5,298 matches
-
Bucureștiț, în sala „Arta”, o mare întrunire antirevizionistă de protest împotriva mișcărilor revizioniste din ultimul timp. Manifestația s-a bucurat de o mare afluență de public, dând un entuziasm de nedescris mișcării de la „Arta”. Au luat cuvântul d-nele: Ortansa Satmary, Alice Voinescu, Lucia Cosma, Filitti, Claudia Dinulescu, Cornelia Cornescu Achimescu, Florica Georgescu, Cuțescu-Storck, care, în cuvinte înaripate, au combătut tendințele nesăbuite ale revizionismului, accentuând asupra drepturilor noastre imprescriptibile cucerite cu atâta jertfă. După discursul d-nei Cornelia C. Achimescu, d-na Ortansa
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
femeii intelectuale în familie și în gospodărie mi se pare, într-un cuvânt, a fi crearea atmosferei însuflețite, în care toate puterile - cele materiale, ca și cele spirituale - înviază, cresc și se fac creatoare de mai bine. Conferință rostită de Alice Voinescu 1 la Postul Național de Radio pe 23 noiembrie 1939. Arhiva Societății Române de Radiodifuziune, dosar nr. 11/1939, 7 file. 69TC "69" Un sfert de veac (1914-1939). Albumul Jubiliar al „Reuniunii Femeilor Române” din Oradea și împrejurimi șfragmentețtc
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Foriș, Lena Constante, Pen Rozopol, Elvira Balmuș, Carola Moscovici, Cristina șerban, Dida Mihalcea, Alexandra Sidorovici, Anca col. Vasilescu, Zoe Dlugaci, Mihaela Manase, Elisabeta Sanielevici, Elena Livezeanu, Ghizi Corodi, Elena Păsculescu, Ernestina Ornștein, Ana Toma, Dora Massini, Dida Calimachi, Ofelia Manole, Alice Benari, dr. Alice Săvulescu, Elisabeta Luca, Elena Stoia, Florica șermaru, Constanța Crăciun, Marta Drăghici, Damian, Florica Mezincescu, Stafiescu, Sari Berkes, Ghizi Gips, Melega Valeria, Dumitrescu Ana, Ecaterina Mihalcea. ședința a fost deschisă de d-na Cristina șerban care după o
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Pen Rozopol, Elvira Balmuș, Carola Moscovici, Cristina șerban, Dida Mihalcea, Alexandra Sidorovici, Anca col. Vasilescu, Zoe Dlugaci, Mihaela Manase, Elisabeta Sanielevici, Elena Livezeanu, Ghizi Corodi, Elena Păsculescu, Ernestina Ornștein, Ana Toma, Dora Massini, Dida Calimachi, Ofelia Manole, Alice Benari, dr. Alice Săvulescu, Elisabeta Luca, Elena Stoia, Florica șermaru, Constanța Crăciun, Marta Drăghici, Damian, Florica Mezincescu, Stafiescu, Sari Berkes, Ghizi Gips, Melega Valeria, Dumitrescu Ana, Ecaterina Mihalcea. ședința a fost deschisă de d-na Cristina șerban care după o scurtă introducere a
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
dr. Medeea Niculescu, care după ce a făcut un scurt istoric al luptei femeilor pentru câștigarea drepturilor lor în ultimii 30 de ani, a spus că astăzi femeile au posibilități de luptă pentru realizarea idealurilor lor. A vorbit apoi d-na Alice Benari. D-sa a spus printre altele că, deoarece femeile formează peste jumătate din populația țării, nu mai pot sta departe de tot ce se întâmplă în țară. Ele sunt chemate în toate câmpurile de muncă manuală și intelectuală și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Bunaciu, Anuța Alexandru din Gălbinași Ilfov, Lotty