2,739 matches
-
el este acoperit de organismele care, de felul lor, trăiesc fixate pe un substrat, plante și animale. Primele, sau după caz printre primele, sunt algele, care vor susține cu hrană acest ansamblu viu, de fapt o biocenoză. O paranteză: Proliferarea algelor e și malefică, atunci când intervine Într’un ecosistem constituit, generând eutrofizarea lacurilor și rîurilor, dar și benefică, când e vorba de popularea În condiții de pionierat a noilor uscaturi, ori e vorba de o depoluare cum ar fi cazul haldelor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
vorba de o succesiune a acelorași organisme: producătorul, adică mușchii, apoi consumatorii și la urmă descompunătorii. În urma lor rămâne un mediu, un strat subțire de sol, dar oxidativ, adică, pentru substratul solid inițial, corosiv. Și astfel Începe digestia. Proveniți din algele pluricelulare, mușchii sunt Înzestrați și ei cu puterea distructivă pentru substrat a acestora, adică de biocoroziune. Despre biocoroziune, sau intimitatea digestiei, voi vorbi au un alt prilej. Dar, pe scurt, oxidant Înseamnă, Între altele, acid. Și, Într’adevăr, ceea ce lasă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fost răsplătit de gazda Încântată cu o sticlă de samahuncă... Și astfel, În umezeala din spatele casei, am găsit leagănul a ceea ce văzusem la Începutul micii mele expediții: temelia casei era verde. La Iași, același microscop avea să-mi lămurească vinovatul: algele, mai precis Chlorella. Ici-colo, câte o pată ruginie, un lichen, indica locul unde au aterizat, Între alge, sporii unei ciuperci. Simbioza Între algă și ciupercă sau, cum o văd eu, biocenoza În expresia ei cea mai simplă, adică lichenul, se
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
găsit leagănul a ceea ce văzusem la Începutul micii mele expediții: temelia casei era verde. La Iași, același microscop avea să-mi lămurească vinovatul: algele, mai precis Chlorella. Ici-colo, câte o pată ruginie, un lichen, indica locul unde au aterizat, Între alge, sporii unei ciuperci. Simbioza Între algă și ciupercă sau, cum o văd eu, biocenoza În expresia ei cea mai simplă, adică lichenul, se formase. De acolo a plecat spre a acapara acoperișul, unde se simte mai În largul lui. Acolo
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Începutul micii mele expediții: temelia casei era verde. La Iași, același microscop avea să-mi lămurească vinovatul: algele, mai precis Chlorella. Ici-colo, câte o pată ruginie, un lichen, indica locul unde au aterizat, Între alge, sporii unei ciuperci. Simbioza Între algă și ciupercă sau, cum o văd eu, biocenoza În expresia ei cea mai simplă, adică lichenul, se formase. De acolo a plecat spre a acapara acoperișul, unde se simte mai În largul lui. Acolo, În acel sat, oamenii trăiesc aproape
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
caracteristice stării entropizate, oxidate. Să vedem care sunt acestea sau, mai bine, ce relații au ele cu mediul acvatic. Cursurile de apă rapide, deci cu entropie scăzută, sunt populate de o floră submersă alcătuită de regulă din specii inferioare precum algele și mușchii. Această floră, destul de săracă, devine, pe măsură ce viteza apei scade, mai abundentă, făcându-și totodată apariția plante superioare, dicotiledonate, tot submerse. În fine, când apa devine stagnantă, ea va fi populată de o vegetație ce iese la suprafața apei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
depozitat În chiar celula bacteriei sau În imediata sa apropiere. Mai târziu, pe măsura oxidării mediului, au putut apare bacterii care oxidau, fie hidrogenul sulfurat, fie sulful abia amintit, până la sulfați. Dar sulfații sunt deja compatibili cu plantele, fie ele alge, care-i folosesc pentru a sintetiza aminoacizi cu sulf, precum cisteina și metionina. Animalele, care au și ele nevoie de acești aminoacizi, Îi iau de la plante și bacterii. Astfel, sulful părăsea, Încet dar sigur, atmosfera. Organismele moarte, ajunse pe fundul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
numai În mare, dar și pe uscat. Bacteriile sulfooxidante oxidează hidrogenul sulfurat și bioxidul de sulf, rezultând o gamă largă de produși, de la sulf până la sulfați, dar care nu mai sunt gazoși; deci, atmosfera se purifică. Sulfații sunt folosiți de alge, dar și de alte plante, pentru sinteza aminoacizilor cu sulf. Parte din aceste organisme sunt preluate În lanțul trofic al biocenozei, servind drept hrană heterotrofelor. Toate mai și mor, ajungând pe fundul mării, cu sulful conținut cu tot. Această soartă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
