KorAP: Find »[drukola/base=almanah & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...52 53 54 ...57 >

1,413 matches

Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626

doar consacraților și foarte rar debutanților în roman. „Un roman valoros al unui tânăr scriitor” conchide S. Damian 29 în Contemporanul. Pe drumul înfloririi gospodăriei agricole colective își întitulează Silvian Iosifescu 30 cronica literară. Același înalt diapazon analitic și în Almanahul literar 31 din Cluj și Iașul nou32. Se pare că, în fine, unul dintre gravele neajunsuri ale prozei realist-socialiste, figura palidă a personajului pozitiv, începe să fie înlăturat. Dar să reținem câteva opinii din două cronici literare. În Contemporanul: „Tânărul

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
lipsurile romanului. Ultima parte a romanului Ogoare noi a apărut în decembrie 1951 - deci de o jumătate de an. În acest timp n-au apărut asupra lui decât două cronici: una în Contemporanul semnată de V. Nicorovici și alta în Almanahul literar de la Cluj (nr.2-3/1952) semnată de Dumitru Drumaru. Prima dintre ele se caracterizează printr-o deosebită răceală față de roman (...). A doua se preocupă de analiză și izbutește să demonstreze în bună măsură valoarea romanului. Amândouă însă găsesc deficiențe

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
cantitate grija criticii față de dezvoltarea acestui scriitor, aflat în definitiv la începutul drumului lui, a fost insuficientă, trebuie arătat că prin calitate aportul criticii literare n-a fost deloc mai presus. Fie că i se imputau unele greșeli imaginare (în Almanahul de la Cluj se considera o greșală că autorul n-a prezentat și gospodăriile de stat etc.), fie că se discută pe un ton înghețat, judecătoresc, expediind în grabă chestiuni la care autorul și cititorii aveau dreptul și doreau să capete

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
O serie de critici dramatici urmăreau cu vigilență dramaturgia și teatrul, îndrumând autorii, regizorii, actorii pe făgașul realist-socialist. Așa au fost Traian Șelmaru, Sorin Mladoveanu (Scânteia), Valentin Silvestru, M. Ghimpu (Flacăra, Contemporanul), Simion Alterescu, Mioara Șt. Cremene (Contemporanul), Geo Dumitrescu (Almanahul literar, Cluj) ș.a. Se impun câțiva dramaturgi care vor actualiza repertoriile teatrelor cu piese din realitatea socialistă: Mihail Davidoglu (Minerii, Cetatea de foc), Aurel Baranga (Iarbă rea, Recolta de aur), Lucia Demetrius (Cumpăna, Vadul nou, Oameni de azi), Al. Kirițescu

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
Contemporanul, București, Calea Victoriei, 25”. Într-adevăr, sub genericul Discuții asupra proiectului noii ortografii a limbii române, revista publică o scrie de opinii semnale de învățători, filologi, profesori, studenți, scriitori. O largă discuție pe aceeași tema este găzduită și în coloanele Almanahului literar din Cluj. Reproducem câteva intervenții: Emil BOLDAN 62: „Proiectul noii ortografii a limbii române având la bază principiul fonetic, recomandă scrierea numai cu î a sunetului care până acum era reprezentat și prin semnul â. Cine cunoaște evoluția ortografiei

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
i în scrierea limbii române este o «răsturnare» a ortografiei, lipsită de valoare practică, o «răsturnare» de care noi nu avem neapărată nevoie (...). Iar pentru ca problema reformei ortografiei să se rezolve just, considerăm că nu este suficient ca revistele Contemporanul, Almanahul Literar și celelalte să aștepte colaborarea «opiniei publice». Experiența de până acum a dovedit că intelectualii, muncitorii și studenții noștri nu se prea îndeamnă la discuția proiectului (...). De ce oare? Din cauza inconsecvenței acestui proiect, din cauza «răsturnărilor» pe care le preconizează sau

