4,386 matches
-
legături necovalente. Moleculele HLA de clasa I sunt ancorate de membrana celulară prin lanțul ? (transmembranar) (Bjorkman, 1997). Lanțul ? este format din 338 de aminoacizi și este împărțit în trei regiuni începând de la capătul amino-terminal: o regiune extramembranară hidrofilă (aminoacizii 1-281), o regiune transmembranară hidrofobă (aminoacizii 282-306) și o regiune intracitoplasmatică hidrofilă (aminoacizii 307-338) (Bjorkman și Parham, 1990). Regiunea extracelulară este la rândul ei subîmpărțită în trei domenii denumite ?1, ?2 și ?3, domenii care pot fi clivate de pe suprafața
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
I sunt ancorate de membrana celulară prin lanțul ? (transmembranar) (Bjorkman, 1997). Lanțul ? este format din 338 de aminoacizi și este împărțit în trei regiuni începând de la capătul amino-terminal: o regiune extramembranară hidrofilă (aminoacizii 1-281), o regiune transmembranară hidrofobă (aminoacizii 282-306) și o regiune intracitoplasmatică hidrofilă (aminoacizii 307-338) (Bjorkman și Parham, 1990). Regiunea extracelulară este la rândul ei subîmpărțită în trei domenii denumite ?1, ?2 și ?3, domenii care pot fi clivate de pe suprafața celulară cu ajutorul papainei. Fiecare din cele
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
lanțul ? (transmembranar) (Bjorkman, 1997). Lanțul ? este format din 338 de aminoacizi și este împărțit în trei regiuni începând de la capătul amino-terminal: o regiune extramembranară hidrofilă (aminoacizii 1-281), o regiune transmembranară hidrofobă (aminoacizii 282-306) și o regiune intracitoplasmatică hidrofilă (aminoacizii 307-338) (Bjorkman și Parham, 1990). Regiunea extracelulară este la rândul ei subîmpărțită în trei domenii denumite ?1, ?2 și ?3, domenii care pot fi clivate de pe suprafața celulară cu ajutorul papainei. Fiecare din cele trei domenii extracelulare conține aproximativ 90 de
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
307-338) (Bjorkman și Parham, 1990). Regiunea extracelulară este la rândul ei subîmpărțită în trei domenii denumite ?1, ?2 și ?3, domenii care pot fi clivate de pe suprafața celulară cu ajutorul papainei. Fiecare din cele trei domenii extracelulare conține aproximativ 90 de aminoacizi. Domeniile ?1 și ?2 conțin mai multe punți disulfidice și participă la formarea regiunii de legare a antigenelor la molecula HLA de clasa I. Domeniul ?3 se continuă cu domeniul transmembranar și are o structură asemănătoare cu cea a regiunii
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
antigenelor are dimensiuni de aproximativ 3 × 1,2 nm, ea fiind mai largă în cazul moleculelor HLA-C. Regiunea transmembranară constă din aproximativ 25 de reziduuri aminoacidice hidrofobe, cu o structură ?-helicoidală. În sfârșit, regiunea intracitoplasmatică hidrofilă cuprinde aproximativ 30 de aminoacizi, cu multe reziduuri de serină care pot fi fosforilate de către o protein-kinază dependentă de AMPc (Pober et al., 1978). Se presupune că fosforilarea ar avea rolul de a transmite semnale intracelulare în urma activării moleculelor prin interacțiunea cu limfocitele T. Lanțul
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
