alegoric. Scandalul românesc a fost extrem de primitiv, cu acuze că de ce nu există interpretare literală. V.A. : Chiar mă întrebam, dacă ar fi citit Ioan Paul al II-lea această piesă de teatru, cum ar fi privit-o ? Mai ales că
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Ca și critica română, cea franceză pare a fi „obosită”, neinteresată de temele și propunerile de viziune integrală asupra omului, a istoriei, refugiindu-se în și preferând mai degrabă o artă de tip anecdotic sau fragmentar, exotic și fantastic sau alegoric, căzând cu o treaptă față de secolul al XIX-lea sau începutul secolului XX, când Omul era privit în plenitudinea, în abisalitatea sa „arhetipală”. Omul „fragmentat” de azi, analiticul care întârzie la nesfârșit asupra condiției umane și a ambientului său, orizontal
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de o oră la Ramallah. Ca un stol de ereți care s-au aventurat departe de locurile natale, beți de iluziile unui vis domestic și trivial, aspiranții noștri la destinul național fac trei mici rotocoale și apoi dispar. Asemeni figurilor alegorice care bat orele la orologiul astronomic din catedrala din Strasbourg, ei își fac brusc apariția la aeroportul Ben Gurion pentru o cursă inutilă și previzibilă, înainte de a se întoarce a doua zi să marcheze orele noastre electorale pe micul ecran
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de la Beijing și Phenian, a văzut posibilitățile ca acest model să fie aplicat și în România. Parăzile și mitingurile organizate de 1 Mai, 23 August și până prin anii '60, 7 Noiembrie, începuseră să devină costisitoare, iritante și de fațadă. Carele alegorice reprezentatu procesul muncii în socialism, bucuria vieții într-un sitem politic ideal, performanțele sportive deosebite, etc. Culorile predominante pe stadioanele unde aveau loc astfel de manifestări grandioase, erau albul ce simboliza puritatea și lipsa de grijă pentru ziua de mâine
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
încă din 1909 că pubertatea socială nu trebuie suprapusă peste cea fiziologică, un astfel de termen putând induce în eroare cercetarea. Dacă în culturile primare prin scenariile sângeroase se urmărea crearea unui sentiment de apartenență la colectivitatea tribului, în desfășurarea alegorică românească accentul cade pe integrarea în mit a individului, și prin el a întregii comunități. Istoria culturală a Europei nu permite determinantul tribal, ci doar ideea de arhaic, de aceea inițierea tribală nu ar constitui un termen potrivit analizei. Schemele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
voinicel mi-l trezea”. Somnul similar fiarei haosului este curmat în același mod de calul voinicului. Strănutul lui provoacă „o ruptură în linia continuului temporal” și face planul sacru sensibil la intruziunile mirenilor. Șederea pe muntele sacru constituie o formă alegorică a morții inițiatice, pentru că tânărul este pierdut pentru familie. „Smulgerea” din sânul familiei este resimțită ca o moarte, ritualul inițiatic provoacă, la civilizațiile primitive, plânsul jalnic al mamei, ca și când despărțirea ar fi definitivă. Jelirea celui plecat „Toată lumea să-l privească
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
solicitate, este o imagine familiară din colindele de flăcău, în care, după o luptă dreaptă cu leul, tânărul îl pune în „zgardă” de mătase și îl coboară viu prin sate. Victoria este absolută, „legarea efectivă a monstrului (demonului) fiind reprezentarea alegorică a unei acțiuni magice abstracte, de ordonare, pe care o produce Demiurgul asupra Haosului (monstrului primordial)”. Căutători propriu-ziși, fiindcă sunt singurii care călătoresc, și nu doar se cufundă în cealaltă lume, sunt personajele de basm Ardiu și Pătru. Cel dintâi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Greciei. Arbori, arbuști, mulți crescuți după legile naturii, alții plantați de oameni. Sunt și multe plantații de viță de vie, pomi fructiferi, legume, dar există și mult pământ arid presărat cu smocuri cenușii de ierburi ce se încăpățânează să trăiască. Alegoric, sunt ca acele persoane care trăiesc la limita existenței, îmbrăcate sărăcăcios, neluate în seamă de nimeni, care nu cer nimic și nu au nimic de oferit, dar care trăiesc și ele, sărăcăcios și cenușiu. Cine însă pricepe sufletul lor, dincolo de
