2,942 matches
-
între realitate și ficțiune granița a devenit din ce în ce mai transparentă. Cazurile prezentate sunt expresia unei profunde neliniști în ceea ce privește mijloacele și modelele educaționale ale copiilor în societatea românească. Lipsa de angajare a părinților, ineficiența demersului educatorilor și constrângerile unei societăți ce promovează angoasa, anxietatea, înstrăinarea, pierderea de sens în ceea ce privește dezvoltarea umană, sunt motive, factori care împiedică dezvoltarea armonioasă a copilului. Chipul și viitorul copilului intră uneori în matricile deformatoare ale televiziunii și Internetului, făcând din acesta, potrivit expresiei lui J. Baudrillard, un masin
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
permite cezura salvatoare, permite acea întoarcere care modifică perspectiva, permite instantaneul sau lungul răgaz al deturului reinterpretator. Ciclicitatea și repetiția, recăderea în vechi, sunt atributele lipsei de conștiință. Noutatea nu se instaurează prin vizita "das Nichts"-ului heideggerian sub înfățișarea angoasei existențiale, ci în lumina inovatoare a unei strângeri la sine, a unei repreluări atotcuprinzătoare care privește către ego cu o înțelepciune aptă de a-l îngloba și depăși. Însuși actul întoarcerii către sine presupune și se face în numele unui mai
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
reflexivă. Astfel, comportându-se ca un întreg, egoul îmbracă temporar haina unei staze premergătoare și se lasă observat, înglobat și depășit pentru a se regăsi pe sine transfigurat la finalul unui proces care nu are nimic de a face cu angoasa de tip heideggerian (adică cu vizita înrâuritoare a nimicului aducător de întregiri de perspectivă). În conformitate cu expresia cea mai înaltă a conștiinței obiectelor lumii (cea care oferă o viziune filosofică a purității teoretice), gânditorul din Freiburg a conceput metafizica a fi
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
compunerea societății, în opoziția dintre așteptările stimulative și factorii inhibitori între care evolua psihicul individual 22. Alți autori au fost ceva mai dispuși să valorifice observațiile psihologice în relație cu filosofia socială și politică, de pildă Erich Fromm, care interpreta angoasa modernă în coordonatele alienării capitaliste și care avansa, în replică, o teorie asupra eului regăsit prin raportarea spontană a omului față de lume23. Indiferent însă de preferințele doctrinare personale, psihanaliza culturală a relegitimat posibilitatea acțiunii eului că libertate creatoare, sau altfel
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
teorii, apariția autismului este determinată de atitudinea neadecvată a părinților. Bettelheim în 1950, consideră originea autismului ca fiind însușită în exclusivitate și în acest sens el vorbește de „mama rea” care induce la copil stare de refulare psihică, provocând o angoasă profundă vis-a-vis de lumea exterioară percepută ca amenințătoare. În aceste cazuri cura psihanalitică și separarea de părinți sunt preconizate. Mijloacele de studiu neuropsihologic au lipsit la acea vreme, ceea ce a determinat ca o parte din ipoteze biologice elaborate să fie
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
la unii copii. De asemeni, unii autori subliniază disfuncționalitatea psihologică și relațională și preferă să vorbească despre tulburări majore de organizare a personalității ce afectează în același timp construirea identității subiectului și raporturile sale cu realitatea exterioară. Pentru ei, problema angoasei și a mecanismelor de apărare este centrală. După anii 1990 cercetarea medicală face progrese. Câteva tulburări fiziologice sunt puse sub semnul întrebării. Dar pentru moment, este încă dificil de a discerne care sunt cauzele dezordinii psihologice sau dacă nu este
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
și să respecte drepturile autiștilor. Aceasta constituind o legislație potrivită, în care se stipulează dreptul de a duce o viață independentă, participarea pe cât posibil la deciziile referitoare la viitor, posibilitatea de a beneficia de educație, asistență și asigurarea protecției împotriva angoasei, amenințărilor sau tratamentelor abuzive. Mai este încă promovată modalitatea de a invoca conflictele ideologice existente între cercetarea medicală, psihanalitică, educațională și întâietatea dată degajării factorilor organici când nu există tratament pentru autism. Abordările psihiatrice sunt adesea în opoziție cu cele
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
la pocăință și resemnare. Oameni ai evidenței, plămădiți cîteodată numai din senzații, uităm de prea multe ori ceea ce nu se vede. Și astfel, de frică, ignorăm esența și preferăm aparența, dar ne comportăm așa și dintr-o nerăbdare a detaliului. Angoasa ne transformă uneori în ființe bidimensionale, în oameni ai suprafețelor. De aceea nu ne strică o cură de luciditate, de înțelepciune un tratament eficace, o formă aproape postmodernă de magie a sufletului și a minții. Românitudinea în marginile adevărului Ne
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
care este obligat individul uman asaltat de lumea exterioară, de ființele și lucrurile ce îl înconjoară. Din această grijă esențială se nasc celelalte trăiri pe care le-a analizat Heidegger în Prolegomena zür Geschichte des Zeibegriffs și Sein und Zeit: „angoasa” (die Angst), „frica” (die Furcht), „starea de a fi azvârlit”/„starea de a fi aruncat” (die Geworfenheit)118 ș.a. Pedagogia fenomenologică este expresia generală a „grijii” (die Sorge; the thoughtfulness) omenești, a neliniștii interogatoare și a căutării înfrigurate a sensurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
