1,689 matches
-
în ferma sau fermele în care s-a înregistrat o distrugere în conformitate cu punctul 2 litera (b) i) sau ii): a) ovine masculi de genotipul ARR/ARR; b) ovine femele purtătoare de cel puțin o alelă ARR și care nu prezintă alela VRQ; c) caprine, cu condiția ca: - ferma să nu adăpostească ovine reproducătoare altele decât cele menționate la literele (a) și (b), - lichidarea animalelor să fi fost urmată de curățarea și dezinfecția completă a tuturor spațiilor de la fermă pentru adăpostirea animalelor
jrc6196as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91368_a_92155]
-
de ovine se pot utiliza la ferma sau fermele în care a avut loc o distrugere în conformitate cu punctul 2 litera (b) i) sau ii): a) materialul seminal al berbecilor de genotipul ARR/ARR; b) embrionii purtători de cel puțin o alelă ARR și care nu prezintă alela VRQ. 4. Pe o perioadă de tranziție care se poate întinde până la 1 ianuarie 2006 cel târziu și prin derogare de la restricția formulată la punctul 3.1 litera (b), statele membre pot hotărî, atunci când
jrc6196as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91368_a_92155]
-
ferma sau fermele în care a avut loc o distrugere în conformitate cu punctul 2 litera (b) i) sau ii): a) materialul seminal al berbecilor de genotipul ARR/ARR; b) embrionii purtători de cel puțin o alelă ARR și care nu prezintă alela VRQ. 4. Pe o perioadă de tranziție care se poate întinde până la 1 ianuarie 2006 cel târziu și prin derogare de la restricția formulată la punctul 3.1 litera (b), statele membre pot hotărî, atunci când este dificilă obținerea de ovine de
jrc6196as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91368_a_92155]
-
negestante de genotip necunoscut. 5. Ca urmare a aplicării unei ferme a măsurilor prevăzute la punctul 2 litera (b) i) și ii): a) circulația ovinelor ARR/ARR de la fermă nu face obiectul nici unei restricții; b) ovinele purtătoare de o singură alelă ARR nu pot părăsi ferma decât pentru a merge direct la abator în scopul sacrificării pentru consumul uman sau al distrugerii. Totuși, oile purtătoare de cel puțin o alelă ARR și care nu prezintă alela VRQ pot fi transferate către
jrc6196as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91368_a_92155]
-
nu face obiectul nici unei restricții; b) ovinele purtătoare de o singură alelă ARR nu pot părăsi ferma decât pentru a merge direct la abator în scopul sacrificării pentru consumul uman sau al distrugerii. Totuși, oile purtătoare de cel puțin o alelă ARR și care nu prezintă alela VRQ pot fi transferate către alte ferme supuse restricției ca urmare a aplicării măsurilor prevăzute la punctul 2 litera (b) ii); c) ovinele de alte genotipuri nu pot părăsi ferma decât pentru a fi
jrc6196as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91368_a_92155]
-
ovinele purtătoare de o singură alelă ARR nu pot părăsi ferma decât pentru a merge direct la abator în scopul sacrificării pentru consumul uman sau al distrugerii. Totuși, oile purtătoare de cel puțin o alelă ARR și care nu prezintă alela VRQ pot fi transferate către alte ferme supuse restricției ca urmare a aplicării măsurilor prevăzute la punctul 2 litera (b) ii); c) ovinele de alte genotipuri nu pot părăsi ferma decât pentru a fi distruse. 6. Restricțiile menționate la punctele
jrc6196as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91368_a_92155]
-
cazul punctului 3.1 litera (c), data la care a început supravegherea intensă a EST sau d) data la care toți berbecii reproducători de la fermă sunt de genotipul ARR/ARR și toate oile reproducătoare sunt purtătoare de cel puțin o alelă ARR și nu au alela VRQ, cu condiția ca toate ovinele reformate sau moarte la fermă în vârstă de mai mult de 18 luni să fie supuse unei analize a EST în această perioadă și rezultatul să fie negativ. 7
jrc6196as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91368_a_92155]
-
c), data la care a început supravegherea intensă a EST sau d) data la care toți berbecii reproducători de la fermă sunt de genotipul ARR/ARR și toate oile reproducătoare sunt purtătoare de cel puțin o alelă ARR și nu au alela VRQ, cu condiția ca toate ovinele reformate sau moarte la fermă în vârstă de mai mult de 18 luni să fie supuse unei analize a EST în această perioadă și rezultatul să fie negativ. 7. Atunci când frecvența alelei ARR este
jrc6196as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91368_a_92155]
-
nu au alela VRQ, cu condiția ca toate ovinele reformate sau moarte la fermă în vârstă de mai mult de 18 luni să fie supuse unei analize a EST în această perioadă și rezultatul să fie negativ. 7. Atunci când frecvența alelei ARR este slabă în interiorul unei rase sau la o fermă sau când acest lucru este considerat necesar pentru a evita consangvinitatea, un stat membru poate hotărî: a) amânarea distrugerii animalelor menționate la punctul 2 litera (b) i) și ii) timp
jrc6196as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91368_a_92155]