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
și analfabeți sau semianalfabeți, cu promisiunea absolvirii școlilor de partid. O altă ședință, ținută la 25 iulie, pregătea aniversarea unui an de la evenimentele din 23 august 1944. Deși cultul evenimentelor petrecute atunci stă încă departe, momentul este omagiat: manifestații, care alegorice, marșuri muncitorești întregesc spectacolul acestei zile. Totuși, dincolo de aniversări, rămâneau declarativ pe ordinea de zi chestiunile stringente: ajutorarea țăranilor, reconstrucția țării și, mai ales, creșterea numărului de cadre active de partid. În tot acest timp, celula de partid nu dă
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
dinainte de 1989/, adică mai curând în spiritul imaginii național-comunismului umilitor 25 de ani de dinainte de revoluție, când regimului propagandistic al lui Ceaușescu nu-i mai rămăsese decât să-l atașeze și pe Eminescu /și a făcut-o blasfematoriu/ în carul alegoric triumfal" "Cazul Eminescu" etc.), ci și aspectul unor incursiuni (succinte) în haloul pitoresc al împrejurărilor de viață și de receptare critică, la diferite nivele, în momente diferite ale vremii ce s-a scurs de la stingerea sa din viață și până în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
text publicat la tipografia "Heliade" în București la zece ani după moartea poetului, îi prilejuiește criticului o succintă analiză, constatând în cele din urmă că "substanța poemului" se reduce la "o simplă ceartă antonpanescă între mâini, picioare și pântece", personaje alegorice, evident, dar vede în ea "o meditație asupra condiției pernicioase a trupului bicisnic, supus cohortei de imagini părelnice ale lumii fenomenale, ca și a sufletului nemuritor" (O piesă de teatru necunoscută despre Eminescu); nu mai puțin amuzantă este evocarea relației
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
îndoială, Rodica Marian urmează un drum analitic distinct și novator în interpretarea poemului eminescian, ea însăși caracterizându-și cercetarea într-o paradigmă programatică, astfel: "Demersul de față propune argumentarea unei noi înțelegeri a sensului profund al poemului, în locul tezei sensului alegoric al geniului neînțeles, teză reductivă și denaturatoare, care printr-o lungă istorie era și este încă obstinat guvernatoare a receptării și interpretării celebrului poem". ÎN CONTEXT UNIVERSAL Iustin Tambozi * Dumitru Garofil * Lefterie Naum * Dumitru Copilu-Copilin EMINESCU ÎN BALCANI (J. Tambozi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
bibliotecă din Bucovina își continuă calvarul, lipsită de multe din îngrijirile necesare asemenea atâtor biblioteci din România, ocrotită tot mai puțin de oameni cu „dragoste de câine”, așa cum i-a eternizat pe bibliotecari, în 1566, Giuseppe Arcimboldo într-o pictură alegorică. În veșnicul nostru provizorat, dominat doar de discursul despre reformă, standarde profesionale și modernitate, rămâne deocamdată, prin firave reverberații, doar convingerea exprimată de Borges în Biblioteca Babel: „Biblioteca va dăinui: iluminată, solitară, infinită, perfect imobilă, înarmată cu tomuri prețioase, inutilă
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
fiecare să sacrificăm ceva. Ianus nu ne pretinde nimic. Dar nici nu ne dăruie, se pare, decît o dilemă. Neîncrezător Într-o singură mască, el Își pune două măști. Această dublă negație afirmă, poate, o teamă. Teama de timp? Zeița alegorică Prudența a fost și ea reprezentată inițial cu două fețe, lîngă o clepsidră; dovadă că și zeii pot suspecta timpul. Zeul bifrons e și el circumspect; bizuindu-se pe o anomalie, evită un contact deschis și simplu cu lumea. Ne-
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
persoanelor care vor să facă exerciții spirituale, și anume la vârstă, studii, înzestrări”5. Exercitantul este la rândul său autorul celui de-al treilea text, format din rugăciunile, dialogurile, meditațiile, contemplațiile și imaginile (de aici provine și numele de text alegoric) înfiripate în timpul exercițiilor făcute. În sfârșit, Barthes menționează și un patrulea text, numit anagogic, prin care este desemnat răspunsul pe care Dumnezeu îl dă exercitantului prin semnele și mișcările lăuntrice suscitate în acesta. Acest text multiplu al Exercițiilor se arată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
