3,293 matches
-
muzeul de artă modernă din Beaubourg. Formula teologică a picturii nu s-a schimbat: "unire ipostatică" sau "două naturi distincte, o singură persoană", Christos are toate caracteristicile Omului și pe toate cele ale lui Dumnezeu, care fuzionează fără a se altera. Un tablou are toate proprietățile materiei și pe toate cele ale spiritului. De unde o ciocnire întotdeauna deranjantă. Sunt materie, priviți-mi suportul și suprafețele. Sunt spirit, priviți cum semnific dincolo de pigmenți. De ce parte să te situezi? Și ce direcție să
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
mâinii, nu există o ruptură în încărcătura carismatică, suflul creator se transmite direct imaginii fabricate, fără o mediere intempestivă. Proximități fericite ale corpului, intimități fervente ale Sinelui. Frumoasele și îndreptățitele laude aduse artizanatului și iscusinței manuale materializează, fără a o altera, vechea noțiune de grație demiurgică. Ele nu fac decât să scoată mai bine la lumină libertatea pură care dă formă materialelor naturale în intemporalitatea tehnică a Actului creator. Focillon spune adevărul: "Omul care visează nu poate genera o artă: mâinile
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
imediat ca atare, fără scheme ori referințe interpuse. Simbolistica stejarului poate varia în funcție de culturi și țări (la noi, de la Sfântul Ludovic la Mitterrand, trecând prin Hugo, ea rămâne stabilă). Dar stejarul real nu este o ființă istorică: timpul nu-i alterează natura, el crește, moare și renaște rămânând asemenea sieși de la un veac la altul, iar expansiunea lui geografică rămâne exterioară caracterizării botanice. El este identificabil independent de locuri și mediile de vegetație. Estetica este o botanică nefericită: spre deosebire de arbori și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
în revista Nature, prin care încerca să demonstreze că Uri Geller și alți fizicieni puteau vizualiza obiecte aflate la mare distanță - fără a-și folosi ochii. Dar concluzia lui nu a fost luată în considerare de științele convenționale.) „Vidul se alterează puțin“, spune Puthoff. Dacă este așa, velele cuantice nu reprezintă decât începutul; va fi posibil să construim motoare care să funcționeze numai pe baza energiei din punctul de zero absolut. Singurul lor dezavantaj este că ar destrăma țesătura universului. Încetul
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
asemenea ter men se vor redefini altfel cu fiecare caz în parte (fie că este vorba de spre descrierea, transmiterea sau interpretarea unei expe riențe religioase). Asemenea termeni se dovedesc a fi utili în măsura în care sunt folosiți cu precauție, fără a altera calitatea lor specială de „vehicule“ menite a păstra, a trans mite și a interpreta adecvat mesajul religios. Cuvintele și conceptele se cer „instrumenta lizate“ pentru a corespunde fluidității lumilor, identităților, minții. Numai astfel, noile formulări privind „plasticitatea“ minții, de exemplu
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
ar trebui distinsă de "temporalitatea hipermobilă și ubicuitară a globalului"6. Dar ce se întâmplă când o firmă transnațională se implantează într-un stat național? Are loc contactul între temporalități diferite, au loc interacțiuni politice, economice, apar forme instituționale noi, alterând formele și fondul. Statul nu este doar victima globalizării. Apar noi logici organizaționale ce contribuie la restructurarea lui internă fără "să-și piardă puterea...". La ora actuală, drepturile migranților, ale străinilor, sunt protejate teoretic de texte din convenții internaționale privind
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
principiul lui Heisenberg al formării conceptelor", care înseamnă că "studiile asupra acestui subiect, ca de altfel asupra oricărui subiect, trebuie să participe la permanenta luptă interpretativă cu privire la semnificația termenilor-cheie. Orice lucrare despre ideologie, dacă este să fie una de succes, alterează înțelegerile noastre asupra ideologiei"54. După cum observă Gerring, diversele abordări ale ideologiei, survenite mai ales în cea de a doua jumătate a secolului trecut, au vizat fie operaționalizarea conceptului (prin instituirea unor variate metodologii de măsurare, așa cum au făcut behavioriștii
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
arată că adsorbția colorantului în domeniul 3-12 variază între 97% și 99% și este minimă la pH 3. La valori între 9 și 12 adsorbția scade, probabil datorită hidrolizei, pH-ul optim pentru adsorbție fiind deci considerat 9. Modificările chimice alterează semnificativ proprietățile acido-bazice ale sorbenților (Janoš și al., 2009), de exemplu, pentru talașul de Picea abies tratat cu HCl 0,5 M, Na2CO3 0,5 M sau Na2HPO4 0,1 M (Figura 3.19). Punctul izoelectric se modifică de la 5
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
