2,164 matches
-
infernul sexual are un rol central. Simpatia Femeii pentru prostituate, ura ei feroce față de puritanii zoofili și sodomiți și dragostea maternă pentru Jordan articulează un caracter comic și, în același timp, dramatic, transformând-o într-un nucleu viu al romanului. Alternanța vocilor narative este dublată de saltul în spațiu și timp, din Londra anului 1649 în lumea modernă a anului 1990, când un alt Jordan, Nicolas Jordan, visează călătorii în insule îndepărtate, în același timp în care o militantă ecologistă protestează
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
capcană invizibilă" Întâmplări în irealitatea imediată, Inimi cicatrizate și Vizuina luminată au conferit biografiei sumbre a acestui autor un statut paradoxal, de maestru anonim al unei epoci cvasi-indiferente, recuperat postum din umbra și ecourile tot mai pătrunzătoare ale receptării sale. Alternanțele dintre contemplare/ disoluție/ re- alcătuire în viziune a realității, conturează perspectiva centrală a fiecăruia dintre cele trei romane calibrate în jurul "teribilei întrebări cine anume sunt". Destinația călătoriilor eului prin/ printre lume și lucruri nu are niciodată o finalitate, iar momentele
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
200-500 picături/cm2, iar la fungicidele sistemice 50-70 picături/cm2. Se recomandă ca primele tratamente să se facă folosind produse ditiocarbamice care pot chiar stimula creșterea foliajului și lăstarilor, următoarele tratamente se vor face cu produse sistemice sau cuprice (în alternanță), iar ultimele tratamente se vor face cu produse stanice. Produsele recomandate în combaterea agenților patogeni ai cartofului sunt în general avizate pentru mană, dar sunt eficace și pentru alți agenți patogeni . Se are în vedere să nu se aplice 2
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
zonă mai închisă. La baza tulpinii și pe rădăcini în dreptul zonelor atacate, apar strangulări, îngroșări anormale și pete galbene portocalii (fig. 82). Plantele atacate în primele faze de vegetație se veștejesc și se usucă. Plantele mai mari atacate prezintă marmorări, alternanțe de culori verzi (zone sănătoase) cu zone brune-roșiatice. Frunzele pătate se veștejesc, se brunifică și se usucă, iar ca urmare capsulele rămân mici, neuniforme și conțin semințe albicioase, șiștave, zbârcite, ușoare, cu suprafața lipsită de luciu și cu mici adâncituri
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în jur de 25șC, iar solul se dezinfectează termic sau chimic. Sămânța folosită trebuie să provină din culturi semincere sănătoase și să fie dezinfectată cu Rovral TS-5 g/kg. La apariția atacului se vor aplica tratamente cu fungicide sistemice în alternanță cu fungicide de contact: Topsin 70 PU 0,05-0,1 %; Topsin M 70 WP0,05 0,1 %; Bavistin Fl 0,05-0,1 %; Metoben 70 PU-0,1 % sau Dithane 75 WG0,2 %, Dithane M 45-0,2 %; Bravo 500 SC 1,5-2
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
bordoleză în concentrație de 0,5-1 %; Champion 50 WP 3 kg/ha; Funguran OH 50 WP-1,5 kg/ha; Kocide 101-0,4 %; Oxicig 50 PU-0,4-0,5 % sau Super Champ FL-3 l/ha dau rezultate bune dacă sunt folosite în alternanță cu fungicidele sistemice ca: Bravo 500 SC-1,5 l/ha; Folpan 50 WP-0,2 %; Merpan 50 WP-0,2 % sau fungicide amestecuri ca: Acrobat MZ 90/600 WP-2 kg/ha; Aliette C-0,5 %; Curzate Cuman-3,5 kg/ha; Curzate Plus
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
adâncă, asolamentul de patru ani și utilizarea de sămânță sănătoasă limitează posibilele pagube. În culturile semincere se impun tratamentele la avertizare cu fungicide sistemice: Benlate 50 WP 0,05-0,1 %, Topsin M 70 WP0,1 %, Metoben 70 PU0,1 % în alternanță cu produse de contact: Dithane M 45-0,2 %, Captadin 50 PU0,2 %, Merpan 50 WP-0,2 %. 8.7.8. Cercosporioza morcovului Cercospora carotae Boală frecvent întâlnită în culturile de morcov, poate produce desfrunzirea rapidă a plantelor și scăderea producției. Simptome