tone de biomasă. Acolo, dacă există condiții de izolare, cum este cazul Mării Negre, cadavrele vor ajunge, peste multe milioane de ani, petrol, evident cu sulf. Și, oricât de incredibil ar părea, aceeași soartă o au și pesticidele care, acumulate de alge și moluște, care le concentrează chiar de 40.000 de ori, ajung, odată cu moartea organismelor, tot În detritusul submarin. Culmea e că În Brazilia există o albină, Eufriesia purpurata, care consideră DDT-ul drept o delicatesă și-l culege În urma
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
vedem despre ce-i vorba. Într’adevăr, multe organisme acumulează DDT-ul. Un exemplu, dat nu demult, e acea albină, Eufriesia purpurata, care chiar Îl caută. Prototipul miriadei de incinte minuscule ce pot realiza epurarea de care aminteam mai Înainte, algele marine, Îl acumulează În celula lor În concentrație de chiar 40.000 de ori mai mare decât există În jur. El se transmite apoi, concentrându-se chiar, de-a lungul lanțului trofic. Dar patetismul trebuie să se oprească aici, pentru că
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
spre bine”. Cam același lucru se Întâmplă și cu alte substanțe poluante. De exemplu, același fitoplancton marin concentrează cuprul de 30.000 de ori, iar unele moluște fluorul, de 7.000 de ori. Până și mercurul este concentrat În celulele algelor, până la de 100 de ori; mai mult, nu există practic nici o deosebire Între acumularea În celule − subliniez, animale − a izotopilor unui element, inclusiv a celor radioactivi. Exemplul clasic e iodul. Evident, natura sacrifică o parte dintre organisme pentru a se
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cu micile heterotrofe ce le-au urmat În expediția terestră, primordiul de sol. Cu ce realizau această degradare? Cu ceea ce știau Încă (pentru că lichenii și mușchii mai trăiesc și astăzi inclusiv În apă) din ocean: războiul chimic, cunoscut Încă de algele monocelulare, În care e pusă În joc o gamă largă de substanțe menite a fugări alte plante, asigurând fiecărui individ vitalul loc sub Soare. Exemplu? Alga Chlorella secretă chlorelina, inhibitoare pentru alte specii, dar și limitatoare a densității propriei populații
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mai trăiesc și astăzi inclusiv În apă) din ocean: războiul chimic, cunoscut Încă de algele monocelulare, În care e pusă În joc o gamă largă de substanțe menite a fugări alte plante, asigurând fiecărui individ vitalul loc sub Soare. Exemplu? Alga Chlorella secretă chlorelina, inhibitoare pentru alte specii, dar și limitatoare a densității propriei populații. Ca demni succesori, lichenii secretă acizi, În același scop. Iar ce face acidul cu roca Își poate da seama oricine, scăpând puțin oțet pe mozaicul din
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
au dispus de mai mult timp pentru a-și perfecționa arma, ele au fost confruntate cu mai multe probleme decât plantele. În primul rând sursa lor de energie e limitată și la bunăvoința plantelor. Mai apoi, unele plante − inferioare − precum algele, n’au uitat de unde provin și le fac, ori de câte ori pot, concurență adoptând temporar heterotrofia. Iar mijloacele de a le veni de hac sunt altele decât acelea aplicabile altor heterotrofe. În consecință, heterotrofele folosesc o gamă mai largă de substanțe alelopatice
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
care o discutăm acum a avut un rol pozitiv și În evoluția Vieții. Lichenii sunt rezultatul unui compromis Între două organisme primitive care s’au Întâlnit Într’o picătură de apă: unul, heterotrof, ciuperca, altul, care poate fi și heterotrof, alga. Personal, am convingerea că În momentul compromisului și alga era heterotrofă; vicisitudinile mediului au determinat-o să devină ulterior autotrofă. Și, pentru că acel compromis se bazează pe un potențial redox apropiat pentru ambele organisme, lucru menținut În mediul intern al
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și În evoluția Vieții. Lichenii sunt rezultatul unui compromis Între două organisme primitive care s’au Întâlnit Într’o picătură de apă: unul, heterotrof, ciuperca, altul, care poate fi și heterotrof, alga. Personal, am convingerea că În momentul compromisului și alga era heterotrofă; vicisitudinile mediului au determinat-o să devină ulterior autotrofă. Și, pentru că acel compromis se bazează pe un potențial redox apropiat pentru ambele organisme, lucru menținut În mediul intern al lichenului până astăzi, lichenul nu se poate sinucide, chiar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Și, pentru că acel compromis se bazează pe un potențial redox apropiat pentru ambele organisme, lucru menținut În mediul intern al lichenului până astăzi, lichenul nu se poate sinucide, chiar de-ar vrea, prin proliferarea vreuneia din componentele sale − ciuperca ori alga. Și iată cum am ajuns la scopul nemărturisit al capitolului. Complexitatea relațiilor dintre heterotrofele solului, mai mare decât ale plantelor, deschide și mai larg ușa pentru mesaje false. Care sunt acestea? Din nou poluanții, În majoritatea lor substanțe care, oxidante