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
literare lipsite de principialitate 14. Petru Dumitriu - Scrisoare către un scriitor. În: Contemporanul, nr.21 (294), 23 mai 15. xxx Dezbaterea de la Secția de poezie a Uniunii Scriitorilor. Idem, nr.24 (297), 13 iun. 16. Dan Costa. - Stelele păcii. În: Almanahul literar, Cluj, nr.8-10 (33-35), aug.-oct. 17. Dumitru C. Micu. - „Stelele păcii” de Mihu Dragomir. Cronică literară. În: Contemporanul, nr.20 (293), 16 mai 18. Lucian Raicu. - Cântec despre cincisutiști. În: Viața românească, nr. 11, nov. 19. Paul Georgescu

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
lipsite de principialitate. În: Scânteia, nr.2351, 18 mai 29. S. Damian. - Un roman valoros al unui tânăr scriitor. În: Contemporanul, nr. 16 (289) 18 apr. 30. În Viața românească, nr.6, iun., 1952 31. Dumitru Drumaruîn plină actualitate. În: Almanahul literar, nr.6 (31), iun. 1952 32. I. Sârbu. - „Pâine albă” de Dumitru Mircea. În: Iașul nou, nr.2, iun., 1952 33. Eugen Campus. - În miezul vieții. În: Viața românească, nr.5, mai 1952 34. Dan Costa. - Brazdă peste haturi

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
nr.6 (31), iun. 1952 32. I. Sârbu. - „Pâine albă” de Dumitru Mircea. În: Iașul nou, nr.2, iun., 1952 33. Eugen Campus. - În miezul vieții. În: Viața românească, nr.5, mai 1952 34. Dan Costa. - Brazdă peste haturi. În: Almanahul literar, nr.5 (30), mai, 1952 35. Dumitru Drumaru. - Un nou roman din viata țărănimii. Idem. nr.2-3 (27-28), febr.mart, 1952 - V. Nicorovici. - Aurel Mihale: Ogoare noi. În: Contemporanul, nr. 10 (286), 28 mart - Liviu Leonte.„Ogoare noi” de

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
6, iun., 1952 - Mihai Gafița. - Între tip și schemă. Idem, nr.5, mai, 1953 37. Paul Georgescu. - Mihail Sadoveanu: „Nicoară Potcoavă”. În Contemporanul, nr.42 (315), 10 oct. - Dumitru Isac. - Mihail Sadoveanu și noul său roman istoric „Nicoară Potcoavă. În: Almanahul literar, nr.7 (32), iul. - Eugen Campus.- O epopee în proză. (M. Sadoveanu, „Nicoară Potcoavă”). În: Viața româneasacă, nr.8-9, sept.-oct., 1952 - Paul Georgescu. - Zaharia Stancu „Dulăii”. În: Contemporanul, nr.51 (324), 17 dec. - Dumitru Micu. - Ștefan Andrei: „Noul

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
noastre. Idem, nr.37 (310), 12 sept. 57. D. Micu. - Despre piesele într-un act publicate în „Cultura poporului”. Idem, nr.27 (360), 4 iul. 58. Dimitrie Macrea. - Activitatea Institutelor de lingvistică în lumina sesiunii generale a Academiei R.P.R. În: Almanahul literar, Cluj, nr.4 (29), apr. 59.C.I. Balmuș. - Doi ani de la apariția lucrării lui I. V. Stalin ''Marxismul și problemele lingvisticii”. În: Contemporanul, nr.25 (298), 26 iun. 60. Ștefan Pasca. - Un eveniment epocal în viața științelor sociale. În

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
literar, Cluj, nr.4 (29), apr. 59.C.I. Balmuș. - Doi ani de la apariția lucrării lui I. V. Stalin ''Marxismul și problemele lingvisticii”. În: Contemporanul, nr.25 (298), 26 iun. 60. Ștefan Pasca. - Un eveniment epocal în viața științelor sociale. În: Almanahul literar, Cluj, nr.6 (31), iun., 1952. „Data de 20 iunie marchează în viața științelor sociale un eveniment epocal. Într-adevăr, studiile lui I.V. Stalin în legătură cu lingvistica, studii intitulate modest («Cu privire la marxism în lingvistică», «Cu privire la unele probleme de lingvistică» și