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de 4-7 zile. În culturile semincere se vor aplica tratamente preventive cu fungicide ca: Ridomil MZ 72 WP-2 kg/ha; Ridomil Gold MZ 68 WP-2,5 kg/ha; Ridomil plus 48 WP-2 kg/ha (timp de pauză 7 zile), în alternanță cu: Dithane M 45-0,2 %; Nemispor 80 WP-0,2 %; Polyram combi-0,2 %; Captadin 50 PU-0,2 %. 8.8.3. Antracnoza spanacului Colletotrichum spinaciae Boala este întâlnită frecvent în culturi dar, prezintă importanță deosebită pentru culturile semincere. Patogenul a fost semnalat
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mosaic virus Boala este cunoscută din 1921 în S.U.A., însă acum se găsește în toată Europa în culturile de salată din seră și câmp. Pagubele cele mai mari se înregistrează în culturile semincere. Simptome. Pe plantele virotice se observă o alternanță de pete colorate în verde-închis și verde gălbui care dau aspectul de mozaic. Petele se observă pe spațiile dintre nervurile frunzelor sau chiar și pe nervuri. În unele cazuri apar transparențe ale nervurilor, gofrări sau chiar decolorări generale urmate de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
este referențială, interpretabilă (persoana). Generalizarea lui Lehmann, referitoare la acordul în caz și în persoană în interiorul unui grup nominal, nu este încălcată de posesiv, deoarece acesta nu se acordă în persoană cu substantivul. Un alt aspect interesant pentru acord privește alternanța dintre posesiv și pronumele personal de persoana a III-a, singular (său, sa, săi, sale vs. lui, ei). Pronumele personal în genitiv are forme diferite pentru masculin și feminin, iar valorile acestor trăsături se obțin prin raportare la referent, nu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
din componența numeralului ordinal, vezi supra, 4.1.2.) 4.4. Posesivul Unele aspecte referitoare la acordul pronumelui posesiv au fost discutate mai sus, la acordul în persoană (vezi supra, 2.3.). În acest subcapitol sunt discutate câteva aspecte privind alternanța inter pronumele posesiv și pronumele personal în genitiv, precum și trăsăturile phi ale pronumele posesiv de persoana a III-a. 4.4.1. *Alteța Lui, *Alteța Ei În general, în limba română formele de pronume posesiv de persoana a III-a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Philologica Pragensia, 7, 4, p. 401-407. Huddleston, Rodney D., Geoffrey K. Pullum, 2002, The Cambridge Grammar of the English Language, Cambridge University Press. Hulk, A., C. Tellier, 2000, "Mismatches: Agreement in Qualitative Constructions", în Probus, 12, 1. Ionescu, Emil, 2009, " Alternanța de acord în relația subiect - predicat și baza ei semantică", comunicare prezentată la Al 9-lea Colocviu al Catedrei de limba română. Limba română: controverse, delimitări, noi ipoteze, Facultatea de Litere, Universitatea din București, 4-5 decembrie 2009. Iordan, Iorgu, 1947
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
132 4.2.3. Critici și alternative...................................................................... 134 4.3. Abordări "proiecționiste"....................................................................... 137 4.4. Abordări "(neo)construcționiste"........................................................... 139 4.5. Abordări cognitive.................................................................................. 146 4.6. Rezultate ale unor studii despre achiziția limbajului și despre deficiențe de limbaj....................................................................................... 149 5. Alternanța cauzativă........................................................................................ 150 5.1. Probleme terminologice, definiții.......................................................... 150 5.2. Explicații pentru existența fenomenului................................................ 152 5.3. O unitate lexicală sau mai multe? Direcția derivării.............................. 159 5.3.1. Cauzativizare................................................................................ 160 5.3.2. Detranzitivizare/anticauzativizare................................................ 161 5.3.3