a colorantului (44% și 36%) pentru fung și respectiv biomasa de algă, a fost obținută la 30șC. Cantitatea de colorant biosorbit este stimulată de creșterea temperaturii de la 15 la 30șC pentru ambii biosorbenți. Creșterea ulterioară a temperaturii peste 30șC poate altera suprafața biomasei și se reflectă în reducerea adsorbției (Khalaf, 2008). Temperatura în domeniul 30-70șC nu a modificat semnificativ capacitatea de sorbție a trei coloranți anionici cu biomasa de Penicillium chrysogenum nativă și modificată chimic cu polietilenimina (Low și al., 2008
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
această colorată. Pentru operația sensului este necesară o schimbare spirituală prin care intenția formei sensibile este produsă în organul de simt. Altfel, dacă doar schimbarea naturală ar fi suficientă pentru a simți, toate corpurile naturale ar simți când ar fi alterate. Dar în anumite simțuri găsim doar schimbare imateriala, precum în [cazul] văzului. Iar în altele găsim, odată cu schimbarea spirituală, și una naturală, fie doar în obiect, fie, la fel, în organul [de simt]. În obiect are loc o schimbare naturală
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
co.). Pentru operația simțului este necesară o schimbare spirituală, prin care intenția formei sensibile este produsă în organul de simt. Altfel, dacă doar schimbarea natu râla ar fi suficientă pentru a simți, toate corpurile naturale ar simți când ar fi alterate. Dar în anumite simțuri găsim doar schimbări imateriale, precum în [cazul] văzului; iar în altele găsim, împreună cu o schimbare spirituală, și una naturală [...]. (ÎI.1.12.) Unde manifestum est quod rațio cognitionis ex opposito se habet ad rationem materialitatis. Et
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Soul: A Philosophical Exploration of the Active Intellect în Averroes, Aristotle, and Aquinas“, în The Thomist: A Speculative Quarterly Review, vol. 36, 1972, pp. 131-149 Sancti Aurelii AUGUSTINI, De Trinitate, în Opera Omnia, tomus quin tus, pârș altera, Edițio Parisiana altera, emendata et aucta, Parisiis, Bibliopolas, 1838 SCHÜTZ, L., Thomas-Lexikon, Sammlung, Übersetzung und Erklärung der în sämtlichen Werken des hl. Thomas von Aquin vorkommenden Kunstausdrücke und wiessenschaftlichen Aussprüche, zweite sehr vergrösserte Auflage, Frommann-Holzboog Verlag, Stuttgarta Bad Cannstatt, 1983 SMIT, Huston, „Aquinas
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
produce creșterea excitabilității neuromusculare, producând spasme ale musculaturii scheletice. O concentrație crescută a calciului extracelular va duce la scăderea excitabilității neuromusculare, la astenie musculară, aritmii cardiace și alte tulburări, datorate mai ales capacității calciului de a se cupla cu proteinele-canal, alterând fluxurile ionice transmembranare și astfel potențialele celulare. Homeostazia calcică depinde de aportul alimentar și de capacitatea tractului gastro intestinal de a-l absorbi, de capacitatea osului de a-l stoca și elibera și în final, de capacitatea rinichiului de a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
produce creșterea excitabilității neuromusculare, producând spasme ale musculaturii scheletice. O concentrație crescută a calciului extracelular va duce la scăderea excitabilității neuromusculare, la astenie musculară, aritmii cardiace și alte tulburări, datorate mai ales capacității calciului de a se cupla cu proteinele-canal, alterând fluxurile ionice transmembranare și astfel potențialele celulare. Homeostazia calcică depinde de aportul alimentar și de capacitatea tractului gastro intestinal de a-l absorbi, de capacitatea osului de a-l stoca și elibera și în final, de capacitatea rinichiului de a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
spațiul euro-afroasiatic. Astfel vgr. kardia, lat. cor, cordis, sl. serdțe, germ. Herz etc. nu-și au originea, cum se crede, în dialectele limbii mamă, ci în materialul aglutinant comun în spațiul preindoeuropean. Gramatica fiecărei limbi i.-e. nu este moștenire alterată de la limba mamă, ci rezultatul uzului local al structurilor aglutinante. Trecerea firească de la formula silabică de limbă la cea aglutinantă și de la aceasta la cea flexionară poate fi influențată și de contactul dintre limbi, dar numai în sensul ascendent al
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
colonilor romani în Dacia, dar îi consideră pe aceștia „țăranii cei mai proști” (HVR, p. 152) și deci incapabili să participe la aducerea și perpetuarea unui fenomen de cultură cum este limba, pe care aceștia puteau cel mult să o altereze. Nu a fost greu pentru cărturarul și voievodul moldav să-și imagineze istoria antică și medievală a românilor ca pe o evoluție în sine a unei caste militare romane. Greutățile, care s-au dovedit a fi insurmontabile, încep odată cu cel
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în epocă de italieniști, era apărată de Cantemir prin două serii de argumente: unele, de logică istorică, altele - de limbă. Primul argument istoric se bazează pe aducerea coloniilor romane în Dacia „cu mult înainte ca limba romană să se fi alterat în Italia din pricina năvălirilor goților și vandalilor”: romanii din Dacia nu s-au mai întors în Italia, astfel că ei nu și-au putut altera limba cu limba acelor năvălitori. Acest argument izvorăște din perceperea statică a limbii, în care