regiunea HLA. Atât lanțul ?, cât și ? sunt transmembranare și sunt formate din trei regiuni (o regiune extracelulară, una transmembranară și una intracitoplasmatică) (Klein, 1986). Regiunile extracelulare sunt la rândul lor împărțite în două domenii, fiecare conținând aproximativ 90 aminoacizi, notate ?1, ?2 (codificate de locusurile DRA, DQA și DPA) și respectiv ?1, ?2 (codificate de locusurile DRB, DQB și DPB). Domeniile ?2 și ?2, asemănător domeniilor ?3 și β2m ale moleculelor de clasa I, prezintă unele similitudini structurale cu
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
?2 (codificate de locusurile DRB, DQB și DPB). Domeniile ?2 și ?2, asemănător domeniilor ?3 și β2m ale moleculelor de clasa I, prezintă unele similitudini structurale cu domeniile constante ale imunoglobulinelor și amândouă prezintă punți disulfidice cuprinzând aproximativ 56 de aminoacizi. Domeniile ?1 și ?1 participă împreună la formarea pungii de legare a antigenului la molecula HLA clasa a II-a (Bjorkman, 1997). Domeniul ?1 prezintă, spre deosebire de domeniul ?1, o punte disulfidică între pozițiile 15 și 79 care creează o buclă
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
și ?1 participă împreună la formarea pungii de legare a antigenului la molecula HLA clasa a II-a (Bjorkman, 1997). Domeniul ?1 prezintă, spre deosebire de domeniul ?1, o punte disulfidică între pozițiile 15 și 79 care creează o buclă de 64 aminoacizi (Kappes și Strominger, 1988). Deși aparent domeniile ?1 și ?1 ale moleculelor de clasa a II-a prezintă puține similitudini cu domeniile ?1 și ?2 ale moleculelor de clasa I, prezența unor reziduuri aminoacidice similare în pozițiile cheie de la nivelul
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
putând ieși în afară la ambele capete ale „șanțului” de legare al antigenului (Nepom și Taurog, 2005). Regiunile transmembranare ale lanțurilor ? și β conțin reziduuri aminoacidice hidrofobe și formează structuri ?-helicoidale strâns împachetate împreună. Regiunile intracitoplasmatice conțin aproximativ 15 aminoacizi fiecare și sunt în general mult mai scurte decât cele ale moleculelor de clasa I. Genele care codifică lanțurile ? și β ale moleculelor de clasa a II-a de pe cromozomul 6 sunt reprezentate de HLA DM, DO, DP, DQ
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
Astfel, peptidele eliberate din proteozomi sunt preluate de moleculele TAP de pe fața citoplasmatică a membranei RE și transferate către fața luminală a acesteia (Klein și Sato, 2000). La acest nivel ele sunt scindate în fragmente și mai scurte (10-20 de aminoacizi) de către o peptidază proprie RE ce a primit numele de ERAAP (ER Aminopeptidase associated with Antigen Processing) (Nepom și Taurog, 2005). În acest moment, peptidele care au o secvență aminoacidică complementară potrivită vor fi „încărcate” la nivelul pungii de legare
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
aduse în apropierea complexului TAP-antigen de către proteine tapasin. Datorită structurii spațiale (pungă de legare a antigenului închisă la un capăt), moleculele de clasa I pot încărca peptide destul de scurte, de regulă de 7-15 reziduuri aminoacidice. Unele din lanțurile laterale ale aminoacizilor din structura antigenului pătrund în mici cavități din podeaua pungii de legare, cavități care au primit numerele de „buzunare” (Madden, 1995). Tipic, moleculele HLA de clasa I prezintă 6 astfel de buzunare, notate de la A la F. Două sau trei
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