Foriș, Ileana Micu, Marcela David, Constanța Georgescu, Niloș Ilona, Elisabeta Luca, Gabriela Bernaki, Dida Mihalcea, Szabo Etelka, Valeria Sadoveanu, Elena Tudorache, Sidy Toma, Ghizela Vass, Raluca Ripan, Marta Solomon, Mia Marian, Berekmeri Elisabeta, Alice Benari, Maria Ionescu, Micaela Catargi, Vladioni Maria, Beate Fredanov, Elisabeta Balo, Eugenia Dendrino, Maria Tăutu, Ecaterina Borilă, Ileana Răceanu, Pălăian Salomea, Aurora Antonescu, Ecaterina Brezoianu, Mocanu Maria, Lucia Sturdza Bulandra, Pia Cealnăr, Maria Dan, Dorina Stoian, Isabela Potop, Maria Sava
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Universitatea de mâine”. Se remarcă eseurile pe teme politice (Ion D. Sîrbu, Despre o dialectica a lucidității), istorice (N.Al. Rădulescu, Românii și Dunărea, Al. Manuila, Originea neamului românesc în interpretarea să biologică) și literare (Radu Stoichiță, Note despre intelectual, Alice Voinescu, Umanismul femenin, Adrian Marino, Despre cultura literară). Cronică literară este susținută, printre alții, de Alexandru Piru (Eusebiu Cămilar, „Prăpădul Solobodei”) și George Mărgărit (G. Călinescu, „Sun sau Calea neturburată”). La cronică teatrală Dan Nasta face o critică ascuțită regizorilor
„U”. PREOCUPARI UNIVERSITARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285137_a_286466]
-
Antologia poeziei chineze clasice (sec. al XI-lea î.e.n.- 1911), București, 1963 (în colaborare cu Eusebiu Camilar, Mihu Dragomir ș.a.); Bertholt Brecht, Versuri, București, 1964 (în colaborare cu Lazăr Iliescu); Mao Dun, Nuvele. București, 1964 (în colaborare cu Ecaterina Vărzar, Alice Gabrielescu ș.a.); Vl. Feodorov, Fântâna cu apă limpede, București, 1965 (în colaborare cu Ecaterina Vărzar); Madame de La Fayette, Principesa de Clèves, pref. Elena Vianu, București, 1966, Principesa de Montpensier. Zaïde. Principesa de Clèves. Istoria Henriettei de Anglia. Contesa de Tende
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
Ștefan Petică, Ion Dragoslav publică un fragment autobiografic, iar E. Lovinescu, sceneta Doi prieteni. Calendarul mai include note biografice, precum și texte aparținând scriitorilor Corneliu Moldovanu, G. Orleanu, H. Frollo, A. de Herz, N. Dunăreanu, A. Mândru, Octavian Goga, Al. Cazaban, Alice Călugăru, Ioan Adam, Mihai Codreanu, Virgil Caraivan. Apar și însemnări despre pictorii Carol și Alexandru Pop de Szathmáry și Theodor Aman. Sunt inserate și câteva texte de interes istorico-literar (Emil Gârleanu, Trei momente din viața lui C. Negri - o cuvântare
CALENDAR LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286015_a_287344]
-
lui A.P. Cehov, articolul Rusul și celebritatea de Leonid Andreev, un fragment din Insula purpurie, „roman scris de tov. Jules Verne, tradus din franceză în esopică de Mihail A. Bulgakov, versiune românească de C.C. Buricea-Mlinarcic” (2/1991-1992), un text de Alice Voinescu, un interviu cu Paul Everac, diferite materiale despre teatru. Numărul 3 din 1991-1992 este tradus integral în engleză și în spaniolă. Alți colaboratori: Andrei Șerban, Mihai Măniuțiu, Victor Rebengiuc, Mariana Mihuț, Ofelia Strahl, Șerban Ionescu, Marcel Tohatan. A.P.
