5,686 matches
-
apropie de valoare maximă. Literatura de specialitate oferă ca reper orientativ pentru calculul valorii maxime formula: 220 - vârsta subiectului = pulsul maxim Pentru calculul valorii optime ce ar trebui să apară în timpul practicării joggingului (ca reper al dozării intensității tempoului de alergare), un specialist francez (Jacqes Turblin, apud S.Dumitrescu, 2003) recomandă formula: 180 - vârsta alergătorului = pulsul ce trebuie atins în efort de către jogger Sinteza literaturii de specialitate cu trimitere directă spre studiile despre jogging, indică practicanților de jogging ca, în timpul acestui
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
valoarea frecvenței cardiace să depășească aceste valori (eforturi de scurtă durată, de o intensitate ridicată datorate reliefului pe unde se aleargă, dorinței de a depăși un obstacol etc.), însă valorile medii și constante trebuie să fie cele indicate anterior, pentru ca alergarea să fie una tip jogging, să producă acele efecte și stări pozitive fără a induce oboseală excesivă. Exemplu: Pentru un practicant de jogging cu vârsta de 35 ani, valoarea maximă a frecvenței cardiace ar fi 185 bătăi / minut (220 - 35
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
studii și cercetări având ca subiect central „joggingul” și modalitățile de practicare ale acestuia, ne-a permis să sintetizăm pentru cititori următoarele aspecte referitoare la relația hidratare jogging: datorită efectelor de termoreglare pe care adaptarea la efort le produce atunci când alergarea depășește 15-20 de minute, organismul, în special al începătorului în practicarea efortului fizic de durată, începe să solicite anumite cantități de lichide pentru a-și regla procesele interne. Din acest motiv, i se recomandă joggerului începător să dețină un recipient
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
recipient pentru apă, pentru a înlocui o parte a apei pierdute prin respirație și transpirație. Ulterior, la fiecare 15-20 minute, recomandăm ingerarea unei cantități mici de apă, pentru a permite organismului să-și echilibreze procesele și funcțiile interne; - Rehidratare în timpul alergării (în pauză sau în deplasare) pentru joggeri experimentați, care pot desfășura eforturi aerobe de durată, ingerarea de lichide poate avea loc la fel ca la începători, iar dacă durata efortului depășește 40 minute, literatura de specialitate recomandă ingerarea unor lichide
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
cazul ședințelor de jogging, care durează până peste 40 minute, alergătorii trebuie să apeleze la băuturile izotonice speciale, deoarece hidratarea cu apă nu mai este una optimă (apă rămâne mai mult timp în intestine, creează senzația de abdomen plin în alergare, determină presiune pe vezica urinară și nu compensează pierderile de sodiu și săruri minerale). Băuturile izotonice trebuie să aibă o concentrație optimă de carbohidrați și minerale dizolvate (electroliți: sodiu, calciu, magneziu, potasiu); după finalizarea ședinței de jogging recomandăm ca rehidratarea
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
minerale dizolvate (electroliți: sodiu, calciu, magneziu, potasiu); după finalizarea ședinței de jogging recomandăm ca rehidratarea să se facă treptat, prin înghițituri mici și în reprize, pentru a permite organismului să-și regleze ingestia de lichide și absorbția acestora. Pauza în timpul alergării Pentru a beneficia de efectele efortului aerob asupra funcțiilor biologice, asupra proceselor psihice implicate (voință, motivație) și a formării de atitudini pozitive (perseverență), ar fi de preferat ca, odată începută, ședința de jogging să nu fie întreruptă. Totuși, sunt situații
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
de atitudini pozitive (perseverență), ar fi de preferat ca, odată începută, ședința de jogging să nu fie întreruptă. Totuși, sunt situații speciale în care o pauză se impune (băutul de apă, ocolirea unui obstacol, un telefon urgent, schimbarea direcției de alergare sau a unui traseu, ca urmare a unor factori obiectivi etc.). Considerăm că pauza cuprinsă între 30-60 secunde nu modifică aproape deloc valorile funcțiilor implicate, efectele se mențin, iar reluarea efortului este facilă. În anumite condiții, în funcție de nivelul de pregătire
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
efectele se mențin, iar reluarea efortului este facilă. În anumite condiții, în funcție de nivelul de pregătire, de etapa de inițiere în jogging, de obiectivul vizat (jogging pentru o stare de bine psihică și fizică fără a avea un obiectiv mare în ceea ce privește alergarea dintr-un anumit moment sau zi), practicanții de jogging pot lua o pauză la jumătatea distanței sau a duratei de alergare, de 315 minute. În această pauză mai mare, recomandăm ca practicatul de jogging să nu stea, ci să-și
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
