2,520 matches
-
differences and displacements“. Ca simbol, textul capătă viață și trebuie, așadar, asumat în infinitatea scriiturii sale. Alegoria, după cum spuneam mai sus, „nesocotește“ textul în sensul său literal. Simbolul procedează tocmai prin radicalizarea acestei literalități: ea nu se raportează la o alteritate sem nificantă, ci conține alteritatea ca auto-diferențiere sau, cu termenii lui Derrida, ca diferanță. Infinitatea revelației poate locui litera textului doar dacă aceasta își depășește propria situare istorică. Plecând de la aceste repere, poate fi interpretat modul în care Benjamin discută
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
textul capătă viață și trebuie, așadar, asumat în infinitatea scriiturii sale. Alegoria, după cum spuneam mai sus, „nesocotește“ textul în sensul său literal. Simbolul procedează tocmai prin radicalizarea acestei literalități: ea nu se raportează la o alteritate sem nificantă, ci conține alteritatea ca auto-diferențiere sau, cu termenii lui Derrida, ca diferanță. Infinitatea revelației poate locui litera textului doar dacă aceasta își depășește propria situare istorică. Plecând de la aceste repere, poate fi interpretat modul în care Benjamin discută rolul jucat de alegorie în
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
cu tradiția gândirii istorice a Europei: „În apocalipse nu acționează nimeni, aici totul se întâmplă“. Nu este vorba de o desfășurare istorică a cărei logică să conducă dincolo de ea. Continuitatea este spartă decisiv de momentul sfârșitului, prin care survine o alteritate radicală. Structura gândirii speculative, aflată sub semnul „încrederii“ grecești în circularitatea onto lo gică a eternității, nu poate oferi o cale de înțelegere sau o ex presie conceptuală pentru așteptarea mesianică: trecerea de la nu încă la întotdeauna deja, despre care
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
în sensul unei constitutive ne gativități a istoriei. Ac țiu nea umană, ca de altfel orice deter minare temporală profană sunt, în logica acestui nihilism, certi ficate ca reale, autentice, esențiale, prin faptul că ele provoacă, în sens invers, survenirea alterității radicale: Mesia. Fără a-l anticipa sau cauza, clipa găzduiește posibilitatea eschatonului și deci propriul ei sfârșit. În relația cu lumea, Mesia nu este viclean, precum rațiunea he ge liană, cu care întreține aparente si milarități; el este, dimpotrivă, autentic
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ermöglicht.“ Violența divină funcționează, în scenariul lui Benjamin, ca simplă diferență, dar esențială, în raport cu continuitatea istorică a dreptului. Încercarea de a decide cu privire la legitimitatea violenței în cadrele dreptului conduce la sesizarea acestuia în momentul disoluției pe care o provoacă singura alteritate radicală în raport cu lumea, cea divină. Din perspectiva acestei alterități, formele legale (mundană și mitică, deopotrivă) ale violenței fac vizibil stigmatul căderii ontologice a lumii, ca și necesitatea răscumpărării ei eschatologice. Filozofia istoriei este, după cum am încercat să arăt, o teologie
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
simplă diferență, dar esențială, în raport cu continuitatea istorică a dreptului. Încercarea de a decide cu privire la legitimitatea violenței în cadrele dreptului conduce la sesizarea acestuia în momentul disoluției pe care o provoacă singura alteritate radicală în raport cu lumea, cea divină. Din perspectiva acestei alterități, formele legale (mundană și mitică, deopotrivă) ale violenței fac vizibil stigmatul căderii ontologice a lumii, ca și necesitatea răscumpărării ei eschatologice. Filozofia istoriei este, după cum am încercat să arăt, o teologie politică, însă nu ca discurs sinteti zator între cele
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
deja mai sus: „Das merkwürdigste aber aller Straßenbilder aus meiner frühen Kindheit [...] ist - das muß um 1900 gewesen sein - eine vollkommen menschenleere wie ausgestorbene Straße, auf die die schweren polternden Wassermassen ununterbrochen herabströmten.“ Confruntarea spectacolului străzilor marelui oraș cu spectacolul alterității totale a naturii dezlănțuite dislocă imaginea lor tehnică, instrumentalizată. La fel se întâmplă și cu șaretele (ratternden Droschke) care duc spre gară, spre locul unde metropola își instituie o limită ritualică. Survenirea, în chiar inima spațiului urban, a naturii, a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Parisul este decisivă: aici învață autorul german nu numai tehnica de a se pierde pe străzile sinuoase, ci și „fidelitatea“ în locuirea unui cartier. În Berlin, cartierul este o vecinătate funcțională (Bessergestellten), dar tocmai prin acest fapt, prin oglindirea în alteritatea lui pariziană, își dezvăluie potențialitățile magice. Franz Hessel, cu „celebrarea“ berlineză a timpului petrecut împreună cu Benja min în Paris, este ultimul ghid urban menționat în Berliner Chronik și paznic (Hüter) al experienței urbane care își regăsește caracterul speculativ. 4.1
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
