2,089 matches
-
dependența lor comună, și tocmai prin această dependență sunt creați indivizii egali în mod formal care pot intra în relația comercială. În spațiul comercial, oamenii întrețin o relație directă cu suveranul și sunt disociați de apartenențele lor generate de medierea ancestrală, de ordinele ierarhice care se constituie în jurul acestei medieri. De aceea există interdicția pentru nobili sau rudele regelui de a ridica prețul fixat dinainte între negustor și o biată văduvă. Sau iarăși, în cadrul unei cuceriri, greutățile, măsurile, moneda sunt prezentate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
înseamnă a accepta supunerea acestora, a le refuza înseamnă război. Această structură a relației comerciale se înscrie în mișcarea de restructurare generală, iar această dependență față de suveran este cadrul hegemonic în care sunt redefinite legăturile și ierarhiile fondate pe medierea ancestrală. Text apărut în L'Homme et la société, 109, 1993, sub titlul "Anthropologie et entreprise". 49 Autrement, nr. 100, 1988. 50 R. Sainsaulieu (ed.), L'Entreprise, une affaire de société, Presses de la fondation nationale des sciences politiques, Paris, 1990. 51
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
una dintre povestirile din Hanu Ancuței, Județ al sărmanilor, au vedenii în compania babelor descântătoare și a solomonarilor care alungă grindina în Crâșma lui moș Precu, știu povești frumoase cu rădăcini în fabulosul popular, cunosc sensul tăcerilor și al simbolurilor ancestrale, sunt atrași de feeric sau miraculos. Magia apare și în romanul istoric Frații Jderi unde un călugăr traduce limbajul păsărilor, vietățile conversează, sacrul se întâlnește cu profanul. Pământenii, confruntați cu simboluri fantastice (izvorul alb, bourul alb, sihastrul), le primesc de parcă
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Viața s-a născut din apă și în apă. Când s-a aflat pe uscat, fiecare formă de viață a venit cu încărcătura sa hidrică (sevă, ser, sânge). Aflate pe Pământ, organismele vii luptă împotriva deshidratării. Această luptă reprezintă dramatica, ancestrala dependență de lichidul de care nu se poate lipsi nici o celulă vie. Omenirea s-a suprapus circulației apei. Marile civilizații s-au născut din apă și au asigurat măreția prin stăpânirea apei, prin buna sa administrare. Construirea canalelor, barajelor, a
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
a tăgădui existența românilor pe aceste locuri în perioada pentru care lipsesc documentele scrise, sau pentru că informațiile sunt puține și sărace, ar echivala cu negarea însăși a formei de organizare incipientă socială, „obștea teritorială, satul ca realitate imemorială și entitate ancestrală”. Observăm că se poate constata în satele noastre vechi, chiar și la o sumară cercetare și analiză a structurilor teritoriale, din punct de vedere economic și social-politic, modul în care s-au integrat anumitor cerințe și reguli îndelung aplicate, și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
reieșind o diferență de 5 unități între cele două unitți de măsură. Asemenea situații se găsesc în numeroase documente, dar exemplele date sunt suficiente pentru înțelegerea fenomenului discutat. Structuri teritoriale străvechi. Insorărirea Hotărniciile, ce includ informații documentare ce atestă preocupări ancestrale de stabilire și măsurare a proprietății funciare, oferă multe și variate posibilități de studiu și cunoaștere a istoriei locale. La efectuarea lor participa, până destul de târziu, o întreagă masă de oameni de diferite categorii și segmente sociale, numărul mare al
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
documente numeroase au o vechime mai mare și au jucat un rol mai important în istorie ? Noi credem că nu. Comparația dintre ele nu ne arată decât că vechile comunități devălmașe, prin însăși natura lor de întemeiere și de ființare ancestrală, n-au avut nevoie de acte scrise, deoarece acest lucru nu intrase încă în practica vremii respective și că satele cu documentație mai bogată atestă realități târzii, întemeierea lor pe locuri domnești, printre hotare vechi, implicând și impunând elaborarea actelor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dat, stăpânire boierească. Prin urmare, se înțelege că dintr-o inițială obște +familială, devenită sătească, compactă cândva pe o singură vatră și în cadrul aceluiași hotar, se desprind mici grupuri care își crează vetre noi, păstrându-se însă juridic în hotarul ancestral comun ca o singură obște teritorială, cu vechile ei structuri social-economice. Între timp, unele dintre comunitățile separate intră într-un ritm mai rapid de disoluție a devălmășiei, de stratificare social-politică și economică, statul având un rol principal în procesul de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cronicar moldovean Miron Costin, participase cândva la o lucrare de hotărnicie în calitate de reprezentat al statului. Iar cei chemați să-și dea girul și să garanteze exactitatea hotarelor sunt Umbrăreștii, oameni ai locurilor din vechime, cei ce dețin știința delimitărilor teritoriale ancestrale de la înaintașii lor. Se ilustrează cum nu se poate mai bine și mai clar trăsătura devălmașă ce caracteriza comunitatea din moment ce, în timpul când Costin postelnicul înfăptuia hotărnicirea, cel mai târziu în 1631, ultimul an în care numitul mare boier apare cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
