2,414 matches
-
dintr-un articol al jurnalului "Cronică" din 29 iulie 1904... Am încercat să găsim o explicație parcurgând un drum simbolic al reconstituirii unor fragmente din viața de student a tinerilor care au pășit, mai mult sau mai putin emoționați, prin amfiteatrele Universității Libere sau pe străzile pitorești ale capitalei Belgiei în timpurile de amurg ale civilizației europene de la trecerea dintre secole și până puțin după Întâiul Război Mondial. Istoria stereotipului, ce a avut o oarecare circulație în spațiul cultural autohton, pornea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
politice și administrative, filosofie și litere, medicina ori științe sau cei care au dobândit diplome de inginer; în ce constă sprijinul oficialităților de la București pentru studenții de la Universitatea Liberă; care era viața ce o duceau tinerii plecați la studii în afara amfiteatrului etc.? Am căutat să răspundem acestor întrebări aducând în discuție o serie de documente puțin sau deloc cunoscute din Arhiva Ministerului Afacerilor Externe (Fond "Bruxelles", Problema "Cultural"), dar și o seama de date de natură statistică, pe care le-am
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
sa la Bruxelles pentru a se pregăti cu un profesor de acolo (profesorul Garsou) pentru admiterea la Facultatea de Drept. În aceleași tipuri de surse l-am descoperit și pe Florian Becescu, scriitorul, jurnalistul, studentul boem, care frecvență mai puțin amfiteatrele și bibliotecile, preferând să-și petreacă serile în fumul birturilor ori în brațele "curtezanelor"; iar banii, ce-i mai rămâneau în urmă deselor escapade nocturne, se duceau pe o altă patimă a sa, pariurile la cursele de cai. Alături de aceștia
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Prin multiplicarea unor asemenea biografii s-ar putea, așadar, completă și o istorie a practicilor instituționale legate de susținerea studenților români aflați la studii în străinătate. Dar să revenim la punctul de pornire al acestei incursiuni în viața de dincolo de amfiteatru pentru a repeta că, după părerea noastră, acest tip de istorie de fapt, de microistorie completează, diversifica și nuanțează demersul istoriei clasice: cercetând cotloane neumblate ale societăților de odinioară, incursiunea în viața de zi cu zi a studenților de la Universitatea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Continuare a căutării de traiectorii și cariere mai puțin cunoscute, atât pentru studenții amintiți în paginile acestui volum, cât și pentru cei regasiți pe listele altor universități belgiene. Dar, mai ales, continuare a explorării destinelor oamenilor mărunți, a vietii din afara amfiteatrelor... Bibliografie 1. Arhive: Archives Générales du Royaume de Belgique (AGRB), Inventaire Ț 038, Commission d'entérinement. Registre d'inscription. Droit. Grade de Candidat. Registre D, dossier 1002; Inventaire Ț 038, Commission spéciale d'entérinement instituée par la loi du 20
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Stânișoara, la 800 metri altitudine, se sapă cartofii și sfecla furajeră, se culeg legumele de pe straturi și...se bat, nucii (n.a.). (Spre nord-vest, când plouă mai tare, sau, când se topesc zăpezile iernii, din strunga albicioasă a muntelui dispus în amfiteatru, se prăvălește un șuvoi de apă care tulbură liniștea specifică spațiului monahal. Aceea este Cascada Urzicii sau a Văii Gardului, care se prăvălește de la peste 17 de metri altitudine). Pe povârnișul nordic, unde gorunul nu cutează să urce mai sus
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
exclus posibilitatea existenței unui vicus Casianus. În urma cercetărilor întreprinse în anii 1984-1985 de către Em. Alexandrescu, Al. Avram, Octavian Bounegru, C. Chiriac ș. a. a fost identificată o peșteră aflată la 2, 5 km de Cheile Dobrogei și în imediata apropiere a amfiteatrului unde Pârvan a descoperit cele două inscripții. Pe peretele din dreapta al intrării în peșteră s-au descoperit mai multe litere incizate, câteva cruciulițe, semne monogramatice și material ceramic din epoca romană târzie, datate din secolul al IV-lea d.
