1,708 matches
-
pline cu bacterii. Țesuturile pulpei fructelor prezintă numeroase crăpături mici localizate în dreptul petelor. Fructele își pierd valoarea comercială sau pot să putrezească datorită instalării și a altor ciuperci, ce pătrund în interiorul pulpei. Pe lăstarii tineri atacul acestor bacterii produce pete alungite, care pot atinge lungimi de 7-8 mm. Scoarța ramurilor se brunifică, este distrusă, iar printre crăpături apare un lichid cleios, caracteristic. Rănile de pe ramuri, se măresc în fiecare an și pot evolua în cancere deschise (fig. 157). Transmitere-răspândire. Bacteriile pătrund
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Simptome. În general, simptomele sunt asemănătoare la toate speciile și soiurile infectate, variind în anumite limite (fig. 163). Pe frunze apar pete galbene-verzui, variate ca mărime, în formă de linii, benzi, semilune, dispuse neregulat pe suprafața acestora. Caracteristice sunt petele alungite care urmăresc atât nervura principală, cât și cele secundare, formând un fel de benzi ondulate. Pe prunul japonez, aceste benzi au un contur asemănător frunzelor de stejar, fiind extrem de caraceristice. Piersicul are mult de suferit de pe urma acestei boli în sensul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
În secțiune, frunza prezintă pungi în care se formează bacterii. În urma unui atac puternic, frunzele se îngălbenesc, se înnegresc și cad, desfrunzirea pomului având loc înainte de vreme. Lăstarii tineri parazitați se veștejesc, prezintă crăpături în scoarță, iar în dreptul acestor răni alungite se formează lichidul bacterian de culoare gălbuie negricioasă, foarte abundent pe timp umed. Pe timp secetos, lăstarii atacați se înnegresc și se usucă. Pot fi atacate și ramurile schelet și chiar trunchiurile pomilor tineri în pepinieră, acestea prezentând crăpături profunde
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
formează gheme de miceliu pe care apar sporii; petele se pot uni, se întind, iar țesuturile neparazitate se îngălbenesc și frunzele cad în masă. Deseori, lăstarii rămân desfrunziți chiar în luna august. Atacul pe lăstari prezintă la nivelul scoarței pete alungite, brunii, evoluând în mici cancere deschise (fig. 181). În cazuri mai rare, atacul pe codițe și fructe, duce la zbârcirea și căderea acestora. Plantele sunt puternic debilitate, nu mai fructifică normal, iar rezistența lor la ger scade mult. Transmitere-răspândire. Sporii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
formând pe bulbi pete albe, ce devin apoi galbene. Țesuturile atacate putrezesc, bulbii crapă și apar răni pline cu lichid (gomă) bacterian. Frunzele au suprafața aspră, cu pete albicioase, circulare, de 1-4 mm. Epidermele frunzei se rup și apar răni alungite înconjurate de țesuturi brunificate. Aceleași răni apar pe tulpini și chiar pe boboci, dacă este vreme umedă. Vasele conducătoare din tija florală sunt mai întâi îngălbenite apoi brunificate iar datorită putrezirii țesuturilor, tijele se rup ușor. Prevenire și combatere. Se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Septorioza degețelului Septoria digitalis Boala a fost semnalată în 1884 în Germania iar la noi Tr. Săvulescu și C. Sandu Ville au descris-o în 1940. Simptome. Pe frunze apar la început pete mici, circulare care se extind și devin alungite, brune închis, mărginite de o dungă violet-purpurie. Pe aceste țesuturi care se usucă, se observă niște puncte mici, negre, ușor scufundate în substrat, reprezentate de fructificațiile ciupercii. Transmitere-răspândire. Ciuperca se transmite prin spori în cursul anului și de la un an
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fiind păstrată după cum reiese din graficul 13. Vocalele sunt dislalice într-un procent mai mare în despicăturile întinse totale, deoarece forma anatomică este modificată prin cicatricea postoperatorie la nivelul buzei superioare care nu reușește să efectueze tubul fonetic rotunjit și alungit necesar rezonanței orale și labiale. De remarcat este faptul că se mențin dificultățile de pronunție ale vocalelor din aceeași ordine pentru ambele forme, „i” fiind elementul fonetic cel mai frecvent dislalic dintre vocale, fapt demonstrat și de alte studii de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
model cu care, conform mărturiilor contemporanilor semăna fizic. A fost un pictor complex, un mare portretist și unul dintre primii artiști din Italia căruia i s‑a comandat o gravură. Ceea ce îl reprezintă pe acest artist sunt corpurile sale zvelte, alungite iar punctele de perspectivă neobișnuite sunt foarte surprinzătoare. Arta sa are o eleganță rafinată fiind o artă mai cu‑ rând cerebrală care rămâne distantă. În autoportretul său, artistul și‑a pus la încercare talentul și predilecția pentru efectele extreme de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
