5,091 matches
-
fost avansate: 1. Statele se aliază împotriva altor state care le amenință, procedând deci la „balanța de putere”. 2. Statele se aliază cu alte state care le amenință, încercând astfel să evite o agresare directă din partea acestora. 3. Statele se aliază cu alte state care le ajută (financiar sau altfel). 4. Statele își aleg aliații pe criterii ideologice. 5. Alianța este facilitată de penetrarea politică. 6. Această teorie a fost testată pe evoluția alinierilor din Orientul Apropiat între anii 1955 și
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
ei transversal, menaja atenției o înaintare directă, îi cerea să ațintească fără preget rădăcina de gîndire abstract geometrică din care Mediterana știuse a extrage forțe pentru cele mai invidiabile îndrăzneli contemplative. Săpat în stîncă, drumul spre misterele ultime ale cugetului alia acolo, la cumpăna expunerii, strictețea neîntrecută și o naturalitate dezarmînd orgoliile. Cum îl înfățișa imaginea izvodită de compatriotul nostru - culoar inițiatic, triumfător smuls negrului compact, - în tăcerea lui, 25 de veacuri păstraseră fascinant chemarea Sibyllei de la Cumae. O restituție ca
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
pentru instituțiile democratice a venit după aceea (vezi de exemplu Baker ș.a., 1981; Weil, 1987). În 1945, Austria, care fusese integrată cu forța în Reichul lui Hitler între 1938 și 1945, a fost supusă ocupației militare a celor patru puteri aliate; trupele rusești controlau Viena și interiorul țării. Multe din vechile instituții erau încă intacte. Experiența anexării la Germania nazistă a determinat partidele austriece, de obicei antagoniste, să-și dorească să coopereze pentru a asigura retragerea trupelor străine, mai ales a
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
spre democrație, așa cum s-a întîmplat în aproape jumătate din țările Europei de Vest. Noile regimuri din țările post-comuniste au fost create în cîteva săptămîni sau cîteva luni. În Germania, Austria și Italia, care s-au democratizat sub ocupația armatelor aliate după cel de-al doilea război mondial, administrația militară aliată a încercat mai degrabă să îndeplinească o misiune decît să epureze lideri și instituții naționale și să mobilizeze populația în sprijinul unui regim străin. Prin contrast, în Europa Centrală și
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
de două ceasuri lățime. Acești tătari se așază însă cu condiția de a se judeca singuri ei între ei, numai având judecăți cu moldovenii să aibă a se judeca înaintea autorităților moldovenești. În veacul al optsprezecelea nefericitul Dimitrie Cantemir se aliază cu rușii. Toma Contacuzin, generalul de cavalerie al Domnului Valahiei, trece asemenea la ruși. Turcia pierde încrederea în Domnii pământeni și trimite fanarioți. Această alianță cu Rusia ne-a făcut să pierdem Domnia, armata, dezvoltarea noastră intelectuală și economică. Domnii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din Spania sânt pentru publicul nostru tot atât de interesante ca și nuanțele de partid din Afganistan și, fiind noi oameni buni, nu voim a ocupa până și această branșă a istoriei contimporane, care poate fi atât de folositoare pe viitor organului, aliat cu noi; destul numai că nici aicea nu e vorba de centru. Singura țară, în care există două centre și a căror maimuțare, cam incoloră, vor fi precum prevedem și superfetațiunile din viitoarea adunare turcească din Stambul, e Franța; cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
tot jaful, cu toate cele 56 milioane franci cheltuite pentru a pierde o provincie, cu toate miile de oameni stinși prin foame, frig și glonți, elementele pozitive, conservatoare ale țării au rămas liniștite, căci era în țară o armie străină, aliată cu demagogia noastră: un îndoit pericol. Dar ia să fi fost conservatorii la guvern în vremea războiului ruso-turcesc! Aveam la Pitești una republică. Prezident d. I. Brătianu. Aveam la Ploiești o a doua republică. Prezident Stan Popescu. La Mizil a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
aspirau la soluțiunea cea mai favorabilă evreilor, pentru că așteptau prin aceasta crearea unei puternice clase de mijloc în Moldova. Dar premiza acestor speranțe și aspirațiuni era cel puțin posibilitatea ca evreii să devie români. Din momentul însă ce-i vedem aliați cu toți străinii de pe fața pământului contra țării în care trăiesc și a poporului de pe spatele căruia subzistă, din acel moment chiar acei puțini trebuiau să piarză orice speranță. La străini s-au adresat pentru a căpăta drepturi, de la străini
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