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
loc de mare cinste (...)”. 61. xxx Reorganizarea Institutului de Lingvistică din București al Academiei R.P.R. (Note). În: Contemporanul nr.25 (298), 20 iun. 62. În: Contemporanul nr.29 (302), 18 iul. 63. Idem, nr.32 (305), 8 aug. 64. În: Almanahul Literar, Cluj, nr 7 (32), iul. 65. Idem, nr.11 (36), nov., 1952 66. D. Macrea. - Importanța lucrării lui I.V. Stalin: „Problemele economice ale socialismului în U.R.S.S.” pentru studiile lingvistice. În: Contemporanul, nr. 15 (340), 10 apr. 1953 67

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
hotărască în sfârșit să treacă de la critica verbală la critica scrisă. Învățăturile cuprinse în Raportul prezentat de tovarășul Malencov se referă în mod nemijlocit și la critica literară (...) În referat se citează unele cronici apărute în Viața românească și în Almanahul literar din Cluj care vădesc orientarea greșită, influența ideologici burgheze și în mod special a cosmopolitismului în rândurile unor cronicari literari. Scriitorii trebuie să combată cu tărie atitudinea unor critici - cum e, de pildă, tovarășul Ion Vitner - de a evita

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
părerea dăunătoare că se pot «descurca» în acest domeniu complex și fără o pătrundere a problemelor construcției socialiste”. Orientată serios cu fața spre literatură, Scânteia dezvăluie alte Căi neprielnice creației literare descoperite de Paul Georgescu 35 în urma citirii revistei clujene Almanahul literar: „De la o vreme, cititorii observă cu nemulțumire în multe din materialele din Almanahul literar o îndepărtare de viața și problemele actuale ale poporului nostru, unele tendințe dăunătoare. Să răsfoim împreună ultimele numere (5,6,7) ale acestei reviste (...). Unul

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
a problemelor construcției socialiste”. Orientată serios cu fața spre literatură, Scânteia dezvăluie alte Căi neprielnice creației literare descoperite de Paul Georgescu 35 în urma citirii revistei clujene Almanahul literar: „De la o vreme, cititorii observă cu nemulțumire în multe din materialele din Almanahul literar o îndepărtare de viața și problemele actuale ale poporului nostru, unele tendințe dăunătoare. Să răsfoim împreună ultimele numere (5,6,7) ale acestei reviste (...). Unul dintre poeții cei mai talentați și mai activi ai revistei este A.E. Baconsky

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
versurile cenușii și plate care mai apar în reviste. El se ferește însă să precizeze că aceste versuri se găsesc tocmai la poeții care se rup de viață (...). Lipsuri asemănătoare se manifestă și în unele lucrări în proză publicate de Almanahul literar din Cluj. În nuvela Pasagerii de pe corabia beată Mircea Zaciu își propune să satirizeze moravuri înapoiate din lumea universitară (...). Cititorul este neplăcut surprins de modul în care M. Zaciu înfățișează activitatea unui întreg institut de cercetări științifice (...). Satira lui

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
încă în viața unor intelectuali (...). Și alte nuvele ale lui M. Zaciu au fost criticate, dar critica n-a dat roade până acum. Cauza principală a acestor lipsuri constă în greșita îndrumare pe care M. Zaciu o primește în cadrul redacției Almanahul literar din Cluj (...). Tot o greșită îndrumare a primit și tânărul începător Pavel Aioanei. În nuvela Absolvenții sunt redate scene din viața elevilor (...). Comitetul de partid al regiunii Cluj, care nu s-a sesizat de o serie întreagă de greșeli