unei anumite alele HLA-A, -B sau -C) poate lega un număr foarte mare de peptide, uneori de ordinul miilor (Hunt et al., 1992). Aceste peptide pot fi destul de diferite ca secvență aminoacidică, dar au obligatoriu în comun 2-3 reziduuri (aminoacizi de ancorare) care se potrivesc în buzunarele „ancore”. Peptide extracelulare/HLA clasa a II-a Proteinele extracelulare degradate/îmbătrânite sau străine urmează o cale diferită de prelucrare. Celule specializate pot prelua aceste proteine în mici pungi care se invaginează de la
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
veziculele de endocitoză (fagocitoză) fuzionează cu unii lizozomi (ce dispun de un bogat echipament enzimatic proteolitic) spre a forma structuri specializate denumite endozomi. În interiorul acestora, proteinele ingerate sunt scindate până la polipeptide scurte, iar în unele cazuri chiar până la nivel de aminoacizi. După cum am arătat, la nivelul RE, se formează molecule HLA clasa a II-a, cuplate cu lanțul invariabil Ii, care blochează temporar încărcarea de peptide antigenice la nivelul pungii de legare. Aceste complexe HLA/Ii sunt apoi înglobate în vezicule
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
reziduuri aminoacidice din regiunea din mijlocul peptidului putând interacționa propriu-zis cu punga de legare a antigenului (Carven et al., 2004). Asemănător cu moleculele de clasa I, punga de legare a antigenului prezintă mai multe „buzunare” care fixează catenele laterale ale aminoacizilor din peptidul legat. Tipic există 4-6 astfel de buzunare care realizează legături de hidrogen cu aminoacizii de ancorare ai peptidului antigenic, interacțiunea dintre aceștia realizând specificitatea și stabilitatea complexului peptid/HLA (Jardetzky et al., 1996). În ansamblu, după legare, circa
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
Carven et al., 2004). Asemănător cu moleculele de clasa I, punga de legare a antigenului prezintă mai multe „buzunare” care fixează catenele laterale ale aminoacizilor din peptidul legat. Tipic există 4-6 astfel de buzunare care realizează legături de hidrogen cu aminoacizii de ancorare ai peptidului antigenic, interacțiunea dintre aceștia realizând specificitatea și stabilitatea complexului peptid/HLA (Jardetzky et al., 1996). În ansamblu, după legare, circa 70% din suprafața peptidului legat se află în centrul pungii de legare, restul de 30-35% fiind
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
receptorii TCR, în timp ce lanțurile ? și ?, respective ? și ? formează propriu-zis porțiunea de legare a antigenelor (Haynes și Fauci, 2005). Lanțurile ?, ?, ? și ? ale moleculei TCR prezintă similitudini din punct de vedere al secvenței de aminoacizi și a structurii spațiale cu imunoglobulinele. Moleculele TCR fac parte (alături de HLA, CD3, CD4, CD8) din marea superfamilie a imunoglobulinelor. În mod particular, genele care codifică lanțurile TCR sunt formate din mai multe segmente care prezintă un mare grad de
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
precum și a altor bacterii cu dezvoltare intracelulară (Haynes și Fauci, 2005). Legarea TCR - antigen și activarea limfocitului T Receptorii limfocitelor T nu pot lega direct antigene proteice sau polizaharidice integrale. Ele pot interacționa doar cu scurte fragmente polipeptidice (aproximativ 9-13 aminoacizi), care sunt furnizate tocmai de către moleculele HLA de clasa I și/sau a II-a. Receptorii TCR?? ai limfocitelor T CD4+ (T helper) vor lega antigenele prezentate de către moleculele HLA de clasa a II-a. După cum am arătat, lanțurile ?