CANAVA ODEON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286058_a_287387]
-
Alături de tinerii scriitori cunoscuți în câmpul literaturii ca Victor Tulbure, Ion Serebreanu, Vintilă Ornaru, Remus Luca și alții, în paginile revistei întâlnim nume noi de poeți ca: Petre Dragu, I. Mihalache, prozatori ca: Stela Neagu, Mihai Botez, critici literari ca: Alice Mănoiu, Gh. Achiței, Tudor Diaconu - care nu au publicat încă sau publică de curând în presa noastră - dar care dovedesc posibilități evidente de dezvoltare. Primul număr al revistei Anii de ucenicie apărută în luna noiembrie 1951 este închinat aniversării Marii
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Livescu, Jean Lovinescu, Maria Luca, Remus Luca, Ștefan Luca, Vasile Ludo, I. Lungu, Ștefan M Macovescu, George Macrea, Dimitrie Malencov, G.M. Maltz, Albert Manea, Sandu Mandric, Eugen Marcian, M. Martin, Aurel Martiniuc, Gh. Marx, Karl Maximilian, Puiu Maxy, Liana Mănoiu, Alice Mărgărit, G. Mândra, Vicu Miciurin, I. V. Micu, Dumitru Mihalache, I. Mihale, Aurel Mihăileanu, Ion Mihu, Iulian Mikulina, E. Mircea, Dumitru Mitea, Constantin Mladoveanu, Sorin Moghioroș, Alexandru Moraru, Nicolae Mugur, Florin Munteanu, Francisc Munteanu, George Mușat, I.D. Mutulescu, Iulian N
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Până la plecarea lui în Franța, B. Fundoianu face și o „cronică a ideilor”; în același domeniu se situează articolele lui Petre Pandrea sau Eugen Filotti. Colaboratoare consecvente, la „Pagina femeii”, dar și cu alte preocupări, sunt Sofia Nădejde, Claudia Millian, Alice Voinescu, Sanda Filotti. O vreme, Bogdan Varvara va îngriji „Pagina culturală”; viața teatrală e comentată de Emil D. Fagure (1920-1921), Iosif Nădejde, Scarlat Froda, A. de Herz ș.a. Publicistică socială, culturală și politică dau C. Bacalbașa, B. Brănișteanu, T. Teodorescu-Braniște
ADEVARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285191_a_286520]
-
the 21st Century”, Oxford Research Group, Oxford (http://www.oxfordresearchgroup.org.uk/publications/briefings/globalthreats.pdf). Abrahamsen, Rita; Michael C., Williams (2006), „Security sector reform: bringing the private in”, Conflict, Security and Development, vol. VI, nr. 1, pp. 1-23. Ackermann, Alice (2003), „The idea and practice of conflict prevention”, Journal of Peace Research, vol. XL, nr. 3, pp. 339-347. Adler, Emanuel (1992), „The Emergence of Cooperation: National Epistemic Communities and the International Evolution of the Idea of Nuclear Arms Control”, International
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Un impresar sub divan, București, 1963 (în colaborare cu Otilia Cazimir, Nicolae Gumă și Xenia Stroe), Opere, I, îngr. și introd. Sorina Bălănescu, București, 1968, Logodnica și alte povestiri, îngr. Sorina Bălănescu, Iași, 2002 (în colaborare cu Otilia Cazimir și Alice Gabrielescu); Maxim Gorki, În fața vieții, București, 1951, Inima de foc a lui Danko, București, 1951, Doi vagabonzi, București, 1952, Povești și povestiri, București, 1953, Pepe și alte povestiri, București, 1960; Muzica sovietică în plin avânt, pref. Andrei Tudor, București, 1951
BOLDUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285805_a_287134]
-
L. N. Tolstoi, Prizonierul din Caucaz, București, 1954; Alexei Iugov, Nemurire, București, 1954; Go Mo-Jo, Scrieri alese, pref. Ion Vitner, București, 1955 (în colaborare cu Vlaicu Bârna), Ospățul lui Confucius, pref. Al. Oprea, București, 1965 (în colaborare cu Vlaicu Bârna, Alice Gabrielescu și Nina Gafița); Liu Țân, Zidul de bronz, București, 1956 (în colaborare cu Dan Duțescu); I. Vasilenko, Povestiri, București, 1956; Boris Polevoi, Aurul, București, 1956 (în colaborare cu A. Ivanovschi); Michael Sayers, Kathleen, București, 1957 (în colaborare cu Paula
BOLDUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285805_a_287134]
-
, Alice (22.VIII.1914, Slatina - 27.IX.1985, București), prozatoare. Este fiica Elenei și a lui Constantin Botez. Și-a făcut studiile universitare la Facultatea de Litere și Filosofie din București (1933-1938). A debutat publicistic în 1937, iar în 1940 și
BOTEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285836_a_287165]