gânduri răsturnătoare în privința stării de lucruri actuale, că ar fi tinzând la o modificare a Constituției spre a restrânge libertățile publice. Aceste insinuări mișelești le fac scriitorii stărostiei radicale cu scopul de a rupe legătura elementelor de deosibite credințe politice, aliate în cestiunea izraelită în contra vechililor de la putere ai Alianței izraelite. Conservatorii sânt reacționari și, opunîndu-se împămîntenirii pe categorii, ei urmăresc visul lor de aur: reacțiunea. Și, spre dovedirea acestora, radicalii întrebuințează fel de fel de mijloace, care de care mai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
poartă astăzi trădătorii țării și vânzătorii sângelui, pământului și a muncii ei. Aliat cu Struossberg pentru a-i plăti în 90 de ani două miliarde și mai bine pentru drumul de fier, aliat cu rușii pentru a le ceda Basarabia, aliat cu Alianța izraelită pentru a da țara legată de mâni și de picioare pe mâna evreilor, aliat cu bursa din Berlin pentru răscumpărare, d-lui Brătianu nu-i mai rămân în perspectivă decât două mari alianțe. Alianța cu grecii, pentru
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
-i plăti în 90 de ani două miliarde și mai bine pentru drumul de fier, aliat cu rușii pentru a le ceda Basarabia, aliat cu Alianța izraelită pentru a da țara legată de mâni și de picioare pe mâna evreilor, aliat cu bursa din Berlin pentru răscumpărare, d-lui Brătianu nu-i mai rămân în perspectivă decât două mari alianțe. Alianța cu grecii, pentru a le da moșiile statului, cu Rusia, pentru a le ceda Moldova. Și, precum știm, agentul panslavismlui
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
probeze că îl merită. De aceea, concomitent cu tratativele demarate pentru încheierea unei alianțe suedo-ruse împotriva Franței, Bernadotte s-a oferit, în luna martie 1812, nu numai să medieze pacea ruso-turcă, dar și să-i determine pe turci să se alieze cu Rusia împotriva Franței, "moyennant des avantages qu'on leur ferait entrevoir dans l'Adriatique"131. În acest scop, Bernadotte le dezvăluia turcilor planurile expansioniste ale lui Napoleon pe seama Imperiului Otoman, căruia urmărea, potrivit acuzațiilor sale, să-i ia Constantinopolul
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
refuzase să abandoneze tabăra franceză. Din contră, pentru punerea în aplicare a tratatului a fost elaborat planul unui atac ruso-suedez împotriva Danemarcei 135. Alarmata de perspectivă de a pierde Norvegia, Danemarca a încercat să o evite, propunând tarului să se alieze cu el și să declare război Franței, cu condiția ca Alexandru I să o susțină împotriva pretențiilor Suediei asupra Norvegiei. Acesta a declinat, însă, oferta, ca fiind tardivă și inutilă, totodată, deoarece și fără ajutorul sau forțele suedo-ruse erau superioare
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
ceea ce nu dorea să se întâmple, decât dacă întreaga "națiune" polona i s-ar fi alăturat 243. Grijă manifestată de Alexandru I față de menajarea Austriei avea, însă, o motivație foarte serioasă, si anume necesitatea de a o împiedică să se alieze cu Napoleon I împotriva Rusiei. Deși nu dorea că Austria să participe la război, totuși nu excludea nici posibilitatea că cele două puteri să poarte împreună războiul împotriva Franței, în cazul în care ar fi fost identificate condițiile care ar
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
scopul de a preveni o eventuală coalizare a puterilor copartajante ale Poloniei și a reactiva vechea rivalitate austro-prusiană pentru Silezia 296. La rândul său, Napoleon nu a forțat notă, deoarece, pe de o parte, vroia să o împiedice să se alieze cu adversarii săi, iar pe de alta, să o folosească împotriva Rusiei. 292 Cf., idem, Austerlitz, p. 138 și urm. 293 Ibidem, p. 280. 294 Cf., Marcel Handelsman, op. cît., p. 217, Anexă. 295 Edouard Driault, Tilsit, p. 58. 296
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
după dezastrul Mării Armate în Rusia, Austria a făcut tentativă de a-și face resimțită prezenta în această zonă. O dovadă în acest sens o constituie încercarea lui Metternich, din luna martie 1813, de a media între Napoleon și puterile aliate împotriva acestuia. Johan Philipp von Wessenburg a fost trimis, însă, la Londra și cu misiunea "to prevent British agreement to an arrangement which involved the loss of Norway by Denmark"316. Tentativă a eșuat, însă, deoarece Marea Britanie își definitivase 313
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
otomane care făcea aproape imposibilă adoptarea unei poziții unitare, în ceea ce privește războiul cu Rusia. În cazul în care acesta nu putea fi evitat, Poartă Otomană era, totuși, decisă să-l poarte cu toata vigoarea, situație în care necesitatea de a-si alia Suedia devenise de-a dreptul stringenta, iar pentru a-și asigura 179 Cf., raportul lui Nils Gustaf Palin, din 10 noiembrie 1896, în loc. cît., doc. nr. 55. 180 Loc. cît. 181 Cf., raportul său, din 26 decembrie 1806, în loc. cît