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
greșită îndrumare a primit și tânărul începător Pavel Aioanei. În nuvela Absolvenții sunt redate scene din viața elevilor (...). Comitetul de partid al regiunii Cluj, care nu s-a sesizat de o serie întreagă de greșeli de ordin ideologic ale redacției almanahului trebuie să dea colectivului redacțional un serios ajutor în orientarea sa. O răspundere însemnată o poartă Uniunea Scriitorilor care nu s-a preocupat îndeajuns - atât prin secretariatul său cât și prin filiala sa de la Cluj - de îndrumarea ideologică a revistei

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
atât prin secretariatul său cât și prin filiala sa de la Cluj - de îndrumarea ideologică a revistei”. Deși intransigentul colaborator al Scânteii, cheamă comitetul regional de partid să îndrepte „greșelile ideologice”, pare-se totuși, că motivul pentru care, de câteva luni, Almanahul era în vizorul criticilor din capitală, a fost mult mai terestru. Adică: în numărul 5, Almanahul publică - într-o mai veche idiosincrazie a clujenilor - un articol critic al lui A.E. Baconsky la adresa unor poezii ale lui Eugen Frunză, publicate

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
Deși intransigentul colaborator al Scânteii, cheamă comitetul regional de partid să îndrepte „greșelile ideologice”, pare-se totuși, că motivul pentru care, de câteva luni, Almanahul era în vizorul criticilor din capitală, a fost mult mai terestru. Adică: în numărul 5, Almanahul publică - într-o mai veche idiosincrazie a clujenilor - un articol critic al lui A.E. Baconsky la adresa unor poezii ale lui Eugen Frunză, publicate în Viața românească. Aceasta (revista), în numărul proxim, prin pana lui Mihai Gafița, face o radiografie

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
în critica literară, nu numai în proză, cum ar fi, de exemplu, un articol al lui N. Moraru, găzduit de Viața românească. Până la urmă, arbitrează Scânteia și am văzut cum, prin pana (degetul arătător) al lui Paul Georgescu. Urmează autocritica Almanahului literar 36: „Colectivul redacțional al revistei Almanahul literar a analizat cu toată seriozitatea în spirit critic și autocritic articolul apărut în Scânteia - Căi neprielnice creației literare - și concluziile dezbaterii organizate la Cluj de către Uniunea Scriitorilor în zilele de 3 și

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
cum ar fi, de exemplu, un articol al lui N. Moraru, găzduit de Viața românească. Până la urmă, arbitrează Scânteia și am văzut cum, prin pana (degetul arătător) al lui Paul Georgescu. Urmează autocritica Almanahului literar 36: „Colectivul redacțional al revistei Almanahul literar a analizat cu toată seriozitatea în spirit critic și autocritic articolul apărut în Scânteia - Căi neprielnice creației literare - și concluziile dezbaterii organizate la Cluj de către Uniunea Scriitorilor în zilele de 3 și 4 oct. a.c. A reieșit cu acest

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
repunere în circulație dădea la un moment dat iluzia «noului». La rădăcina acestui fenomen trebuie văzută în primul rând izolarea despre care vorbea articolul din Scânteia și, firește, o practică greșită ce începea să se manifeste la unii poeți ai Almanahului literar, și care trebuie lichidată în germene. Este vorba de o practică greșită în lupta contra șabloanelor, cu un cuvânt - o practică greșită în ceea ce privește lupta împotriva rămășițelor proletcultismului din literatura noastră. Încercând să ducem lupta contra platitudinii și mediocrității șablonului

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
privind opere realizate ale literaturii noastre tinere: cronica lui E. Naum despre Oameni de azi de Lucia Demetrius sau considerațiile minimalizante ale lui D. Florea-Rariște asupra unui poem de valoarea lui Bălcescu de E. Jebeleanu. Dar principala greșeală a criticii Almanahului literar a fost încercarea de teoretizare a acelor poziții dăunătoare, false, manifestate în unele creații ale Almanahului literar și a căror analiză am făcut-o mai sus. Aceasta e cazul articolului lui Dan Costa, Poezii de dragoste, publicat în nr.

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]