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
155.000 lei La capăt de drum, Marcel Petrișor, 208 pag., 88.000 lei La un ceai cu Ștefan J. Fay, Ilie Rad, 124 pag., 99.000 lei Scîntei din vatra vremii, Virginia Șerbănescu, 368 pag., 205.000 lei Memoria amfiteatrelor, Titus Raveica, 248 pag., 89.000 lei Memorii și amintiri, Ion I. Lapedatu, 320 pag., 88.000 lei LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile Editurii Institutul European ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257/284749 BACĂU Librăria
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
pe acolo. Tot în contextul modernizării, dar mai ales al "umanizării" asistenței medico-psihiatrice ser înscrie "socioterapia", adică tratamentul prin manifestări cultural-artistice, individuale sau de grup. Instituită de către profesorul Brânzei, socioterapia se desfășura săptămânal, prin ședințe de aproximativ două ore în amfiteatrul cel mare al spitalului, cu participarea, bineînțeles sub supraveghere medicală, a bolnavilor internați în toate pavilioanele spitalului. Profesorul Brânzei acorda, de asemenea, o atenție deosebită asistenței medico-psihiatrice extra-spitalicești, creând în acest scop așa numitul "Serviciu de sănătate mentală", care, ulterior
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
giuvaeruri de mare preț ieșite, ca să zic așa, din mâna noastră. Căci Europa se numește și Brâncuși, și Enescu, și Eminescu, dar și câte un Mircea Eliade, Eugen Ionescu sau Cioran și atâția alții care se numesc, înainte de asta, România..." (Amfiteatru, 1966, nr. 11). Pe scurt, poetul Libertății de a trage cu pușca a fost o voce remarcabilă. Marin Sorescu, Leonid Dimov, Emil Brumaru și alții l-au urmărit de aproape. NICHITA STĂNESCU UN GLADIATOR TANDRU Creator de prim rang, bântuit
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
n-ar fi durerea asta îngrozitoare / Aș accepta senin, mioritic, / Chiar și figura asta de schingiuit". Acest al doilea Sorescu nu poate fi izolat de celălalt. El, prăbușitul, întristatul, nu voalează totuși chipul celuilalt pe care îl regăsesc luminos în amfiteatrele Universității ieșene. Despre cei doi Sorescu scriu cu mâna tremurândă. MĂȘTILE LUI IOAN ALEXANDRU La modul cantitativ, strict măsurabil, Ioan Alexandru este titularul unui record absolut; nimeni, în literatura română, n-a scris mai multe versuri! Inițial (1960), numele său
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
statisticile românești, dar este evident că numărul absolvenților depășește cu mult posibilitățile de plasament profesional la nivel național. În privința motivației în alegerea studiilor de psihologie, apreciem ca fiind interesante considerațiile făcute de Christine Aubrée în studiul amintit anterior: „Într-un amfiteatru psycho se găsesc amestecați tineri deciși de a deveni psihologi, studenți care se destinează să treacă concursuri în doi-trei ani, visători fugind de realitatea profesională, suflete rănite căutând să iasă din suferința lor. Acești tineri bacalaureați sunt colegi cu un
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
face cu un partener anonim, ea simte nevoia unei sumare identificări inițiale. Supravegherea va fi întotdeauna o activitate securitară. În 1876, la Bayreuth, Wagner avea să stingă lumina în sala de spectacol și să așeze spectatorii, după modelul grec, „în amfiteatru”. Scena va focaliza privirea și, de acum încolo, supravegherea internă a sălii, a spectatorilor între ei nu se va mai putea exercita: toată atenția se va îndrepta spre platoul de joc, nemaiputând să se disperseze ca până atunci și nici
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
națiune(2); noi(2); omenie(2); prieteni (2); prostie(2); răutăcioasă(2); reală(2); sat(2); socializare(2); spațiu(2); străini(2); toată(2); totalitate(2); țări (2); vorbă(2); world(2); acasă; adevărată; adunătură; agitată; aglomerații; aici; albastru; alții; amfiteatru; anxietate; apă și pămînt; ascunsă; aspră; bîrfă; bogată; mai bună; carbon; călătorie; cărbuni; centru; comunitate; condiție; confuzie; continent; cosmos; crudă; culori; cultă; cunoaștere; cunoștință; cunoștințe; curiozitate; democrație; depărtare; destin; dezamăgire; dezmăț; diferență; diferit; diferită; diversă; diverse păreri; dulce; dură; dușmani
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vor fi detaliate în subcapitolele următoare. 4.3. Utilizarea managementului prin valoare în acordarea bonusurilor pentru angajații companiilor 4.3.1. Teoria costurilor de agent<footnote E.M. Dinu, C. Ciora, „Bune practici în acordarea bonusurilor din perspectiva managementului prin valoare”, Amfiteatru Economic, Vol. XIV, Nr. 31, februarie 2012, p. 199. footnote> Teoria costurilor de agent<footnote M. Jensen, W. Meckling, „Theory of the firm: Managerial behavior, agency costs and ownership structure”, Journal of Financial Economics, Vol. 3, No. 4, 1976, pp.