care o îndeplinește, este compusă pe orizontală din alăturarea a două elemente spațiale contrastant alcătuite, astfel luând naștere un efect grandios 70. Vestibulul reprezintă în plan un spațiu aproape pătrat, iar sala de lectură are planul de forma unui triunghi alungit; unitatea acestor două spații este dată de întrebuințarea unor ordine de arhitectură original dispuse. În vestibul pereții sunt împărțiți orizontal în trei registre: cel inferior este format dintr‑un stilo‑ bat a cărui înălțime este determinat de diferența de nivel
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
îi sunt asociate următoarele trăsături psihice, grupate într-un profil numit ciclotimic: viociune, mobilitate, optimism, umor, spontaneitate, sociabilitate, dar și superficialitate în relațiile sociale, înclinație către concesii și compromisuri, spirit mai practic etc. b) tipul astenic Ă cu corpul slab, alungit, mâini și picioare lungi și subțiri Ă căruia i se asociază un profil psihologic numit schizotimic: înclinație spre abstractizare, interiorizare, sensibilitate, meticulozitate dusă uneori până la pedanterie, un simț acut al onoarei, manifestări de ambiție ascunzând adesea un complex de inferioritate
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
prin pierderea stratului cinci și confluența masei tumorale cu organele vecine. Deși CT permite aprecierea dimensiunilor ganglionilor limfatici, EUS adaugă informații asupra limitelor demarcării, intensității și texturii ecografice. Astfel sunt considerați maligni ganglionii rotunzi, precis delimitați, omogeni, hiperechogeni, iar cei alungiți, hipoechogeni, mai probabil benigni sau inflamatori (figura 11). Figura 11: Imagine ultrasonografie endoscopică de tumoare esofagiană T2 N1. T: tumora; LN: ganglion limfatic; Ao: aorta. Aceste aspecte sunt însă evaluate subiectiv și nu evidențiază micrometastazele ganglionare. Sensibilitatea medie în detectarea
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
au acumulat energie din partea inactivă fotochimic a radiației UV. O altă generație de materiale este reprezentată de cele care aliniază paralel cu radiația luminoasă. În acest sens, au fost sintetizați polimeri pe suport de poli(meta)acrilați, cu grupe cinamoil alungite, cu segmente alchilice și unități mezogene (difenil), cu afinitate puternică față de cristalele lichide [324-328]. Poli(vinil alcoolul) , cu diferite grade de transformare a grupelor OH în grupe cinamat, prezintă caracter hidrofil/hidrofob și poate fi utilizat pentru obținerea de membrane
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
1,70 m. Orientat cu capul SSE 27 și picioarele NNV 57, cu mâna stângă adusă sub bărbie, iar cea dreaptă pe piept. Picioarele chircite moderat. Ca inventar avea fragmente de la două vase, unul în formă de sac, cu corpul alungit și puțin bombat, fundul drept, decorat cu un brâu simplu, în relief, dispus la circa 3 cm. de buza vasului (Pl. 1/2; 7/2). Pasta, foarte friabilă, de culoare cenușie cu pete brune, avea ca degresant cioburi pisate. Cel
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
6/3,4; 12/3,5). Incinerat în urnă. Descoperit la circa 10 m. NV de grupul de morminte de înhumație. Fundul urnei se afla la 0,47 adâncime. Ca urnă a fost folosit un vas destul de mare cu corpul alungit și bombat, prevăzut cu două torți tubulare, așezate echidistant. Pe mijlocul lor, în zona gâtului, vasul a fost decorat cu două caneluri orizontale, paralele. Buza vasului ușor îngroșată și teșită oblic, puțin evazată. Gura vasului este puțin mai mare decât
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
reprezentată, în această necropolă, de câteva tipuri de vase, destul de frecvente, mai ales în așezările și necropolele din perioada de sfârșit a epocii bronzului, în Cultura Noua I. Între acestea notăm prezența vasului în formă de sac, cu corpul ușor alungit și bombat, prevăzut cu un brâu simplu în relief, așezat la circa 3 cm sub buză, fundul drept cu un diametru ceva mai mic decât al gurii vasului. Buza este ușor rotunjită și evazată (Pl. 1/2). Un exemplar, restaurat
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
amândouă prevăzute, sub buză, cu câte două sau patru proeminențe conice (Pl. 6/8; 13/1-3). Vase asemănătoare au fost descoperite la Rotbav și Hărman. Un alt tip de vas prezent în necropola de la Săbăoani o reprezintă recipientul cu corpul alungit și ușor bombat, care constituie forma deja caracteristică a urnelor folosite în această perioadă. Este vorba de tipul de vas, cel mai frecvent în această perioadă, care derivă din cel sub formă de sac și duce către forma vaselor borcan
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