aberații. Prima tentație căreia i-am putea ceda acum ar fi aceea că toate ipotezele din Meditația I-a, dar îndeosebi ultimele două, apropie cartesianismul de filosofia contemporană, de filosofia abisului, în care combinații de genul: tristețe-tragic; angoasă-frică sunt frecvente. Angoasa este frica fără obiect, nudă, iar tragicul e tristețe în sine. Doar ele fac posibilă străpungerea imediatului și intrarea în transcendență. La aceste stări se ajunge raționînd dar, odată atinse, raționarea încetează și ele se transformă în trăire afectivă, una
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Pascal respinge orice axiomă rigidă în timp ce va pune bazele unei cunoașteri certe a absolutului si își propune să arate relativitatea întregii științe. Rațiunea este incompetentă, ea face abstracție de existența umană. Niciodată un calcul nu va putea pune capăt unei angoase. A dovedi existența lui Dumnezeu, nu înseamnă a te dedica unei operații zadarnice ce nu ține cont de preocupările vitale ale conștiinței? Rațiunea nu sesizează exigențele existenței. Descartes se minunează de simplitatea principiilor în fața cărora gîndește că poate dobîndi o
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Situația pare foarte similară cu pașii făcuți de artă pe filiera impresionism, cubism, futurism, dadaism. Dacă în arta abstract - compozițională acest drum este cel al desfigurării (așa cum crede C. Greenberg 38), în filiera figurativă acest drum este cel al laicizării. Angoasele moderne ale existențialismului ateu vor exploda mai târziu prin Dostoievski și apoi prin Sartre, Camus, Cioran însă predispoziția pentru aces‑ tea se simte în baroc și în rococo. 5.2. Contemplația Contemplația este sesizarea invizibilului prin care accedem noetic în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
ar putea să-i iubească vreodată, după cum nu au încredere nici în ei înșiși că ar putea iubi cu adevărat o femeie. Știu destule pentru a-și da seama că oricare ar fi partenera, ei ar avea aceleași speranțe, aceleași angoase, ar "inventa aceleași romane", ar pronunța aceleași cuvinte. Sentimentul propriei instabilități sporește cu cît femeia, de care s-ar vrea iubiți, nu-i iubește. De ce ar fi făcut hazardul, de vreme ce femeia apare ca un accident plasat în fața izbucnirii dorinței lor
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
1977, pp. 407-467. Panksepp, J., „Les circuits des émotions”, Les Emotions, Science et Vie, nr. 168, ediție specială, 1989, pp. 58-67. 84. Ce ne înspăimântă și ce ne face să plângem? Neurobiologia și chimia emoțiilor... Sistemul de comandă al fricii (angoasă, anxietate etc.) poate fi declanșat în egală măsură de stimulări intracerebrale, dând naștere, de exemplu, fricii de șoarece în cazul pisicii. Se pare că incitatorii naturali sunt durerea și amenințarea distrugerii. Reacțiile declanșate sunt fie fuga (atunci când aceasta e posibilă
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
pare să se datoreze selecției naturale: un animal care nu e fricos are toate șansele să fie vânat și să nu aibă posibilitatea să-și transmită genele. Fără îndoială că, din acest motiv, frica (sau forma sa cronică la om, angoasa, anxietatea) este un sistem foarte puternic, generând numeroase tulburări comportamentale sau mentale; în opinia psihologilor clinicieni, independent de orice școală sau teorie, angoasa pare să fie numitorul comun al bolilor mentale. În fine, al patrulea circuit este sistemul depresiei (al
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
să-și transmită genele. Fără îndoială că, din acest motiv, frica (sau forma sa cronică la om, angoasa, anxietatea) este un sistem foarte puternic, generând numeroase tulburări comportamentale sau mentale; în opinia psihologilor clinicieni, independent de orice școală sau teorie, angoasa pare să fie numitorul comun al bolilor mentale. În fine, al patrulea circuit este sistemul depresiei (al tristeței), care poate fi observat mai ales la maimuță și la om. Bunul mers al acestui sistem corespunde activităților sociale, printre care faimosul
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
al plăcerii sexuale. Astfel, cantități mari de occitocină și de neurotransmițători opiacei sunt produși în creier în momentul orgasmului. În schimb, depresia socială este provocată de absența contactului social (cald și blând) și declanșează plânsul, lamentațiile, panica, iar la om, angoasa existențială. Acest sistem corespunde și unor zone nervoase (de exemplu, stimulările intracerebrale la porcușorul de Guineea provoacă țipete de tristețe). Panksepp, care a studiat împreună cu colegii săi aceste emoții, consideră că mecanismele biochimice ale sistemului depresiei (tristețea și mâhnirea la
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
lecția despre măsură și mai avem căteva noțiuni de recuperat pentru că, așa cum aserta C. Noica, „o școală în care profesorul nu învață și el, este o absurditate”. Fiindcă de la plictis și indiferență e un simplu pas pănă la frustrare și angoasă. Și pentru că tot este blamat, tot irită și naște controverse, dezvoltă repulsii intestine, Mihai Eminescu, închei prin căteva cuvinte ale sale care ne invită să nu uităm că „în fiecare om universul se opintește”.