acestei schimbări; ceva nou se strecoară în picturile cu subiect mitologic în măsură să transceadă alegorismul lor asumat și convențional. Hofstätter identifică noutatea la nivelul "senzației", un alt termen dificil de transferat în concept, dar în măsură să sublinieze o alteritate marcată, invazivă, care face abstracție de alfabetul mitologic, de simbolismul bestiarului mitologic medieval, atunci când îi resemantizează vocabularul fundamental și poncifele. "Natura fantastică a acestor fenomene, amplasarea lor și intriga în care au fost implicate, transmit senzații fără precedent. Astfel de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
relevă ca teatralizare a compozițiilor sale, cu un cadru și o recuzită împrumutate adesea din pictura simbolistă germană, și cu un motiv autohton, de obicei de factură folclorică. Ca și în Orientala sau Trufie patriciană, semnătura princiară și marca unei alterități înnobilate de distanță, fie istorică, fie geografică, poate fi localizată la nivelul decorațiunilor care-i împodobesc pieptarul rochiei. Orientala, cât și Prințesa bizantină sunt întrucâtva ipostaze ale vechiului motiv al prințesei îndepărtate, la princesse lontaine din poezia trubadurilor provensali, motiv
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
caz divinitatea tutelară. Oricum, integrat acestui ansamblu, Zeul războiului își relevă latura morbidă de cavaler al apocalipsei. Capitolul VII VII.1. Spectrul decadentismului: la Femme Fatale Atât în literatură cât și în arta plastică, discursul decadent se configurează în jurul acestei alterități virtual punitive, a feminității, iar în centrul său se află ambiguitatea sexuală. Figurile tipice ale femeii fatale cu o prestigioasă carieră în artă revin în atenția artiștilor de la finele secolului al XIX-lea, însă fenomenul decadent se manifestă în datele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
poate fi astfel interpretat ca o fabulă despre invazia din afară 89, iar protagonistul, contele Dracula, ar fi un străin, "un criminal înnăscut sau un geniu nebun ori degenerat 90", dar, în același timp, o metaforă interesantă pentru conceptul de "alteritate" sau "înstrăinare". Astfel, se poate susține ideea că Dracula și victimmele sale feminine, care sunt, la fel ca el, periculoase din punct de vedere cultural și sexual, reprezintă potențiale deviații de la normă și pot crea un dezechilibru de putere 91
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
scene ale filmului alb-negru înfățișează un ținut "exotic" cu ferme, unde oamenii vorbesc o limbă stranie (maghiara), pe care vesticii nu o înțeleg, și nici producătorii nu-i ajută să o înțeleagă, întrucât dialogul nu este subtitrat. Această trăsătură a "alterității" de-vine astfel foarte vizibilă. Din fericire pentru mu-safirul englez, câțiva țărani înțeleg sau vorbesc engleza, făcând astfel posibilă comunicarea. Dar se crucesc cu spaimă când aud numele lui Dracula. Per-sonajul nu este parte a acestei lumi exotice, el însuși
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de bărbați, femei, rase, clase și comportamente sociale și sexuale, "considerată de clasa de mijloc anglo-europeană ca exprimând însăși ideea de străin și, implicit, pervers 93". Astfel, Dracula nu reprezintă numai "un celălalt de tip gotic, ci însăși ideea de alteritate și înstrăinare 94". Descris ca un monstru, Dracula poate fi identificat cu ceea ce Julia Kristeva numește "abjectul" sau "procesul de transformare în abject 95". Ca vampir, este o combinație între normal (arată ca o ființă umană) și anormal (nu este
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
datorită unicității sale, încât, potrivit opiniei Ninei Auerbach, "a fi Dracula însemna a vorbi cu accent 98". De asemenea, unicitatea lui, care a devenit un atribut vampiric, a dat naștere "unei noi temeri în secolul XX: nu numai frica de alteritate, dar și frica de ceea ce ne este familiar 99", adică de noi înșine. Aceasta generează ceea ce Auerbach numește "vampirul spiritist" (psychic vampire), o posibilă variantă sau subcategorie a tipului Dracula. Este dificil să înțelegem dacă acest tip a apărut pentru că
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de sărbători religioase. Spre deosebire de carnavalul medieval, pe care Bahtin îl descrie ca "devenire", în sensul deschiderii unor noi oportunități pentru participanți prin subminarea ordinii ierarhice oficiale, carnavalul american încerca să consolideze identitatea emigrantului alb prin scoaterea în evidență sau ,,sărbătorirea" alterității, a celuilalt 217. Spectacolele din cadrul carnavalurilor din America între 1850 și 1900 înfățișau diverse tipuri de anormalitate (pitici, giganți, gemeni siamezi, ființe cu pilozitate excesivă sau cu două capete)218. Scopul acestor spectacole, în afara profitului, era de a legitima "normalitatea
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
al expoziției, în vreme ce țările "mai puțin civilizate" ocupau o poziție marginală. Astfel, participanții erau văzuți prin "vizorul american al progresului material și al prejudecății rasiale, prin care se elabora utopia viitorului 225". Cele două lumi în opoziție, America și non-America alteritatea -, constau în modul de distribuire și expunere a artefactelor în interiorul expoziției, prin care era vizibil manipulată opinia vizitatorului. Legitimându-se identitar ca alb și civilizat, vizitatorul se amuza copios în zona "mai puțin civilizată", în adevăratul spațiu de carnaval la