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
pe aducerea coloniilor romane în Dacia „cu mult înainte ca limba romană să se fi alterat în Italia din pricina năvălirilor goților și vandalilor”: romanii din Dacia nu s-au mai întors în Italia, astfel că ei nu și-au putut altera limba cu limba acelor năvălitori. Acest argument izvorăște din perceperea statică a limbii, în care orice modificare înseamnă alterare sub influențe brutale din exterior. Cel de al doilea argument constă în manevrarea termenilor roman și vlah pentru a rezulta descendența
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
din română erau justificate prin robii daci folosiți de romani și prin femeile dace cu care romanii se căsătoreau când le mureau soțiile. În consecință aceste cuvinte sunt privite de Cantemir ca prima serie de elemente lexicale străine care au alterat limba latină. Aprecierea acestor cuvinte, la modul general, ca autohtone nu este greșită, numai că știința tradițională, al cărei prim teoretician este însuși Cantemir, nu reușește de trei secole să identifice limba autohtonilor. Se consideră îndeobște că această limbă trebuie
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
prea mult pe foc! Savoarea primară a alimentului nu trebuie distrusă, adică o recomandare total opusă preceptelor școlii Carême- Escoffier; Păstorel Teodoreanu, în spiritul lui Curnonsky, anticipează această tendință, scriind în anul 1957: „Rostul bucătăriei este să conserve, nu să altereze și, cu atât mai puțin, să anuleze sapiditatea unui aliment de primă calitate.“) 2. Să nu folosești decât ingrediente proaspete și de cea mai bună calitate! Dacă savoarea primară trebuie prezervată, atunci ea trebuie să fie excepțională.) 3. Să nu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
dovadă unii bucătari francezi interesați de „neaoșele noastre“ foi de varză umplute: Marc Haeberlin gătește niște extraordinare sarmale cu... pui de baltă! Idealul ar fi să nu ne străduim să ștergem specificitatea unui preparat împlinit prin vechime și înțeleaptă experiență, alterându-l printr-o modernizare necugetată (adică să păstrăm tradiția acrelii sarmalelor), dar totodată să nu ne ferim de inovații inteligente și savuroase care nu atacă originalul, ci doar îl îmbogățesc prin diversitatea și inventivitatea unor variante. Rămăseserăm la „marea bucătărie
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
referă la esențialul medical. Cărțile sale, ca și ale lui Hippocrat, au cunoscut, timp de secole, cea mai mare circulație. Eruditul și enciclopedistul Galen a rezumat, a criticat, a creat, remarcă exegeții săi. Cultul său pentru Hippocrat nu i-a alterat analiza, nu există ramură medicală în care Galen să nu se fi afirmat. Să nu uităm că în orașul său natal, Pergam, domina statuia lui Asklepios pe care romanii îl adoptă cu numele latinizat Esculap (Aesculap). Dintre medicii greci și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
nervoasă prelungită se însoțește și de modificări degenerative tubulare, care pot merge până la necroza tubului distal. Denervarea provoacă efecte inverse, reprezentate de poliurie, hiperclorurie și hipoazoturie, care dispar în următoarele săptămâni. Adeseori, după 3-5 luni de la denervare, funcțiile renale se alterează progresiv, evidențiind rolul inervației vegetative în menținerea troficității și funcționalității rinichilor. Un loc nu mai puțin important în reglarea nervoasă a funcțiilor renale revine influențelor reflexe interoceptive cu punct de plecare vascular, respirator, digestiv sau genital. În timp ce excitarea interoceptorilor gastrici
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
unor importante funcții ale organismului (Johnson și colab., 1999). Formarea și eliberarea CO la nivel tisular depinde de conținutul în hem rezultat din degradarea hemoglobinei și activitatea enzimei hemoxigenaza prezentă în aproape toate țesuturile și organele, excepție făcând doar hematiile. Alterând prin oxidare punțile de carbon ale hemului rezultat din hemoliza zilnică normală, hemoxigenaza eliberează cantități echimoleculare de CO, biliverdină (bilirubină) și fier bivalent (Wu și Wang, 2006). Activând hemoxigenaza, hipoxia indusă de dereglările vasculare din timpul agresiunilor stresante, intensifică prin
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
să extragă vreun subiect, nu există niciuna, cel puțin eu nu cred să existe, ale cărei circumstanțe să fie toate în măsură de a fi folosite în teatru, deși adevărate, și pe care să le putem introduce acolo, fără a altera ordinea întâmplărilor, timpul, locurile, persoanele, și multe alte particularități. Nici posibilul nu va fi subiectul lui, căci există multe lucruri ce se pot face, fie prin întâlnirea unor cauze naturale, fie prin întâmplările legate de morală, care totuși ar fi
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]