1,430 matches
-
conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a unor habitate de interes comunitar de tip "Turbării active" și "Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)". Printre speciile faunistice aflate la baza desemnării sitului se află amfibieni și reptile cu specii de: ivoraș-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata", specie aflată pe lista roșie a IUCN), broască roșie de munte ("Rana temporaria"), triton cu creastă ("Triturus vulgaris"), șarpe de apă ("Natrix tessellata"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara
Lacul Bâlbâitoarea (sit SCI) () [Corola-website/Science/330331_a_331660]
-
bumbăcarița ("Eriophorum vaginatum"), târsa ("Deschampsia cespitosa"), păiuș ("Festuca nigrescens"), iarbă iepurelui ("Phleum alpinum ssp. alpinum"), iarbă vântului ("Nardus strictă"), precum și rogozuri cu specii de "Carex rostrata" și "Carex magellanica". Printre speciile faunistice aflate la baza desemnării sitului se află doi amfibieni protejați, aflați pe lista roșie a IUCN: ivorașul-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata") și broască roșie de munte ("Rană temporaria"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Muntele Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330337_a_331666]
-
care face parte din Carpații Meridionali) în Țara Făgărașului. Aceasta adăpostește o gamă variată de vegetație și faună specifice turbăriilor. Situl conservă un habitat natural de interes comunitar de tip: "Comuntății depresionare din Rhynchosporion pe substraturi turboase" și protejează un amfibian (aflat pe lista roșie a IUCN) din specia "Triturus cristatus" (triton cu creastă). Flora este una caracteristică zonelor umede, alcătuită din vegetație lemnoasă cu specii de arbori și arbusti); printre care: anin ("Alnus glutinosa"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), salcie aurită
Mlaca Tătarilor () [Corola-website/Science/330327_a_331656]
-
specii de "Carex nigra, Carex echinata, Carex lepidocarpa" și "Carex diandra"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), bucățel ("Agrostis canina") și șuvară ("Molinia caerulea"). Fauna este constituită din mamifere cu specii de: șoarece pitic ("Micromys minutus"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"); reptile și amfibieni: triton cu creastă ("Triturus cristatus"), broască țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broască roșie de munte ("Rana temporaria"); precum și fluturi cu specii de "Erynnis tages, Maniola jurtina, Melanargia galathea" sau "Anthocharis cardamines". În vecinătatea sitului
Mlaca Tătarilor () [Corola-website/Science/330327_a_331656]
-
râurilor montane" și "Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba". Printre speciile faunistice și floristice aflate la baza desemnării sitului se află mamifere (popândău, un rozător din specia "Spermophilus citellus", specie considerată vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN), amfibieni și reptile cu specii de buhai de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), ivoraș-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata" aflată pe lista roșie a IUCN, triton cu creastă ("Triturus cristatus") și țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"); pești: mreană vânătă
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
cathartica"), turița mare ("Agrimonia eupatoria"), crețușcă ("Filipendula ulmaria"), coada vacii ("Verbascum blattaria") sau trestie de câmp ("Calamagrostis pseudophragmites"). Fauna este constituită din mamifere cu specii de: mistreț ("Sus scrofa"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), chițcan mic de apă ("Neomys anomalus"); amfibieni și reptile: broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broască râioasă ("Bufo bufo"), salamandră ("Salamandra salamandra"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), năpârcă ("Natrix tessellata "); pești: beldiță ("Alburnoides bipunctatus"), scobar ("Chondrostoma nasus"), clean ("Leuciscus
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) se află specii (protejate și incluse pe lista roșie a IUCN) de mamifere: urs brun ("Ursus arctos")), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"); amfibieni, reptile cu specii de: triton cu creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"); precum și un pește din specia "Cottus gobio" (zglăvoacă). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Șindrilița (sit SCI) () [Corola-website/Science/330395_a_331724]
-