-
i) și ii) timp de cel mult trei ani; b) autorizarea, în fermele menționate la punctul 2 litera (b) i) și ii), introducerii altor ovine decât cele menționate la punctul 3, cu condiția ca ele să nu fie purtătoare de alelă VRQ. 8. Statele membre care aplică derogările prevăzute la punctele 4 și 7 transmit Comisiei o listă cu condițiile și criteriile folosite pentru acordarea lor." 2) La anexa VIII, litera (a) partea I capitolul A se înlocuiește cu următorul text
jrc6196as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91368_a_92155]
-
7. Analiza genotipică 7.1. Pentru fiecare caz pozitiv de EST la ovine se determină genotipul proteinei prionului. Cazurile de EST depistate la animalele ale căror genotipuri sunt rezistente la boală (ovine la care genotipurile codifică alanina pe cele două alele ale codonului 136, arginina pe cele două alele ale codonului 154 și arginina pe cele două alele ale codonului 171) trebuie imediat semnalate Comisiei. Dacă este posibil, aceste cazuri trebuie să facă obiectul identificării sursei. Dacă această identificare nu este
jrc6231as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91403_a_92190]
-
pozitiv de EST la ovine se determină genotipul proteinei prionului. Cazurile de EST depistate la animalele ale căror genotipuri sunt rezistente la boală (ovine la care genotipurile codifică alanina pe cele două alele ale codonului 136, arginina pe cele două alele ale codonului 154 și arginina pe cele două alele ale codonului 171) trebuie imediat semnalate Comisiei. Dacă este posibil, aceste cazuri trebuie să facă obiectul identificării sursei. Dacă această identificare nu este posibilă, turma de origine, precum și toate celelalte turme
jrc6231as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91403_a_92190]
-
prionului. Cazurile de EST depistate la animalele ale căror genotipuri sunt rezistente la boală (ovine la care genotipurile codifică alanina pe cele două alele ale codonului 136, arginina pe cele două alele ale codonului 154 și arginina pe cele două alele ale codonului 171) trebuie imediat semnalate Comisiei. Dacă este posibil, aceste cazuri trebuie să facă obiectul identificării sursei. Dacă această identificare nu este posibilă, turma de origine, precum și toate celelalte turme care au venit în contact cu animalul sunt supuse
jrc6231as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91403_a_92190]
-
acestor cercetări au fost publicate în lucrarea "Mecanismul Eredității Mendeliene" (1915), o carte care a reprezentat un pas important în dezvoltarea geneticii moderne. Morgan a continuat munca experimentală, demonstrând în lucrarea "Teoria Genelor" (1926) că genele sunt grupate, și că alelele (perechi de gene care determină aceleași trăsături) se interschimbă, sau se intersectează în același grup. În 1933, Morgan a primit Premiul Nobel pentru Medicină pentru contribuțiile sale majore în domeniul geneticii, și anume pentru că a demonstrat că cromozomii sunt suportul
Thomas Hunt Morgan () [Corola-website/Science/300089_a_301418]
-
experimentele sale studiind trăsăturile pentru culorile florile, Mendel a observat faptul că florile fiecărei plante de mazăre era sau mov sau albă - dar niciodată o formă intermediară între cele două culori. Aceste diferențe, versiuni discrete ale aceleași gene, sunt numite alele. În cazul mazării, care este o specie diploida, fiecare plantă individuală are două copii a fiecărei gene, o copie moștenita de la fiecare părinte. Multe specii, printre care și omul, este compus genotipic după același model de transmitere a caracterelor. Organismele
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
specie diploida, fiecare plantă individuală are două copii a fiecărei gene, o copie moștenita de la fiecare părinte. Multe specii, printre care și omul, este compus genotipic după același model de transmitere a caracterelor. Organismele diploide cu două copii ale aceleași alela a unei gene date sunt denumite homozigote, în timp ce organismele cu două alele diferite a unei gene date sunt denumite heterozigote. Setul de alele pentru un organism dat este denumit genotip, în timp ce trăsăturile observabile ale organismului sunt cunoscute ca fiind fenotipul
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
copie moștenita de la fiecare părinte. Multe specii, printre care și omul, este compus genotipic după același model de transmitere a caracterelor. Organismele diploide cu două copii ale aceleași alela a unei gene date sunt denumite homozigote, în timp ce organismele cu două alele diferite a unei gene date sunt denumite heterozigote. Setul de alele pentru un organism dat este denumit genotip, în timp ce trăsăturile observabile ale organismului sunt cunoscute ca fiind fenotipul sau. Cand organismele au o genă heterozigota, adesea una dintre alele este
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