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
inacuzative, precum și a abordărilor actuale ale fenomenului, din care am extras aspectele relevante pentru descrierea acestei clase de verbe din limba română. Alte obiective ale acestui capitol sunt: clasificarea semantică și sintactică a verbelor inacuzative din limba română; prezentarea fenomenului alternanței cauzative și a explicațiilor pentru apariția acestui fenomen; prezentarea relației semantice, lexicale și sintactice dintre ergativ și reflexiv. Ultimul punct al capitolului are în vedere adjectivele ergative. Al patrulea capitol este rezervat testelor sintactice pentru delimitarea clasei verbelor inacuzative, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
5), adică acelea care pot fi folosite atât tranzitiv, cât și intranzitiv. Pentru această accepție a termenului, fiecare limbă dispune de ergativitate, în măsura în care dispune de verbe tranzitive cu pereche intranzitivă și de verbe cauzative. Acest fenomen a fost descris ca alternanță cauzativă − vezi Capitolul 3, 5. Kibrik (1987: 137) arată că limbile a căror gramatică este dominată de noțiunea de Factitiv sunt considerate semantic ergative, iar cele în care gramatica este dominată de Actor sunt semantic acuzative. În concepția autorului, Factitivul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cu construcție ergativă pentru că fenomenul e marcat morfologic. În limbile acuzative, destituirea pacientivului nu are nicio implicație asupra celuilalt termen nuclear al construcției tranzitive. Polinsky (2005) formulează o opinie convergentă: nu există o corelație de principiu între ergativitate și antipasiv. Alternanța tranzitiv−antipasiv este mai vizibilă în limbile ergative, în care presupune o schimbare de marcare a subiectului (din ergativ în absolutiv). Productivitatea antipasivului este legată de anumite grupuri de limbi înrudite sau învecinate: mayan, salish, limbile nakh-daghestaneze, austroneziene, australiene. Manning
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
austroneziene, australiene. Manning (1996: 73), urmându-l pe Postal (1977)71, arată că limbile acuzative au două construcții asemănătoare antipasivului, constând în: (a) ștergerea obiectelor nespecifice: John ate the burger/John ate 'Ion a mâncat burgerul/Ion a mâncat'; (b) alternanța conativă: Mary kicked the ball/at the ball 'Maria a șutat mingea/în minge'. Dixon (1994: 147) interpretează ca structuri antipasive construcțiile tranzitive englezești în care obiectul direct nu este exprimat, corespunzătoare tipului (a) de mai sus: He is drinking
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Pat hit at the door, 'Pat lovește ușa/Pat lovește în (la) ușă'. Urmându-i pe Guerssel et al. (1985)72, pe Levin (1993)73 și pe van der Leek (1996)74, autoarele consideră perechile de structuri ca reprezentând o alternanță conativă, una dintre variațiile de realizare argumentală de tipul obiect direct/oblic. Polinsky (2005), referindu-se la același tip de structuri, afirmă că alternanța conativă din engleză reprezintă o situație asemănătoare variației tranzitiv−antipasiv, forma antipasivă fiind corelată cu anularea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
73 și pe van der Leek (1996)74, autoarele consideră perechile de structuri ca reprezentând o alternanță conativă, una dintre variațiile de realizare argumentală de tipul obiect direct/oblic. Polinsky (2005), referindu-se la același tip de structuri, afirmă că alternanța conativă din engleză reprezintă o situație asemănătoare variației tranzitiv−antipasiv, forma antipasivă fiind corelată cu anularea afectării pacientului și cu marcarea oblică: The hunter shot the bear > the bear died 'Vânătorul a împușcat ursul' > 'ursul a murit' The hunter shot