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Daniel Murăriţa () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2312]
-
în timpul călătoriilor prin lume sau în enciclicele sale, nu diferă prea mult, fie că este vorba de Redemptor hominis (1979), unde punea în discuție problema structurilor economice mondiale "care fac să se extindă neîncetat zonele de mizerie și, prin aceasta, angoasa, frustrarea și amărăciunea", fie de Dives in misericordia (1980), de Sollicitudo rei socialis (1987) sau de Centesimus annus (1991). În timpul numeroaselor sale călătorii, unele dintre ele în țările subdezvoltate, el a dat o dimensiune profetică analizelor sale privind mizeria dintr-
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
lentă și foarte zgomotoasă. Invazia delirantă se face nu prea brutal ci printr-un gen de "infiltrație surdă", dar ea izbucneste cu experiențe halucinatorii, de depersonalizare sau intuiții ce par a erupe dintr-o consțiință clară. După o perioadă de angoasă care îl bulversează, subiectul pare a se obișnui cu ele. El vorbeste cu exaltare sau uneori dimpotrivă devine ascuns, moment în care totusi se poate decela halucinația sa în atitudini de ascultare de liniste sau agitație, care presară discursul său
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
special în planul comunicării orale, iar inteligența sa este adesea normală permițând o adaptare satisfăcătoare. Aspectele clinice întâlnite sunt intricate: izolarea poate domina tabloul psihopatologic, deși se poate de multe ori percepe îndărătul acestei evitări a 56 contactului o profundă angoasă relațională, o inhibiție globală, chiar o anumită dimensiune depresivă. Instabilitatea poate fi intensă, majoră, antrenând un contact fugitiv, o mare dispersie a activităților copilului, uneori realizând aspectul unei veritabile excitații de alură maniacală. O anumită alternanță de stări de morositate
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
observă o scădere sau chiar o prăbușire a activității școlare, aluri și conduite bizare, impulsive sau compulsive. Anxietatea pare trăsătura comună reunind toate aceste forme de debut: ea are o alură difuză, invazivă și lipsește doar rareori. Dacă la această angoasă se asociază conduite bizare și o aparentă răceală afectivă, diagnosticul trebuiește evocat cel mai adesea. După o perioadă de incertitudine, ansamblul simptomatologiei se relevă în inervalul următoarelor luni făcând diagnosticul cert. în această perioadă de fapt chestiunea se pune în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
estompează și se amendează rapid lăsând să se intrevadă un dinamism psihic a cărui distorsiune nu a fost decât momentană sau foarte parțială, fie că se agravează , pierderile de contact cu realitatea antrenând un mod de funcționare aberant în care angoasa și neliniștea nu mai pot fi controlate iar dezorganizarea este totală. Importanța criteriului evolutiv explică de ce diagnosticul este cu atât mai dificil cu cât tulburările sunt mai la începutul lor. Atât doar că problema nu este doar pur diagnostică
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
atitudini extremiste. "Semnul oglinzii" adesea evocat, reprezintă o conduită a cărei interpretare este dificilă și delicată: este vorba de o percepere anxioasă a metamorfozei corporale și a unei noi personalități născânde sau dimpotrivă reprezintă o tentativă de apărare față de angoasa patologică a depersonalizării? în ansamblu, diagnosticul diferențial este dificil, dar anumite semne permit clarificarea sa: astfel, adolescentul non psihotic își va menține, chiar și în momentele cele mai acute ale crizei, un contact adecvat cu realitatea; la el stranietatea comportamentului
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Această ireductibilitate a crimei și criminalului la câteva modele explicative, este expresia polimorfismului comportamentului uman, ambivalenței și ambiguității determinismului personalității sale. Căci însăși crima reprezintă pentru criminal, în același timp “un eșec și un triumf, suicid și supraviețuire, apărare împotriva angoaselor prin nimicirea "celuilalt" și exercițiu sălbatec de afirmare a puterii”. Dar nu aceasta reprezintă scopul acestui capitol, ci tentativa abordării, sumare, a câtorva trăsături ale comportamentului deviant patologic și ale consecințelor criminologice ale schizofreniei chiar la debutul său... 2.1
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]