de obiectivul vizat (jogging pentru o stare de bine psihică și fizică fără a avea un obiectiv mare în ceea ce privește alergarea dintr-un anumit moment sau zi), practicanții de jogging pot lua o pauză la jumătatea distanței sau a duratei de alergare, de 315 minute. În această pauză mai mare, recomandăm ca practicatul de jogging să nu stea, ci să-și mențină efectele produse de prima parte a alergării prin efectuarea unor mișcări compensatorii (exerciții de stretching, exerciții de mobilitate), astfel încât reluarea
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
de jogging pot lua o pauză la jumătatea distanței sau a duratei de alergare, de 315 minute. În această pauză mai mare, recomandăm ca practicatul de jogging să nu stea, ci să-și mențină efectele produse de prima parte a alergării prin efectuarea unor mișcări compensatorii (exerciții de stretching, exerciții de mobilitate), astfel încât reluarea efortului să nu fie îngreuiată de scăderea prea mare a valorilor frecvenței cardiace și a celei respiratorii. - Exerciții de stretching în pauzele de jogging Durata pauzelor se
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
îngreuiată de scăderea prea mare a valorilor frecvenței cardiace și a celei respiratorii. - Exerciții de stretching în pauzele de jogging Durata pauzelor se va adapta și în funcție de condițiile atmosferice (vânt, umiditate ridicată, temperatură). Finalizarea ședinței de jogging Fiecare ședință de alergare ar trebui să se sfârșească cu o scădere a intensității de alergare pe ultimele 2-8 minute, chiar și cu trecere de la alergare la mers vioi și apoi mers normal, pentru a permite funcției cardio-respiratorii să-și regleze valorile pentru condițiile
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
respiratorii. - Exerciții de stretching în pauzele de jogging Durata pauzelor se va adapta și în funcție de condițiile atmosferice (vânt, umiditate ridicată, temperatură). Finalizarea ședinței de jogging Fiecare ședință de alergare ar trebui să se sfârșească cu o scădere a intensității de alergare pe ultimele 2-8 minute, chiar și cu trecere de la alergare la mers vioi și apoi mers normal, pentru a permite funcției cardio-respiratorii să-și regleze valorile pentru condițiile de repaus. Sub nici o formă oprirea din alergare să nu se asocieze
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
se va adapta și în funcție de condițiile atmosferice (vânt, umiditate ridicată, temperatură). Finalizarea ședinței de jogging Fiecare ședință de alergare ar trebui să se sfârșească cu o scădere a intensității de alergare pe ultimele 2-8 minute, chiar și cu trecere de la alergare la mers vioi și apoi mers normal, pentru a permite funcției cardio-respiratorii să-și regleze valorile pentru condițiile de repaus. Sub nici o formă oprirea din alergare să nu se asocieze brusc cu așezarea pe sol sau pe vreun obiect. De
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
scădere a intensității de alergare pe ultimele 2-8 minute, chiar și cu trecere de la alergare la mers vioi și apoi mers normal, pentru a permite funcției cardio-respiratorii să-și regleze valorile pentru condițiile de repaus. Sub nici o formă oprirea din alergare să nu se asocieze brusc cu așezarea pe sol sau pe vreun obiect. De asemenea, pentru o protecție optimă a sistemului cardiorespirator, dar și pentru o revenire mai rapidă și o refacere activă a aparatului locomotor, specialiștii recomandă câteva minute
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
va duce la transpirație abundentă, cu pierdere de minerale și electroliți, putând determina, ca efect, apariția crampelor musculare; dacă joggingul se va desfășura dimineața, după micul dejun, sau la orice oră din zi dar după ce s-a ingerat alimente, atunci alergarea se va efectua la 90 120 minute după, pentru a permite digestiei să se desfășoare optim. Conform unor specialiști, procesul de asimilație a alimentelor determină creșterea termogenezei și prin aceasta produce un cost energetic suplimentar. Consumul energetic suplimentar variază în funcție de
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
permit astfel eliminarea sau diminuarea senzației de foame (în timpul efortului, senzația de foame este mult diminuată, atât timp cât efortul nu durează foarte mult); înaintea începerii ședinței de jogging, se recomandă eliminarea vezicii urinare și a intestinelor, pentru a nu „beneficia”, în timpul alergării, de senzațiile subiective și incomode ale excreției. Sigur, nu vă doriți ca în timpul joggingului să căutați cu disperare anumite locații unde să eliminați lichidele în exces, să vă abateți astfel de la traseu și chiar să-l întrerupeți; nu se recomandă
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
poate practica, cu unele excepții, oriunde: la munte, la mare, pe aleile din parcurile din interiorul localității de domiciliu, în afara localității de domiciliu, pe diferite suprafețe, pe stadioane sau piste pietonale special amenajate, etc. Recomandarea noastră ar fi ca practicarea alergării tip jogging să fie făcută acolo unde siguranța personală și integritatea biologică sunt satisfăcute. Se poate începe cu suprafețele plane, după care se face trecerea spre cele în panta sau în rampă, sau denivelate, evitându-se pe cât posibil străzile aglomerate