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
limbile ergative, aducând contraexemple din limbi neergative care au antipasiv: nahuatl, soninke. Și în limba română există construcții similare celor din engleză și din franceză, discutate în bibliografie, care corespund atât tipului (a) − ștergerea obiectelor nespecifice −, cât și tipului (b) − alternanța conativă (obiect direct − obiect prepozițional): (a) Ion bea țuică > Ion bea Ion mănâncă sarmale > Ion mănâncă Ion cântă la pian > Ion cântă (b) Ion lovește sacul de box/în sacul de box Câinele roade osul/la os Maria tricotează puloverul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de antipasiv în limbile acuzative răspund numai parțial definiției date de Dixon (vezi supra, 6.1.): deși aceste construcții corespund primelor trei criterii din definiția dată de Dixon (structura tranzitivă devine intranzitivă, A devine S, O devine periferic − în cazul alternanței conative − sau este complet eliminat − în cazul ștergerii obiectului nespecific −), ele contravin ultimului criteriu, nefiind asociate cu o marcare explicită, marcare evidentă în cazul pasivului. Prin urmare, răspunsul la întrebarea " Există antipasiv în limbile acuzative?" trebuie nuanțat: construcțiile din engleză
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
va câștiga în fața competitorilor săi. Motivația arhitecturii propuse de MD: nu se justifică un Lexicon generativ, adică nu există un Lexicon extrasintactic în care să aibă loc orice tip de formare a cuvintelor sau derivare de la un cuvânt la altul. Alternanțele aparțin deci sintaxei. În teoria adoptată de Embick (2004a) există și un alt component al gramaticii, Enciclopedia, care cuprinde sensuri speciale, construcții cu verbe ușoare, dar și simple rădăcini. 2. ABORDĂRI DE TIP SINTACTIC ALE DISTINCȚIEI TIPOLOGICE ACUZATIV/ERGATIV Înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
chiar definiția lui: Cazul care depinde nu de o anumită selecție lexicală sau de un rol tematic, ci de structura propoziției; acuzativul e structural pentru că se schimbă în pasivizare; ergativul e structural pentru că se schimbă în antipasivizare și în alte alternanțe precum încorporarea numelor. Davison (2004) adoptă tot ipoteza statutului de Caz structural al ergativului: acesta nu este legat de rolurile tematice, chiar dacă multe subiecte tranzitive ergative poartă rolul tematic Agent; ergativul este legitimat de proiecțiile funcționale Timp și Aspect (autoarea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
un somnifère/ Un somnifère le fait dormir ' El doarme cu un somnifer'/' Un somnifer îl face să doarmă'. Așa cum se poate observa, autorul include sub pasivizare mai multe fenomene care astăzi sunt tratate distinct de majoritatea lingviștilor: pasivul cu auxiliar, alternanța cauzativă (vezi Capitolul 3, 5.), construcțiile medii și impersonale, variațiile reflexiv/nonreflexiv care afectează verbele ergative (vezi Capitolul 3, 6.1.), cauzativele ergative. Este interesant de observat că autorul consideră verbele de tipul a intra (pe care astăzi le-am
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
unic al inergativelor este extern, iar argumentul unic al inacuzativelor este intern/generat în poziția de complement). Aceste clase de verbe nu sunt rigide, putând exista mai multe tipuri de treceri: ● treceri între tranzitive și inacuzative, o ilustrare a fenomenului alternanțelor de tranzitivitate (alternanța cauzativă − vezi infra, 5.): Ion deschide ușa > Ușa se deschide Nevasta îl îmbătrânește pe Ion > Ion îmbătrânește; ● treceri între inergative și tranzitive, prin adăugarea unui complement intern, de unde și posibilitatea de a trata inergativele ca tranzitive cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]