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
II-a. După cum am arătat, lanțurile ? și β sunt formate fiecare dintr-un domeniu variabil V (distal, de legare a antigenului) și un domeniu constant C (juxtamembranar). La nivelul domeniului variabil V, cea mai mare variabilitate în ceea ce privește secvența de aminoacizi se regăsește la nivelul a trei segmente, codificate CDR1, CDR2, și CDR3. Structura spațială a moleculei TCR indică că cele trei segmente formează bucle care se „întind” ca niște degete pentru a „apuca” complexul HLA-antigen. Pe lângă legarea propriu-zisă a peptidului
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
de la nivelul segmentelor CDR1 și CDR2 de la nivelul lanțului ? (Klein și Sato, 2000). Abilitatea moleculelor TCR de a diferenția moleculele HLA de clasa I de cele de clasa a II-a este atât de mare încât substituția unui singur aminoacid în poziții cheie de la nivelul segmentelor CDR1? și CDR2? poate schimba specificitatea receptorului de la una la cealaltă clasă HLA (Sim et al., 1996). Limfocitele T ale căror molecule TCR interacționează cu complexul peptid-HLA de clasa I (interacțiune care implică și
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
calciu În exces. b) congenitali - hiperfosfaturia congenitală este o afecțiune În care excreția renală a fosfatului este neconcordantă cu fosfatemia. E. Cistinuria Este o afecțiune cu transmitere autosomal recesivă, În care s-a constatat existența unui deficit de transport a aminoacizilor: cistina, ornitina, lizina și arginina, În tubii renali și În tractul intestinal. În cadrul acestei afecțiuni (din fericire rară) cistina, care este cel mai puțin solubil aminoacid, este excretată În exces În urină (nemaifiind absorbită În tubul contort proximal). Spun În
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
transmitere autosomal recesivă, În care s-a constatat existența unui deficit de transport a aminoacizilor: cistina, ornitina, lizina și arginina, În tubii renali și În tractul intestinal. În cadrul acestei afecțiuni (din fericire rară) cistina, care este cel mai puțin solubil aminoacid, este excretată În exces În urină (nemaifiind absorbită În tubul contort proximal). Spun În exces pentru că se consideră că, un adult normal, poate excreta 19mg cistină pentru fiecare gram de creatinină În 24 de ore. În cistinuria homozigotă se ajunge
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
carne va duce la scăderea pH-ului urinar ce face acidul uric mai puțin solubil. Pe de altă parte același aport crescut va inhiba formarea citratului În rinichi, scăzând dramatic unul din inhibitorii apariției oxalatului de calciu. - Glicina, unul din aminoacizii prezenți În toate proteinele este metabolizat până la oxalat. Metionina, un alt aminoacid, duce la creșterea eliminărilor de calciu În urină. Deci o dietă crescută În carne va provoca hipercalciurie, chiar dacă aportul de calciu În dietă rămâne constant. Mulți pacienți când
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
mai puțin solubil. Pe de altă parte același aport crescut va inhiba formarea citratului În rinichi, scăzând dramatic unul din inhibitorii apariției oxalatului de calciu. - Glicina, unul din aminoacizii prezenți În toate proteinele este metabolizat până la oxalat. Metionina, un alt aminoacid, duce la creșterea eliminărilor de calciu În urină. Deci o dietă crescută În carne va provoca hipercalciurie, chiar dacă aportul de calciu În dietă rămâne constant. Mulți pacienți când Întreabă despre regim sunt surprinși să afle că la capitolul “carne” intră
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
recomandările pentru consumul de lichide sunt perfect superpozabile cu cele pentru litiaza urică. b) Regimul alimentar Ținând cont de specificul apariției acestui tip de litiază (cistina se formează În cursul metabolismului methioninei), o dietă cu un conținut scăzut al acestui aminoacid ar fi indicată. Din nefericire, acest regim afectează serios ceea ce generic numim calitatea vieții. Specialiștii recomandă un regim mixt, echilibrat, cu conținut scăzut de proteine (maxim 0,8g proteine/Kgc/zi!). În concluzie alimentele bogate În proteine (carne, pește, preparate
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
animale), precum și tehnologii genetice cu rol de suport pentru cercetările aplicative viitoare din mai multe ramuri, sectoare sau activități; - studii și cercetări privind izolarea din diverse biotipuri, caracterizarea și ameliorarea în scop bioproductiv a unor microorganisme producătoare de antibiotice, enzime, aminoacizi, alcooli, vitamine, pesticide, fixatoare de azot, hormoni și alte substanțe biologic active; - cercetări pentru elaborarea de tehnologii de condiționare a medicamentelor în stare solidă (comprimate, drajeuri, capsule, supozitoare, granule), lichidă (soluții buvabile, injectabile, colire, siropuri, soluții de uz extern), unguente
HOTĂRÎRE Nr. 1.314 din 25 noiembrie 1996 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Chimico-Farmaceutica - ICCF Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116429_a_117758]