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
interese. Problematica ridicată constă în alegerea instrumentului de măsurare a performanței, care să nu creeze un stimulent pentru ca managerul să se îndepărteze de obiectivele stabilite<footnote E.M. Dinu, C. Ciora, „Bune practici în acordarea bonusurilor din perspectiva managementului prin valoare”, Amfiteatru Economic, Vol. XIV, Nr. 31, februarie 2012, p. 199. footnote>. Instrumentele de măsurare a performanței implică probleme legate de modul în care managementul companiei se va îndrepta spre atingerea țintei stabilite în legătură cu instrumentul utilizat, și lipsa unei viziuni globale asupra
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
000 de lei. Astfel, noua țintă EVA va fi diferită în funcție de valoarea procentajului B%, cum se poate observa și în tabelul 4.1<footnote Adaptat după E.M. Dinu, C. Ciora, „Bune practici în acordarea bonusurilor din perspectiva managementului prin valoare”, Amfiteatru Economic, Vol. XIV, Nr. 31, februarie 2012, p. 204. footnote>. La o valoarea a B% de 0%, ținta EVA rămâne neschimbată, însă la o valoare a B% de 100%, ținta crește cu diferența dintre EVA realizată în anul N și
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
A. (2010), Corporate finance courses, Webcast, http://pages. stern.nyu.edu/~adamodar/, accesat în septembrie 2010 David Sobolevschi, I. (2004), „Dificultăți în analiza ratei rentabilității financiare”, Tribuna economică, Vol. 15, Nr. 26 Dinu, E.M. (2004), „Analiza profitului, o abordare strategică”, Amfiteatru economic, Vol. 6, Nr. 16 Dinu, E.M., Ciora, C. (2012), „Bune practici în acordarea bonusurilor din perspectiva managementului prin valoare”, Amfiteatru Economic, Vol. XIV, nr. 31, februarie 2012 Dinu, E.M., Curea, S.C. (2009), „The relevance of discriminatory analysis for the
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
în analiza ratei rentabilității financiare”, Tribuna economică, Vol. 15, Nr. 26 Dinu, E.M. (2004), „Analiza profitului, o abordare strategică”, Amfiteatru economic, Vol. 6, Nr. 16 Dinu, E.M., Ciora, C. (2012), „Bune practici în acordarea bonusurilor din perspectiva managementului prin valoare”, Amfiteatru Economic, Vol. XIV, nr. 31, februarie 2012 Dinu, E.M., Curea, S.C. (2009), „The relevance of discriminatory analysis for the evolution of shares byone issuing on stock exchange market”, Economie teoretică și aplicată, Supliment Analiză economico-financiară și evaluarea proprietăților, Provocări în
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
care am învățat eu, dar și doi dintre frații mei, era o clădire frumoasă în formă de pătrat, având o fântână arteziană în curtea interioară și etaj doar în partea din față, înspre stradă. In partea opusă era laboratorul și amfiteatrul iar pe laturi se găseau sălile de clasă, biblioteca și cancelaria profesorilor. La parterul fațadei se afla biroul directorului și al secretarului liceului. In curte, în spatele liceului, se găsea sala de sport iar în spatele ei se întindea stadionul orașului, acolo
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
cimitirul din Tecuci. Au fost însă și evenimente care îmi spuneau că nu trebuie să uit de unde am plecat, că eu nu sunt ca ceilalți studenți. Unul dintre aceste evenimente s-a petrecut chiar la începutul anului II, când întrun amfiteatru a apărut un băiat blond, cu ochii albaștri, dintr- un an mai mare, care a întrebat de mine. Bineînțeles că fetele, colegele mele, au crezut că era un admirator. Miaș fi dorit și mie să fie așa mai ales că
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
antice. Templele grecești ne-au împlinit dorința de rafinament și stil. Apoi călătoria în Peloponez la Micene unde am descoperit celebra poartă a leilor. Templul de la Delphi de unde într-o zi senină am reușit să vedem toate întinderile până la mare. Amfiteatrul lui Dyonisos unde fiecare dintre noi își făcea spectacolul propriu, m-a făcut să mă gândesc că scopul acestei călătorii este de fapt să ne cunoaștem noi cei care trăim de fiecare dată legendele diferit decât alții, pentru că încercăm să
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
această provocare. Am început să mă documentez, să cunosc această dramaturgie și, mai ales, să încerc să pătrund cât mai aproape de ideile maestrului. Nu a fost ușor deoarece scena pe care trebuia să realizăm această piesa era destul de ingrată, Sala Amfiteatru a Teatrului Național din București, care acum nu mai există. Elementul, obiectul, pe care l-am simțit foarte aproape de aceasta piesa a fost cartea ca simbol și ca element vizual. În acest sens inspirându-ma din amintirea casei unor prieteni
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de care dau dovadă sensibilitatea și inteligența omului modern. Filmul Năpasta are tonalități și ritmuri de tragedie antică. Dacă n-am cita aici decît secvențele din pădure, în care are loc moartea lui Ion, afirmația tot s-ar susține: un amfiteatru natural impresionant, cu lumina zorilor prefirată printre copacii cuprinși de întuneric, monumentalitatea de stîncă a femeii care privește împietrită scena, cutremurătoarea zbatere a lui Ion și gestul lui capital, disperarea lui Dragomir care își strigă ultima speranță de salvare, totul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
UNATC "I.L. Caragiale", am descoperit acel nume pe afișul unui spectacol pe care nu-l mai pot nici astăzi desprinde de imaginea piesei din care, cu suavitate și forță deopotrivă, se inspira: Steaua fără nume. La Teatrul Național, în Sala Amfiteatru, am văzut și revăzut de câteva ori o operă atât de subtilă, încât convertea sensurile lui Sebastian într-o metaforă universală despre o aceeași lume ca în Înghițitorul de săbii, fisurată brutal între două părți, între cei ce pot visa
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]