să realizeze o valoare estetică. Sunt preluate, amalgamat, de acest malaxor al creației, influențe livrești ( Gogol, Dostoievski, Pușkin, Canetti, Alain Robbe-Grillet, Michel Buthor etc.) sau mitice, realitate neprelucrata, fragmente din publicistica socialistă, pagini de jurnal, materialitate transfigurata în vise parabolice, alegorice sau simbolice. Lucian Raicu exagerează când afirmă că în român se prezintă realitatea și conștiința surprinderii acesteia, deoarece accentul cade pe procesul complex și sinuos al ficțiunii, după cum singur recunoaște ,,(...)o creație a cărților, un produs al scrierii, (...)” Chiar Eugen
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
perspectivă simetrică și dualistă, prin care Cârciumii evreiești (lăcaș al Diavolului) i se opune Biserica creștină (lăcaș al Domnului). Într-un text apocrif, Epistoliia Domnului nostru Iisus Hristos, transcris În Moldova În jurul anului 1762, este prezentă - În termeni teologici - confruntarea alegorică dintre biserică și cârciumă, dintre preotul creștin și cârciumarul evreu : „Mânia mea este spre voi pentru sfânta duminecă și altele sărbători mari [pe] care nu le cinstiți cum se cade, cu paza sfintei bisereci, ci vă Îndeamnă diavolii de lucrați
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de ființă - demonică, păcătoasă și surdă la predică - era Întruchipată În simbolistica medievală de aspidă, o năpârcă fabuloasă, născută (ca și vasiliscul) din sângele scurs din capul tăiat al Gorgonei Meduza. Alături de alte animale fabuloase, aspida se regăsește În bestiarele alegorice medievale - gen Fiziologul (Physiologus) și Floarea darurilor (Fiore di virtù) - care, din secolul al XVII-lea, au fost din belșug traduse În românește și colportate În mediile monahale și preoțești, influențând și tradițiile populare românești <endnote id="(173)"/>. La jumătatea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
năframă ori Îi acoperă ochii, pe la spate, cu mâinile sau o orbește cu o săgeată trasă cu arcul <endnote id="(63, pp. 119-122 ; 136, pp. 106 și 109)"/>. Unii cercetători imagologi au observat corect că, În arta bizantină, În cadrul reprezentărilor alegorice ale opoziției teologice dintre Biserică și Sinagogă, aceasta din urmă nu este Înfățișată cu elemente simbolice degradante, așa cum se Întâmplă În spațiul catolic <endnote id="(136, p. 109)"/>. Totuși, cel puțin un element - cu siguranță, cel mai expresiv și mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de daneză, l-a împiedicat să învețe limba, pe toți i-a muncit pînă la epuizare. și acum se pregătește să-i lase pe drumuri. Cu alte cuvinte, sub masca sitcomului inofensiv despre viața de firmă se ascunde o comedie alegorică despre putere. Principala preocupare a lui von Trier, aici, ca și-n Dogville, pare a fi aceea de a demonstra o teoremă-șoc despre natura umană. Teorema din Dogville era ceva de genul ăsta : dacă o comunitate va avea la mîna
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
salvarea : comunismul.) Așa cum o descriu eu, relația celor doi pare schematică, dar pe ecran nu se vede așa : aceeași lipsă de transparență care-i face greu accesibili ca ființe umane nu i lasă să fie prea citeți nici ca figuri alegorice și, în regia lui Anderson, tranzacțiile lor (de pildă botezurile reciproce) nu degajă atît un aer de schematism alegoric, cît unul de formalism bizar (foarte diferit de polifonia umanistă a marilor filme precedente ale lui Anderson, Boogie Nights și Magnolia
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
lipsă de transparență care-i face greu accesibili ca ființe umane nu i lasă să fie prea citeți nici ca figuri alegorice și, în regia lui Anderson, tranzacțiile lor (de pildă botezurile reciproce) nu degajă atît un aer de schematism alegoric, cît unul de formalism bizar (foarte diferit de polifonia umanistă a marilor filme precedente ale lui Anderson, Boogie Nights și Magnolia) : o combinație de distanțare riguroasă și flamboaianță excentrică, de inspirație teatrală, care face ca, în uluitoarele secvențe finale, Daniel
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]