de stâncă, de unde se aruncă fulgerător asupra prăzii. Peștii adulți, mănâncă, mai ales, alți pești, ocazional mamifere acvatice mici (șoareci de baltă, șobolani de apă și alte rozătoare de apă etc), păsări de apă mici (făcând salturi acrobatice după ele), amfibieni (broaște), reptile, rar nevertebrate. Peștii consumați sunt în special ciprinide: scobarul ("Chondrostoma nasus"), mreana vânătă ("Barbus petenyi"), cleanul ("Leuciscus cephalus"), beldița ("Alburnoides bipunctatus"), boișteanul ("Phoxinus phoxinus"), porcușorii ("Gobio"), grindelul ("Barbatula barbatula") etc., apoi zglăvoaca ("Cottus gobio"), lipanul ("Thymallus thymallus"), păstrăvul
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
este reprezentată de mamifere cu specii de: lup ("Caniș lupus"), vulpe ("Vulpes vulpes cricigera"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), veverița ("Sciurus carolinensis"); păsări: ciocănitoare ("Melanerpes carolinus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), codobatura ("Motacilla albă"), pitulice ("Sylvia nisoria"), pupăza ("Upupa epops"); reptile și amfibieni: vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), șopârla de câmp ("Podarsis laurica"), broasca-țestoasă de uscat ("Testudo hernmanni"), salamandra ("Salamandra salamandra"). Reportaj
Complexul carstic de la Ponoarele () [Corola-website/Science/328640_a_329969]
-
botul mai larg și înotătoarele ventrale mai lungi ca la femele. Colorația masculilor este, în general, mai închisă ca a femelelor, observându-se deseori și pete cafenii pe burtă. Foarte lacom, se hrănește cu nevertebrate bentonice, icre și larve de amfibieni (broaște), peștișori tineri și icre de alte specii de pești, dar mai ales de păstrăv, din care cauză este socotit ca un element nedorit acolo unde trăiesc aceștia. Dintre nevertebrate preferă crustacee (mai ales lătăuși), larve de insecte (efemeroptere, trihoptere
Zglăvoacă () [Corola-website/Science/331014_a_332343]
-
i sau lisamfibiile (Lissamphibia) sunt o subclasă de amfibieni ce include toți amfibienii actuali (broaștele, salamandrele și gimnofionii). Sunt amfibieni în general de talie mică, cu corpul acoperit cu o piele glandulară subțire, vascularizată și umedă, funcționând și ca organ respirator cutanat, cu picioarele anterioare prevăzute numai cu 4
Lisamfibieni () [Corola-website/Science/334960_a_336289]
-
i sau lisamfibiile (Lissamphibia) sunt o subclasă de amfibieni ce include toți amfibienii actuali (broaștele, salamandrele și gimnofionii). Sunt amfibieni în general de talie mică, cu corpul acoperit cu o piele glandulară subțire, vascularizată și umedă, funcționând și ca organ respirator cutanat, cu picioarele anterioare prevăzute numai cu 4 degete, unul dintre ele
Lisamfibieni () [Corola-website/Science/334960_a_336289]
-
i sau lisamfibiile (Lissamphibia) sunt o subclasă de amfibieni ce include toți amfibienii actuali (broaștele, salamandrele și gimnofionii). Sunt amfibieni în general de talie mică, cu corpul acoperit cu o piele glandulară subțire, vascularizată și umedă, funcționând și ca organ respirator cutanat, cu picioarele anterioare prevăzute numai cu 4 degete, unul dintre ele fiind dispărut; cu picioarele posterioare prevăzute cu
Lisamfibieni () [Corola-website/Science/334960_a_336289]
-
Întoarcerea spre Europa începe din martie, iar în mai, stârcii roșii au ajuns la arealul lor de cuibărit. Hrană de bază a stârcului roșu sunt peștii cu o lungime de 10-20 cm. Larvele și insectele joacă însă un rol important. Amfibienii, reptilele, mamiferele mici, păsările, crustaceele și moluștele nu sunt la fel de importante pentru stârcul roșu, care mănâncă în fiecare zi aproximativ 200 g. Caută hrană în special seară și dimineața, trăind mai retras decât stârcii cenușii, până și locurile de cuibărit
Stârcul roșu () [Corola-website/Science/334963_a_336292]
-
stârci. Cand nu este hrană destulă, de exemplu în perioada de clocit, pot să-și caute hrană chiar și ziua. Nu sunt prea pretențioși la felul de mâncare, în special mâncând pești, viermi și insecte. Pot mânca însă și crustacee, amfibieni, reptile, scoici, rozătoare și alte păsări, ouă, mortăciuni, rar și plante. Stârcii își caută de fiecare dată locurile de vânătoare. În perioada de cuibărit, picioarele se fac roz și două sau trei pene lungi devin albe. În timpul curtării, masculii devin
Stârcul de noapte () [Corola-website/Science/334972_a_336301]
-
zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din "Ranunculion fluitantis" și "Callitricho-Batrachion", Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat) și Mlaștini alcaline. Fauna sitului are în componență o gamă diversificată în specii de [mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directiva C.E." 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