este compus genotipic după același model de transmitere a caracterelor. Organismele diploide cu două copii ale aceleași alela a unei gene date sunt denumite homozigote, în timp ce organismele cu două alele diferite a unei gene date sunt denumite heterozigote. Setul de alele pentru un organism dat este denumit genotip, în timp ce trăsăturile observabile ale organismului sunt cunoscute ca fiind fenotipul sau. Cand organismele au o genă heterozigota, adesea una dintre alele este denumită alela dominantă din moment ce ea determina fenotipul organismului, în timp ce alte alele
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
două alele diferite a unei gene date sunt denumite heterozigote. Setul de alele pentru un organism dat este denumit genotip, în timp ce trăsăturile observabile ale organismului sunt cunoscute ca fiind fenotipul sau. Cand organismele au o genă heterozigota, adesea una dintre alele este denumită alela dominantă din moment ce ea determina fenotipul organismului, în timp ce alte alele sunt denumite alele recesive din moment ce ele au caracter recesiv și nu se observă. Unele alele nu au dominantă completă și atunci au semi-dominanță prin înfățișarea unui fenotip intermediar
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
a unei gene date sunt denumite heterozigote. Setul de alele pentru un organism dat este denumit genotip, în timp ce trăsăturile observabile ale organismului sunt cunoscute ca fiind fenotipul sau. Cand organismele au o genă heterozigota, adesea una dintre alele este denumită alela dominantă din moment ce ea determina fenotipul organismului, în timp ce alte alele sunt denumite alele recesive din moment ce ele au caracter recesiv și nu se observă. Unele alele nu au dominantă completă și atunci au semi-dominanță prin înfățișarea unui fenotip intermediar, sau au codominanta
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
alele pentru un organism dat este denumit genotip, în timp ce trăsăturile observabile ale organismului sunt cunoscute ca fiind fenotipul sau. Cand organismele au o genă heterozigota, adesea una dintre alele este denumită alela dominantă din moment ce ea determina fenotipul organismului, în timp ce alte alele sunt denumite alele recesive din moment ce ele au caracter recesiv și nu se observă. Unele alele nu au dominantă completă și atunci au semi-dominanță prin înfățișarea unui fenotip intermediar, sau au codominanta prin înfățișarea ambelor alele în același timp. Când o
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
organism dat este denumit genotip, în timp ce trăsăturile observabile ale organismului sunt cunoscute ca fiind fenotipul sau. Cand organismele au o genă heterozigota, adesea una dintre alele este denumită alela dominantă din moment ce ea determina fenotipul organismului, în timp ce alte alele sunt denumite alele recesive din moment ce ele au caracter recesiv și nu se observă. Unele alele nu au dominantă completă și atunci au semi-dominanță prin înfățișarea unui fenotip intermediar, sau au codominanta prin înfățișarea ambelor alele în același timp. Când o pereche de organisme
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
ca fiind fenotipul sau. Cand organismele au o genă heterozigota, adesea una dintre alele este denumită alela dominantă din moment ce ea determina fenotipul organismului, în timp ce alte alele sunt denumite alele recesive din moment ce ele au caracter recesiv și nu se observă. Unele alele nu au dominantă completă și atunci au semi-dominanță prin înfățișarea unui fenotip intermediar, sau au codominanta prin înfățișarea ambelor alele în același timp. Când o pereche de organisme se reproduce din punct de vedere sexual, progenitura lor moștenește la întâmplare
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
determina fenotipul organismului, în timp ce alte alele sunt denumite alele recesive din moment ce ele au caracter recesiv și nu se observă. Unele alele nu au dominantă completă și atunci au semi-dominanță prin înfățișarea unui fenotip intermediar, sau au codominanta prin înfățișarea ambelor alele în același timp. Când o pereche de organisme se reproduce din punct de vedere sexual, progenitura lor moștenește la întâmplare una dintre cele două alele de la fiecare părinte. Aceste observații ale moștenirii discrete și a segregației alelelor sunt cunoscute împreună
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
și atunci au semi-dominanță prin înfățișarea unui fenotip intermediar, sau au codominanta prin înfățișarea ambelor alele în același timp. Când o pereche de organisme se reproduce din punct de vedere sexual, progenitura lor moștenește la întâmplare una dintre cele două alele de la fiecare părinte. Aceste observații ale moștenirii discrete și a segregației alelelor sunt cunoscute împreună că Prima Lege a lui Mendel sau Legea Segregației. Geneticienii folosesc diagramele și simbolurile pentru a descrie moștenirea și ereditatea. O genă este reprezentată printr-
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]