dreaptă sau ușor evazată. Ca decor, sunt prevăzute cu caneluri sau adâncituri orizontale, paralele pe gât. Am deosebit două variante ale acestui tip de vas, prezente în necropola de la Săbăoani. Varianta 1 este reprezentată de vasul cu gura largă, corpul alungit și ușor bombat, fundul drept și puțin marcat (Pl. 6/4; 12/5) care a servit drept urnă la mormântul de incinerație nr. XV descoperit în zona necropolei I din sec. II-III și notat cu nr. 56. Pe gâtul vasului
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
craniului și a membrelor inferioare. Pe mijlocul scheletului o gaură de crotovine a distrus în mare parte această zonă a oaselor. Orientat cu capul NNV 61 și picioarele SSE 29. Ca inventar, în zona gâtului au fost descoperite câteva mărgele alungite - tubulare, una hexagonală în secțiune și alta de forma unui dinte perforat transversal, pe mijloc (Pl. 17/6; 29/7). Mormântul nr. 27 (Pl. 17/7; 30/ 1). Incinerat în groapă, descoperit la adâncimea de 0,20 m. Diametrul gropii
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
la roată, zveltă, bitronconică, cu mijlocul rotunjit, gâtul lung-cilindric, fundul inelar. Are buza ruptă și constituie urna mormântului 85 (Pl. 24/3; 43/2). Al doilea exemplar din acest tip de vas, de asemenea cu corpul bitronconic, cu gâtul cilindric alungit, fundul inelar, reprezintă urna mormântului 90 (Pl. 25/4; 44/2). Pe gât are un motiv decorativ lustruit, format din trei rânduri orizontale, paralele, de linii în zigzag. Cea de a treia urnă, reprezentând mormântul de incinerație nr. 100, are
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
amândouă le lipsește câte o parte din zona portagrafei, ceea ce ne face să presupunem că fac parte din una din cele două tipuri. Prima dintre ele, (Pl. 52/2), are corpul mult arcuit, semicircular, resortul bilateral destul de scurt și piciorul alungit. După formă aparține unei fibule de fier cu portagrafa în formă de teacă, fiind asemănătoare cu piesa descoperită la Văleni în mormântul 77, care a fost inclusă în tipul 6 al fibulelor din fier cu portagrafa în formă de teacă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
ușor evazată, gâtul cilindric, marcat printr-o nervură în relief, sub buză, la câțiva centimetri, o altă nervură în relief, fundul inelar, nu prea pronunțat, toarta în bandă, cu șa; vas-borcan, din pastă zgrunțuroasă, cenușie, lucrat la roată, corpul ușor alungit, buza răsfrântă și fundul plat, pe mijloc, orizontal, are o canelură realizată la roată; strachină, fundul inelar, din pastă cenușie, fină, la roată, buza ușor evazată, pe gât o nervură în relief, orizontală; castron, cu trei torți, cenușiu-închis, lucrat la
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
descoperită în zona bazinului, pe partea stângă (Pl. 123/3). În mormântul nr. 71, în zona pieptului, se afla o fusaiolă cărămizie, din pastă grosolană, de formă bitronconică, cu marginea rotunjită, la un capăt ușor retezată, iar la celălalt puțin alungită (Pl. 143/4), iar în mormântul nr. 74, printre numeroasele obiecte de inventar descoperite în zona pieptului se afla și o fusaiolă bitronconică, aplatisată, cu capetele retezate (Pl. 146/1). La acestea adăugăm o frumoasă rondelă confecționată dintr-un fragment
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
a mai vorbi de îmbrăcămintea ieftină a oamenilor din rândul de așteptare, în general oameni sărmani, cu nevoi multe. Figurile lor sunt și ele foarte studiate, la fel ca și semnătura hainelor : ea poartă ochelari demodați de tipul anilor 1990, alungiți, care-i îmbracă toată fața, el are cioc și o umbră ușoară de mustață blondă, pare a fi un D’Artagnan postmodern. El filmează rândul ținând deasupra capului o cameră de 16 milimetri, ea fotografiază oarecum la întâmplare cu o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
rândului”. Ne apropiem de partea finală a rândului, unde gardurile sunt poziționate atât de strâns, încât pelerinii sunt obligați să facă un veritabil traseu de rezistență și agilitate, atenți să nu se împiedice de picioarele de susținere, ca un „U” alungit, ale acestora. Îl întreb pe jandarmul responsabil cu porțiunea aceea precisă de ce au „strâns” atât de mult traseul acolo. Răspunde, dar evident fără plă cere, mai mult din obligație : „Pentru că oamenii trebuie să ajungă unul câte unul la raclă. Ordonat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cheile de interpretare. Sfânta Parascheva s-a „demarcat” în competiția simbolică cu ceilalți sfinți în jurul cărora se organizează pelerinaje în România pentru că ea este foarte „feminină” ; sub veșmintele sale se poate citi forma unui corp omenesc, așezat într-o raclă alungită, ca o navă, sacru concentrat într-o formă feminină. După cum remarcă Joachim Wach, gestul de a încorpora obiectul devoțiunii într-un mediu perceptibil simțurilor umane reprezintă „uniunea dintre viața intelectuală și cea emoțională a omului” (Wach, 1958 : 100). Sfânta Parascheva
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]