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
membrana celulară și cea nucleară, a informației genetice. Dar nici această dublare a aparatului milițienesc nu a putut Împiedica dizidența. În două valuri, unul Înaintea eucariotelor, altul imediat după aceea, din rândul heterotrofelor s’au desprins autotrofele, pe atunci doar alge, dar care și-au urmat drumul lor. Ele erau purtătoarele unui salt calitativ, fotosinteza, de altminteri Încercat și de unele dintre bacteriile mai “luminate”, salt care le-a asigurat un avantaj incontestabil: cuplarea directă la energia solară. Și s’au
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
noastră. Dar, pentru natură, ele sunt corpuri străine și deci poluante, iar ea Încearcă a le absorbi și neutraliza. Aș putea spune că natura are oroare de vid, colonizând orice bucățică de spațiu. Chiar și pe ghețurile Antarcticii se dezvoltă alge. Pentru a ilustra acțiunea naturii, dau două exemple. Primul e al templului de la Borobudur din Java. Construit În secolul VIII, dar abandonat și uitat după un secol, a fost descoperit Întâmplător, literalmente Înghițit de junglă. Cu pietrele dislocate de arbori
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
au la dispoziție decât hrana, ori mai bine zis biomasa adusă de ape din jur, e o altă poveste dar, În urma viețuirii acestor Încă rare organisme, apa Începe a se oxida, creând condiții optime pentru autotrofe, adică plante, În special alge; din acest moment se poate vorbi de o biocenoză și de un lanț trofic independent. Dar, pentru a produce o cantitate evidentă de material, capabilă a umple acel lac, e nevoie de plante productive, adică superioare; acelea Însă au nevoie
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
animalul n’a avut prea mult timp de gândire. Dacă animalul a dobândit pluricelularitatea În ocean și a urcat pe uscat În această stare, planta a dobândit aceeași pluricelularitate mai târziu, când era deja pe uscat. Că În paralel unele alge, rămase În ocean, au realizat și ele pluricelularitatea, e o altă poveste, adică o linie evolutivă care n’a dus nicăieri, dovadă că natura Încearcă mereu câte ceva nou și se corectează dacă a dat greș. Impulsul acelui salt calitativ era
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
iar pe primii de plajă nu se prinsese zăpada. Acești câțiva metri constituiau deci sediul unui salt calitativ, unde legile mării și cele ale plajei nu mai sunt valabile, implicit Viața; și, Într’adevăr, aici nu trăiește nimic, decât câteva alge, Îndrăznețe pentru câteva secunde, dar care se Întorc grăbite Înapoi În mare. Și atunci, Bendis e doar această Îngustă fâșie de 261 mare, unde nu există nici negentropie, nici entropie, ci un salt calitativ care naște Întotdeauna altceva nou, schimbat
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a desăvârși amintita nivelare entropică. Să Împingem aportul informatic la crearea negentropiei la maximum, adică la piramidă, ale cărei reguli geometrice stricte sunt În afara oricărei discuții. Negentropia extremă a ei face imposibilă viața oricărei ființe, mai puțin a acelora primitive, alge și bacterii care, mai mult, devin virulente. Dar și ineficiente ca factori de nivelare entropică, fundamentând dăinuirea peste milenii a piramidei. Am ignorat anume animalele, ca martori ai stării entropice a mediului. Relațiile lor particulare cu mediul, ce necesită o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
încadrate în portaluri de copaci cu crengile aplecate până la suprafața apei, ca de pildă canalul Litcov, treceai uneori prin lacuri pline de flori de nufăr, curate și strălucitoare, erau canale mai mici unde apa era atât de dens populată de alge și mici plante de apă, încât motoarele de barcă nu mai puteau funcționa din cauza blocării circuitului deschis al apei de răcire. Pe acolo se mergea cu vâsle sau dacă și acestea se încurcau în alge, se mergea mai departe la
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
atât de dens populată de alge și mici plante de apă, încât motoarele de barcă nu mai puteau funcționa din cauza blocării circuitului deschis al apei de răcire. Pe acolo se mergea cu vâsle sau dacă și acestea se încurcau în alge, se mergea mai departe la „ghionder”, adică folosind o prăjină lungă pe care o sprijineam în fundul canalului, și împingeam astfel barca înainte. Am trăit odată și un caz limită în care canalul s-a terminat înfundat, iar noi (două persoane
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]