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
parcurilor, a stadioanelor sau a aleilor din parcuri mai puțin circulate, oferite de localitatea unde locuim, practicarea joggingului poate fi atractivă sau mai puțin atractivă. Practicarea joggingului în interiorul localității ne oferă ca avantaje: putem ajunge rapid la domiciliu, la finalul alergării; scurtăm timpul destinat programului de activități de întreținere, în sensul că nu mai pierdem timp cu drumul de la domiciliu în afara localității și înapoi; locația în care alergăm este populată și ne oferă, din anumite puncte de vedere, siguranță; Dezavantaje: sunt
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
diferită, monotonă. calitatea aerului, datorită poluării urbane, este mai scăzută; Jogging în afara localității Practicarea joggingului în afara localității ne oferă ca avantaje: variind ca suprafață, înclinație și prezența sau absența anumitor obstacole, traseele din afara localității pot stimula ritmul și tempoul de alergare; terenuri, suprafețe moi care diminuează șocul și uzura la nivelul articulațiilor, create la contactul cu solul; calitatea aerului, datorită poluării, este mai bună, mai ales dacă traseele trec prin zone cu păduri sau pe lângă păduri; mediul este unul liniștit, fără
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
acordare a măsurilor de prim ajutor etc. B. Joggingul la mare Datorită aeroionizării, cu efect benefic asupra sistemului nervos central, practicarea joggingului la mare determină efecte pozitive asupra sănătății. Asocierea dintre ultraviolete, ionii de sare marină și beneficiile oferite de alergare pot stimula îmbunătățirea evidentă a funcțiilor vitale ale organismului, pot reface organismul mult mai repede după a perioadă de coalescență. De asemenea, alergarea pe faleză sau pe malul mării este una dintre cele mai relaxatoare și plăcute activități de întreținere
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
mare determină efecte pozitive asupra sănătății. Asocierea dintre ultraviolete, ionii de sare marină și beneficiile oferite de alergare pot stimula îmbunătățirea evidentă a funcțiilor vitale ale organismului, pot reface organismul mult mai repede după a perioadă de coalescență. De asemenea, alergarea pe faleză sau pe malul mării este una dintre cele mai relaxatoare și plăcute activități de întreținere corporală, de loisir, iar în sportul de performanță ea reprezintă, în anumite etape de pregătire, unul dintre cele mai eficiente mijloace de antrenament
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
reprezintă, în anumite etape de pregătire, unul dintre cele mai eficiente mijloace de antrenament, de adaptare a sportivului la un anumit tip de efort specific. Efectele practicării joggingului la mare apar dacă se respectă totuși câteva cerințe minimale: ora de alergare să fie una optimă, de regulă dimineața sau după-amiaza târziu; se va evita orele cuprinse între 10.00 și 17.00 datorită nivelului crescut de radiații solare și a temperaturii foarte ridicate, care va determina transpirație în exces și astfel
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
între 10.00 și 17.00 datorită nivelului crescut de radiații solare și a temperaturii foarte ridicate, care va determina transpirație în exces și astfel o pierdere mare de minerale și apă; - Jogging pe plajă (beneficii climat marin) suprafața de alergare să fie potrivită ca și consistență (pentru prevenirea micilor traumatisme, gen entorse sau răni provocate de scoici, se va evita alergarea pe nisip prea moale sau alergarea fără pantofi sport; se evita alergarea prin apa de la malul mării deoarece nu
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
în exces și astfel o pierdere mare de minerale și apă; - Jogging pe plajă (beneficii climat marin) suprafața de alergare să fie potrivită ca și consistență (pentru prevenirea micilor traumatisme, gen entorse sau răni provocate de scoici, se va evita alergarea pe nisip prea moale sau alergarea fără pantofi sport; se evita alergarea prin apa de la malul mării deoarece nu oferă suficiente condiții de vizibilitate și poate determina accidentări; temperatura și gradul de umiditate reprezintă, de asemenea, doi factori importanți în
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
mare de minerale și apă; - Jogging pe plajă (beneficii climat marin) suprafața de alergare să fie potrivită ca și consistență (pentru prevenirea micilor traumatisme, gen entorse sau răni provocate de scoici, se va evita alergarea pe nisip prea moale sau alergarea fără pantofi sport; se evita alergarea prin apa de la malul mării deoarece nu oferă suficiente condiții de vizibilitate și poate determina accidentări; temperatura și gradul de umiditate reprezintă, de asemenea, doi factori importanți în alegerea orei și sezonului în care
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]