Eptesicus serotinus"). În arealul sitului cuibăresc mai multe specii de păsări protejate prin "Directiva Consiliului European" 79/409/ CEE (privind conservarea păsărilor sălbatice); printre care: acvila-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), cristeiul de câmp ("Crex crex") și barza albă ("Ciconias ciconia"). Reptile și amfibieni: șarpele de apă ("Natrix tessellata"), năpârcă ("Natrix natrix"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca de mlaștină ("Rana arvalis"). Situl adpostește și protejază doi pești din speciiile "Cottus gobio" (zglăvoacă
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
fauna zonei. Acesta dispune de două tipuri habitate naturale de interes comunitar: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum" și Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae"). Fauna sitului are în componență o gamă diversă de mamifere, amfibieni, pești și insecte; dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
noastră; Pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), chiscar de râu ("Eudontomyzon mariae"), precum și "Romanichthys valsanicola", o specie de pește unică în lume, cunoscută de localnici sub denumirea populară de asprete; Amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"); Nevertebrate: croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), rădașcă ("Lucanus cervus"), gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), un cărăbuș din specia "Carabus variolosus", cosașul de munte ("Isophya costata"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
și larvele lor, nevertebrate bentonice (viermi, moluște, crustacee), alge, plancton și detritus organic. În timpul verii, componenta vegetală a hranei crește. Exemplarele de dimensiuni mai mari se hrănesc de asemenea cu larvele și alevinii altor specii de pești și larvele de amfibieni. Alevinii se hrănesc cu plancton, microinvertebrate, alge și detritus organic. Specia este afectată de bolile bacteriene și virale ale peștilor. Este gazdă a unor specii de paraziți. Constituie o sursă vitală de hrană pentru mai multe specii de pești, mai
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
mellea"), crăițe ("Amanita caesarea"), păstrav de fag ("Pleurotus ostreatus"), piciorul-căprioarei ("Macrolepiota procera"), hulubițe ("Russula aurea sin aurata"), pâinișoară ("Russula alutacea"), zbârciog țuguiat ("Morchella conica"), zbârciog galben ("Morchella esculenta"). Fauna sitului este una bogată și variată în specii (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, crustacee, melci, moluște și insecte), dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
de apă ("Cinclus cinclus"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), scatiu ("Carduelis spinus"), sfrâncioc-roșiatic ("Lanius collurio"), presură galbenă ("Emberiza citrinella"), codobatură ("Motacilla alba"), fluierar-de-zăvoi ("Tringa ochropus"), huhurez-mare ("Strix uralensis"), pitulice ("Sylvia nisoria"), ciocârlan ("Galerida cristata"), ciuvică ("Glaucidium passerinum"), minuniță ("Aegolius funereus"); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"); Pești cu specii de: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), păstrăv
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
sau micro broasca, denumire tradusă literar din limba engleză (în ), este una din cele mai mici specii de amfibieni ce face parte din ordinul Anura. Specia ocupa un areal restrâns în sudul Africii, în sud-vestul regiunii Capului. Formele adulte ating în lungime circa 10-18 mm. Capul larg, botul rotunjit. Colorația în regiunea dorsală variază de la pal spre verde întunecat
Microbatrachella capensis () [Corola-website/Science/328503_a_329832]
-
păsări. Dieta lor este compusă în mare parte din rozătoare, dar s-au raportat cazuri în care șerpii boa au mâncat și șopârle mai mari și mamiferele până la dimensiunea unui ocelot. Exemplarele tinere mănâncă șoareci mici, păsări, lilieci, șopârle și amfibieni. Mărimea prăzii crește odată ce înaintează în vârstă și devin mai mari. Boa sunt prădători de pândă - așteaptă ca victimele să se apropie și apoi atacă. Cu toate acestea, desfășoară și o vânătoare activă, mai ales în regiunile în care hrana
Șarpe boa () [Corola-website/Science/329998_a_331327]
-
stânga al râului Negru) și adăpostește o comunitate importantă de anin ("Alnus glutinosa" și "Alnus incana"), care vegetează în asociere cu specii arboricole de frasin ("Fraxinus excelsior") și salcie ("Salix L."). La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni enumerați în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) și aflați pe lista roșie a IUCN; astfel: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul
Aninișurile de pe Tărlung () [Corola-website/Science/330019_a_331348]