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
două componente: pe de o parte, ca factor extern, au cauzat criza economică și socială de pe urma căreia a beneficiat PRM, pe de altă parte, au fost un factor ideologic, reprezentând "dușmanul dinafară", cel care ne "cumpără țara", o reprezentare a Alterității care amenință identitatea românească și prosperitatea poporului român. In acest sens stau mărturie opiniile fluctuante ale românilor vis-à-vis de UE, care au trecut de la susținere la respingere relativ repede (Sum 2008, 2-8). Factorii interni care au favorizat evoluția dreptei au
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ales ceea ce Legionarii numeau "parazitul dinăuntru": corupția, nepotismul, politicienii care își "vând țara". În baza ei, meteahnă veche a societății românești, dreapta extremă încă mai poate capitaliza. Acesta este, din punct de vedere al categoriilor antropologice, tot o variantă a Alterității, un Sine alterat care ajunge să fie respins sub forma "Altuia". Aici este sursa din care pot acumula capital politic mișcări precum Noua Dreaptă (încă nepătată de scandaluri, spre deosebire de PRM și PNG), care, prin membrii săi, sunt în afara moștenirii comuniste
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ca ingredient al democrației, spune multe despre caracteristicile societății românești; putem doar spera că lecțiile învățate din evoluția ei ne vor feri de astfel de greșeli în viitor. Bibliografie Alexandrescu, Sorin. 1996. "Le paradoxe roumain", în Al, Zub, Identitate și alteritate în spațiul cultural românesc. Iași: Ed. Universității Al.I. Cuza. Andreescu, Gabriel. 2003. Extremismul de dreapta din România. Cluj: Ed. CRDE. Băleanu, Valer. 2001. The Dark Side of Politics in Post-Communist Romania. Zürich: Conflict Studies Research Centre. Beichelt, Timm și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Babeș-Bolyai. Și-a continuat studiile printr-un masterat în Științe Politice la Universitatea Paris Est și un masterat în Relații Publice la Universitatea Babeș-Bolyai. În prezent este doctorandă în Științe Politice la Universitatea Paris Est, cu o teză despre reprezentările alterității în discursul extremei drepte din România. Publicațiile sale numără cartea Tipul eroului în cultura română: de la stereotip la comportament politic (Lumen, Iași, 2009) și articolele "Au carrefour des identités" (Studia Europaea, nr. 3/2008) și "Prin mit, la realitate" (apărut
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ianuarie 2007. Bucura, Dan, "Preotul exorcist protejat de localnicii din Tanacu", în Adevărul, 18 iunie 2005. Budin, Loreta, Dragotescu, Codruța, "Un preot i-a convins pe credincioși să crească împreună 80 de orfani", în Adevărul, 9 martie 1998; Chiorean, Bogdan, "Alteritatea între discursul teologic și practica medicală", în Revista Română de Bioetică, vol. 7, nr. 1, ianuarie-martie 2009. Chiș, Mihai, Cristian, " Mii de preoți și credincioși au mărșăluit ieri în tăcere pe străzile Clujului", în Adevărul, 21 martie 1998. Ciobotari, Calin
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Net, Oxford. A publicat volumele Lumile lui Argus. O morfotipologie a poeziei vizionare (2005), Ipostaze ale actului critic. Eseuri și cronici literare (2005), Revealer of the Fourfold Secret: William Blake's Theory and Practice of Vision (2008), Orientul Europei romantice. Alteritatea că exotism în poezia engleză, franceza și română (2013), Estetică umbrelor mișcătoare. Altfel despre filme (2014), precum și numeroase articole în reviste de specialitate din țară și din străinătate (Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, Japonia, Spania). La Institutul European a mai publicat
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
dintre puținii critici de până în prezent care analizează rolul conceptului de "coincidentia oppositorum" în literatura romantică engleză, dar abordarea să a operei lui Blake se bazează fie pe câteva poeme izolate, The Mental Traveller sau Jerusalem, fie pe polaritatea identitate/alteritate 154. Deși exegeza să este, până la un punct, chiar satisfăcătoare, Smith nu reușește să ofere o perspectivă sintetică asupra gândirii dialectice blakeene, rezultatul configurând mai curând un mozaic de interpretări separate decât un studiu comprehensiv. Principala mea obiecție vizează însă
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
de a fi sau de a acționa, pe care o persoană sau o colectivitate îl recunoaște ca fiind ideal și care face ca persoanele, grupurile sau comportamentele cărora le este atribuit să fie considerate bune sau respectabile” (G. Ferréol, Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale, 2005). Desigur, această accepțiune a termenului propune o interpretare modernă, recentă, fruct al modernității târzii. Valorile înseamnă standarde, propun norme universale, în vederea atingerii unui proiect colectiv. Desigur, ele sunt expresia contextului dat, al normelor comunitare, al
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]