-
se corupe în răsfrângeri partenogenetice, infinite și necontenit oglindite în conștiință, se recompune prin veșnica înlănțuire a povestirii (spunerii). Este atâta concentrare în orice demers al său, atâta dorință de a nu scăpa nici o nuanță încât nu pot așeza literatura Alicei Botez decât sub suveranitatea subtilității. Ca orice scriitor cu profunde cunoștințe filosofice, critice, eseistice, este ușor terorizată de ideea că literatura nu poate face abstracție de experiențele inteligenței din alte domenii, ci trebuie să le valorifice, să și le asimileze
BOTEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285836_a_287165]
-
Dumitriu, Cronica lui Azarias, RL, 1979, 52; Mircea Muthu, La marginea geometriei, Cluj-Napoca, 1979, 155-159; Vasile Popovici, Forma labirintului, LCF, 1980, 37; Dana Dumitriu, Subtilitatea suverană, RL, 1984, 39; Ion Bogdan Lefter, Opt povestiri retrospective, RL, 1985, 24; Tia Șerbănescu, Alice Botez și țara simbolurilor, RL, 1986, 51; Firan, Profiluri, 122-123; Liana Cozea, Prozatoare ale literaturii române moderne, Oradea, 1994, 25-81; Lovinescu, Unde scurte, III, 141-144; Liviu Petrescu, Alice Botez, în Dicț. scriit. rom., I, 331-333; Cosma, Romanul, II, 256-257; Dicț
BOTEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285836_a_287165]
-
39; Ion Bogdan Lefter, Opt povestiri retrospective, RL, 1985, 24; Tia Șerbănescu, Alice Botez și țara simbolurilor, RL, 1986, 51; Firan, Profiluri, 122-123; Liana Cozea, Prozatoare ale literaturii române moderne, Oradea, 1994, 25-81; Lovinescu, Unde scurte, III, 141-144; Liviu Petrescu, Alice Botez, în Dicț. scriit. rom., I, 331-333; Cosma, Romanul, II, 256-257; Dicț. analitic, II, 148-149; Popa, Ist. lit, II, 801-802; Alina Nițu, Alice Botez, CC, 2000, 9-12. E.M.
BOTEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285836_a_287165]
-
Liana Cozea, Prozatoare ale literaturii române moderne, Oradea, 1994, 25-81; Lovinescu, Unde scurte, III, 141-144; Liviu Petrescu, Alice Botez, în Dicț. scriit. rom., I, 331-333; Cosma, Romanul, II, 256-257; Dicț. analitic, II, 148-149; Popa, Ist. lit, II, 801-802; Alina Nițu, Alice Botez, CC, 2000, 9-12. E.M.
BOTEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285836_a_287165]
-
CĂLUGĂRU, Alice (4.VII.1886, Paris - 1933) poetă și, prozatoare. În acte purtând numele Alice Stéphanie Stănescu Călugăru, C. era a treia fiică a căpitanului Ștefan Stănescu Călugăru și a Mariei Carabella, mama păstrându-și numele după căsătorie. Împrejurarea nașterii poetei la
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
CĂLUGĂRU, Alice (4.VII.1886, Paris - 1933) poetă și, prozatoare. În acte purtând numele Alice Stéphanie Stănescu Călugăru, C. era a treia fiică a căpitanului Ștefan Stănescu Călugăru și a Mariei Carabella, mama păstrându-și numele după căsătorie. Împrejurarea nașterii poetei la Paris e legată de stagiul de studii „asupra instrucției și fabricațiunei pieilor în
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
de... (1908-1913). Va repurta un prim succes literar la un tournoi de poésie, organizat de gruparea revistei „Femina” în 1913, cu poemul Les Perles, răsplătit cu premiul al doilea și medalia de aur și marcând începutul carierei franceze a scriitoarei Alice Orient. Trăiește o boemă zbuciumată și pauperă, obligată să-și câștige existența ca dactilografă și corespondentă de presă, cum mărturisește una dintre epistolele trimise lui G. Topîrceanu, căruia îi scrie între 1911 și 1914, când autorul Parodiilor originale era redactor
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
ianuarie 1914 reflectă dificultățile întâmpinate. În 1921, C. se căsătorește cu ziaristul Louis Constant Edgar Müller, alături de care va întreprinde călătorii în Europa și America de Sud. O replică ficțională a acestor avataruri pare a fi romanul La Tunique verte (1924), semnat Alice Orient. Începând cu acest an, existența scriitoarei se dizolvă în mister. Vești vagi vorbesc despre moartea ei, în Elveția, în 1933, bolnavă de ftizie sau de nervi. Versurile din volumul Viorele sunt, în mod evident, tributare unor influențe de lectură
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]