seama că obștea Vrancei este destul de aproape de întinsa obște umbrăreșteană, nu e greu de găsit explicația cum de această formă de organizare devălmașă a avut o rezistență și o durată atât de mare în comparație cu obștile sătești rupte succesiv din cea ancestrală. Ne referim la satele Boziești, Tămășeni și Torcești, devenite stăpâniri individuale, ca și alte sate din apropiere, precum Durăștii, Trohăneștii, Blăjerii, părți din Bucești și din Liești. Au apărut mai devreme, în aceste sate, vârfuri social-economice cu slujbe și interese
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din 1634 - din care un Melinte și un Trif, acesta fiind „fiul lui Ionașco Căuia” (numele acesta, Căuia, bănuim că stă la baza prolificului neam al Căuleștilor, răspândit pe toate vetrele vechi umbrăreștene) - surprinde perioada de desăvârșire a fărâmițării obștii ancestrale, prin daniile și vânzările făcute unor slujbași de stat, cum a fost Ștefan căpitanul, în cazul din 1634, Mitre Apostol și Vasile Costache și altele, care vor urma la puțin timp. În documentul din 29 iunie 1697, prin care se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai arătat, a făcut întotdeauna în istorie corp comun unitar, ca teritoriu și comunitate umană, cu Umbrăreștii, ceea ce se constată prin durata relațiilor dintre locuitorii obștii umbrăreștene de-a lungul timpului, din care și Torceștii au făcut parte în vremurile ancestrale ale existenței ei. Astfel încât, în 1906, se produce o reîntoarcere la vechiul trup strămoșesc, din care locuitorii tuturor satele umbrăreștene își trag obârșia. Iar dovada plauzibilă o avem în sursele documentare comune, în structura teritorială unitară și, mai ales, în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
câți stânjeni om avea”. După cum ușor se poate constata, este un procedeu de a face negoț pe principiile obștii devălmașe. Dar, pentru că mulți dintre locuitori nu fuseseră întrebați, consultați, în prealabil, ceea ce echivala cu o scoatere a lor din drepturile ancestrale, contractul a fost contestat în justiție de ei, cei mulți, și nu va putea fi aplicat. Valoarea sa rămâne însă de natură istorică, pentru că ne furnizează informații asupra modului de comercializare a unor produse în cadrul obștii sătești umbrăreștene, în ultima
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vecini, ci, pur și simplu, se îndatorau să dea a zecea = dijma și să efectueze stăpânului anumite munci gratuite, datorându-i și ascultarea corespunzătoare în tot ce-i va învăța, adică le va cere sau porunci, dar tot după reguli ancestrale adaptate pe parcursul timpului intereselor celor puternici. Deosebirea ce exista între țăranii cu statut de vecini și țăranii dijmași din satele dependente o găsim definită clar în Anaforaoa Divanului Domnesc din 1775 în care citim: „în vremea trecută a fericițiilor și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lungul moșiei, notându-se pe latura dinspre nord în două locuri ce se continuă „hotarul Bozieșților a Elencăi Manu”, iar cu litere mai mari și o singură dată citim „Hotaru Moșii Umbrărești”, confirmându-se aserțiunea noastră privind desprinderea Bozieștilor din ancestrala obște umbrăreșteană. Pe moșia Torcești au fost împroprietărite 114 familii și un preot cu numele Ioan Lupu, loc ce va rămâne parohiei. Iată cum arată situația statistică pe cunoscutele categorii de clăcași: -fruntași cu 5 fălcii și 40 prăjini = 25
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
între beneficiile pe care centralizarea le-a adus în trecut Franței și a răului potențial pe care ar putea să îl provoace menținerea ei în noul context. În numele dreptului la diferență și la diversitate și, fără a aduce atingere iacobinismului ancestral, o evoluție a sistemului de guvernare era apreciată ca fiind vitală pentru o administrare eficientă a țării. Cât privește România anului de grație 2008, în ciuda mai multor runde ale alegerilor naționale și locale desfășurate până în prezent și a noului statut
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
atingă profunzimea lucrurilor, să descifreze esența existenței, elemente ale cunoașterii până nu demult destinate doar cugetării masculine. Se resimte puternic o nevoie de egalitate, de democratizare a relațiilor ce erau puse mai mult sub semnul dihotomiei, al unui antagonism structural, ancestral. Femeia dorește a fi „cu forțe și însușiri egale”109, revendică virtutea ca unic criteriu de diferențiere între oameni: „Numai virtuțile au fost acelea care i-au deosebit pe oameni încă de la început, căci de născut ei toți se nasc