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Poartă Otomană nu a așteptat, însă, concretizarea asigurărilor engleze și, după cum am menționat, la incitările Franței, a declarat război Rusiei. Ceea ce a determinat Anglia să facă o demonstrație de forță, în speranța că avea să determine Poartă să nu se alieze cu Franța împotriva Rusiei. Mai întâi, Charles Arbuthnot și-a abandonat postul, la începutul lunii februarie 1807190, sub pretextul că "son séjour ici (la Istanbul n. Ven. C.) 187 Cf., raportul lui Nils Gustaf Palin, din 25 octombrie 1806, în loc
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
dar nu vroia s-o iau eu. Nu cumva ținea atât de tare la mine și considera o prietenie mai trainică decât o efemeră dragoste al cărei final îl prevedea? Desigur, căci dragostea pentru o femeie nu ne fortifică, ci, aliată cu timpul, ne mănâncă viața. Regrete eterne, Petrică! Voi veni la înmormîntarea ta și îți voi depune pe mormânt o coroană de flori... În ziua când ieșii din spital tăria gândirii mele, care țâșnise cu putere în ultima mea ciocnire
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
obțin cât mai multe detalii. „Atunci, mai ai doar puțină răbdare. Ai auzit, bănuiesc, de presbiterieni.“ „Secta?“, am mimat ignoranța. „Mai degrabă un ordin religios. Avea ramificații în tot Imperiul Britanic în secolele 17-19. Pe la mijlocul secolului 19, presbiterienii s-au aliat cu clismaticii, o sectă din nordul Scoției despre care nu se cunosc prea multe. Despre clismatici se crede că erau foarte calculați și zgârciți; ar fi fost pasionați de matematică și studiul fenomenelor electrice. Altfel, se-ntâlneau pe ascuns, nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Sovietice, fie că ajunge la un acord cu ea. Mai mult Pactul cu România va trebui făcut la timpul potrivit; altminteri apropierea ruso-germană va avea loc fără noi și împotriva noastră. Apropierea ruso-germană trebuie, prin urmare, să ne găsească deja aliați cu Uniunii Sovietice“. Articolul 1 al Tratatului de asistență mutuală care trebuia semnat, prevedea: „Asistență mutuală în cadrul Societății Națiunilor (ca de ex. în tratatul cehoslovac sau francez) care să nu vizeze în mod special un stat ci în general orice
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
colective 41 . În iunie 1934, omul politic francez a vizitat Bucureștiul și Belgradul unde a obținut acordul aliaților săi în vederea realizării „Pactului Oriental”42. Polonia a acționat în secret pentru eșuarea „Pactului Oriental” deoarece nu era dispusă nici să se alieze cu sovieticii, nici să garanteze frontierele Lituaniei sau pe cele ale Cehoslovaciei. În iulie 1934, Polonia susținea că trebuia să se consulte mai întâi cu România în privința documentului respectiv pentru a se asigura dacă dorea și ea să fie inclusă
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
că ajunge la un acord cu ea. Mai mult Pactul cu România va trebui făcut la timpul potrivit; altminteri, apropierea ruso-germană va avea loc fără 42 39 noi și împotriva noastră. Apropierea ruso-germană trebuie prin urmare, să ne găsească deja aliați cu U.R.S.S.” 61. Prin semnarea tratatului de asistență mutuală româno - sovietic, ministrul de externe român urmărea ca Uniunea Sovietică să nu mai continue politica de cuceriri a Rusiei țariste asupra teritoriilor românești. Apoi s-ar fi diminuat, într-o
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
în cazul Bulgariei. Singura apărare în fața Uniunii Sovietice era alianța româno - polonă din 1921. Tratatul româno - francez încheiat în 1926 nu prevedea nici un caz concret de alianță în cazul frontierei de est a României. Aceasta trebuie corelată cu ezitarea puterilor aliate de a-și asuma vreun angajament în problema Basarabiei. Securitatea frontierelor României era asigurată în perioada respectivă atât timp cât prevederile stabilite în 1919 erau respectate. Desconsiderarea acestora a condus la semnarea la 23 august 1939 a tratatului sovieto - 80 77 german
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
colective 41 . În iunie 1934, omul politic francez a vizitat Bucureștiul și Belgradul unde a obținut acordul aliaților săi în vederea realizării „Pactului Oriental”42. Polonia a acționat în secret pentru eșuarea „Pactului Oriental” deoarece nu era dispusă nici să se alieze cu sovieticii, nici să garanteze frontierele Lituaniei sau pe cele ale Cehoslovaciei. În iulie 1934, Polonia susținea că trebuia să se consulte mai întâi cu România în privința documentului respectiv pentru a se asigura dacă dorea și ea să fie inclusă
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]