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
presus de orice. Prologul descriptiv al Povestirilor din Canterbury constituie un „lux al narațiunii” (Roland Barthes), pe care însă autorul și-l permite din dorința de a ne face familiari cu lumea fictivă, dar păstreză și ceva dintr-un ritual ancestral al povestirii, care necesită o minimă prezentare, o captare a atenției, o pregătire pentru cele ce vor urma. Descriptivul este universal prezent, ca și narativul. „Nimeni nu a privit oamenii așa cum a făcut-o Chaucer; ochiul său a surprins totul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nimfelor Dianei nu li s-a mai permis să hoinărească prin păduri. Una dintre primele măsuri ale lui Atalante a fost să izgonească nimfele sau să le determine să se căsătorască, provocând astfel tensiune în societatea obișnuită cu anumite cutume ancestrale, la care nu putea renunța ușor. Cât despre nefericiții protagoniști, este greu să hotărâm dacă s-au purtat bine sau rău, nu putem întrevedea nici intenția autorului, fie de a-i înfățișa ca pedepsiți pe drept cuvânt pentru acțiunile lor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
scop, oamenii consumau usturoi în ajunul acestei sărbători și în ziua respectivă. OBICEIURI DE IARNĂ Plugușorul Schimbarea anului și, odată cu aceasta, reînnoirea timpului, erau prilejuri de bucurie, de petrecere și de tot felul de nebunii. Coborâte parcă dintr-o lume ancestrală și având vechime tot atât de mare ca și locuitorii acestor meleaguri, obiceiurile de iarnă din Oncești au un profund specific moldovenesc. Majoritatea dintre acestea sunt comune pentru satele din jur: Plugușorul, Banda lui Jianu, Capra, Ursul, Calul, Semănatul. Plugul cel mare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
atingă profunzimea lucrurilor, să descifreze esența existenței, elemente ale cunoașterii până nu demult destinate doar cugetării masculine. Se resimte puternic o nevoie de egalitate, de democratizare a relațiilor ce erau puse mai mult sub semnul dihotomiei, al unui antagonism structural, ancestral. Femeia dorește a fi „cu forțe și însușiri egale”109, revendică virtutea ca unic criteriu de diferențiere între oameni: „Numai virtuțile au fost acelea care i-au deosebit pe oameni încă de la început, căci de născut ei toți se nasc
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
presus de orice. Prologul descriptiv al Povestirilor din Canterbury constituie un „lux al narațiunii” (Roland Barthes), pe care însă autorul și-l permite din dorința de a ne face familiari cu lumea fictivă, dar păstreză și ceva dintr-un ritual ancestral al povestirii, care necesită o minimă prezentare, o captare a atenției, o pregătire pentru cele ce vor urma. Descriptivul este universal prezent, ca și narativul. „Nimeni nu a privit oamenii așa cum a făcut-o Chaucer; ochiul său a surprins totul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nimfelor Dianei nu li s-a mai permis să hoinărească prin păduri. Una dintre primele măsuri ale lui Atalante a fost să izgonească nimfele sau să le determine să se căsătorască, provocând astfel tensiune în societatea obișnuită cu anumite cutume ancestrale, la care nu putea renunța ușor. Cât despre nefericiții protagoniști, este greu să hotărâm dacă s-au purtat bine sau rău, nu putem întrevedea nici intenția autorului, fie de a-i înfățișa ca pedepsiți pe drept cuvânt pentru acțiunile lor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de strămoșii noștri pe pereții acestor caverne. Picturile din acea epocă înfățișau bărbați sau femei? Cum putem afla? Ați ghicit: grație studiului raportului dintre degetele acestor mâini. Practic, datorită lui, cercetătorii au reușit să determine sexul pictorilor... Studiind urmele mâinilor ancestrale de pe pereții unei grote din Borneo (Masri II), un etno-arheolog și un specialist în preistorie au remarcat că, din cele 34 de urme de mână identificabile, aproape jumătate aparțineau unor bărbați, iar cealaltă jumătate unor femei (Noury și Chazine, 2006
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
locul lor; etc.). Rezultatele au demonstrat că la toate probele fetele au surclasat băieții, indiferent de vârstă..., cu alte cuvinte, ele rezistă tentațiilor mai ușor decât băieții. Acest experiment arată că este vorba de o trăsătură ereditară și presiunile selective ancestrale au fost mai puternice la femei decât la bărbați în privința controlului dorințelor. Femeile pot de asemenea mai ușor să controleze anumite expresii ale emoției. În cercetările în care oamenii sunt invitați să aibă o mimică pozitivă după o experiență negativă
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]